Apa reprezintă unul dintre elementele indispensabile omului pentru a supraviețui.

Aceasta este o substanță fără miros,

gust și culoare, în starea sa naturală ea fiind incoloră. De asemenea, aceasta este unul dintre cele mai răspândite
substanțe de pe Pământ, formând una dintre straturile sale: hidrosfera.

Pe planeta noastră, apa se găsește sub mai multe forme: lichidă (ce poate fi dulce sau sărată), solidă (ghețari sau
zăpadă) și gazoasă (sub forma vaporilor de apă ce se regăsesc în aer). Chiar dacă apa reprezintă 70% din suprafața
Pământului, cea mai mare parte a acesteia nu poate fi consumată în starea sa naturală, aceasta regăsindu-se în mări
și oceane și fiind sărată. Apa potabilă reprezintă doar 1% din apa totală din lume și aceasta provine din lacurile sau
izvoarele cu apă dulce. Acest element nelipsit din viața fiecăruia dintre noi ascunde nenumărate lucruri interesante.
Iată câteva dintre acestea:

1. În organismul uman există apă în proporție de 70%.

2. Apa se găsește în proporție de 75% într-o banană și 95% într-o roșie.
3. În Finlanda se află cea mai pură apă de pe glob.
4. O persoană poate să trăiască aproximativ o lună fără mâncare, însă doar o săptămână fără apă.
5. Un om are nevoie, în medie, de 2.5 litri de apă.
6. Două treimi din apa utilizată într-o locuință este consumată la baie.
7. La spălarea manuală a vaselor consumăm cu 37% mai puțină apă decât prin folosirea
8. mașinii de spălat vase.
9. Consumul de apă de toaletă poate fi redus cu 15-40% prin plasarea unei cărămizi în vasul de toaletă.
10. Apa caldă îngheață mai repede decât apa rece.
11. Cea mai mare parte din apa potabilă a planetei o putem găsi în ghețari.

Bonus

1. Planeta este acoperită de apă în proporție de 71%, din care mai puțin de 1% este apă potabilă sau dulce și poate fi
consumată în starea ei naturală.
 2. Consumul unui pahar de apă înainte de dus sau baie ajută la menținerea unui ritm cardiac sănătos.
3. Cea mai mare afacere din domeniul alimentar este reprezentată de apa îmbuteliată.
4. Apa dizolvă mai multe substanțe decât orice alt lichid.
5. Sunetul se propagă mai rapid prin apă decât prin aer.
6. Consumul suficient de apă previne apariția cariilor dentare.
7. Un copac oferă aproximativ 265 de litri de apă prin evaporare.

27 curiozităţi despre apă şi informaţii fascinante

Ai crede că apa rece este mai grea decât apa caldă? Sau că apa caldă poate, de fapt îngheţa mai repede decât apa rece, în anumite
cicumstanţe?

Lumea este un loc nebun. Cine ar putea crede că compusul cel mai de bază de pe plane1ta noastră este atât de interesant. Multe
dintre proprietăţile ciudate şi interesante a apei fac viaţa noastră posibilă. Precum faptul că, la 4 grade Celsius apa are o maximă
densitate. În timp ce, aproape fiecare alt compus continuie să scadă în temperatură deoarece devine mai dens. Această proprietate
simplă şi foarte ciudată a apei a făcut posibilă viaţa pe Pământ.

Doar imaginaţivă. Cea mai densă apă întotdeauna se lasă la fundul lacului, corect? Aceasta înseamnă că apa de la fundul lacului are
permanent o temperatură de 4 grade Celsius. Gheaţa şi apa rece se ridică suprafaţă. Iată din această cauză când lacurile îngeaţă,
gheaţa rămâne flotabilă la suprafaţă şi peştii pot înota liber în partea de mai jos.

Dacă apa nu ar avea acestă calitate, viaţa nu ar fi în măsură să suprveţuiască în lacuri. Deci, haideţi să vedem alte curiozităţi despre
apă şi informaţii fascinante.

Paradoxul Mbemba, misterul încă nerezolvat al apei

1. Paradoxul Mbemba sau Efectul Mbemba, prevede că, apa fierbinte în anumite condiţii poate îngheţa mai repede decât cea
rece, deşi în timpul congelării ea va trebui să treacă şi temperatura apei reci.

Acest fenomen a fost menţionat încă de Aristotel, Francis Bacon şi Rene Decartes, dar numai în 1963 un elev din Tanganyika Erasto
Mpemba sa interesat din ce cauză amestecul de cremă fierbinte pentru îngheţată, îngheaţă mai repede decât cel rece.

El a adresat această întrebare unui profesor de fizică, dar el doar sa râs, şi a spus următoarele: “Aceasta nu este fizica mondială, dar
fizica lui Mpemba”.

Sunt mai multe explicaţii a acestui paradox. Unul din care spune, apa fierbinte se evaporă mai repede din container, reducând astfel
volumul, iar volumul mai mic al apei la aceaşi temperatură îngheaţă mai repede. În containerele închise ermetic apa rece trebuie să
îngheţe mai repede.

Panou-Bilboard care produce apă

2. În Peru există un panou care produce apă potabilă din aer.2

Panoul din imagine este unul real, este situat în Lima, Peru, el produce aproximativ 100 de litri de apă pe zi, din nimic decât umiditate,
un sistem de filtrare şi un pic de ingeniozitate gravitaţională.

Deoarece, Lima se află de-a lungul Oceanului Pacific sudic umiditatea în medie pe oraş este în jur de 88% (dimineaţa se apropie de
100%). Dar, Lima, de asemenea, se află în partea de nord a celui mai uscat deşert Atacama, cea ce înseamnă că aici practic nu plouă.

Astfel, acest panou extrage apa din aerul umed , atât de necesară aici, care în cele din urmă poate fi folosită de localnici.

Apa ca atare nu conduce energia electrică

3. Însăşi apa nu conduce curentul electric, aceasta este posibil datorită impurităţilor care se găsesc în ea.

Atunci când un atom are mai mulţi protoni decât electroni, el are o sarcină pozitivă. Când atomul are mai mulţi electroni decât protoni,
aceasta are o sarcină negativă. Atomii preferă să aibă o sarcină neutră astfel el va schimba electronii pentru a deveni neutru. Atunci
când electronii sunt transmişi de la un atom la altul, se crează curentul electric.

Deci, deoarece apa distilată este purificată şi nu conţine impurităţi, ea nu poate conduce electricitatea. Însăşi moleculele de apă nu au
nici o sarcină electrică şi ca rezultat acestea nu pot transmite electroni. Fără transmitere de electroni, electricitatea nu poate călători
prin apa distilată.

Cantitate apă pe glob

4. Există aproximativ 1.5 miliarede de km cubi de apă pe Pământ, asta e 1.5 miliarde de trilioane de litri, sau 800 de miliarde de piscine
olimpice.

5. Dacă toată această apă de răspândit egal pe toată suprafaţa Pământului aceasta va avea o adâncime de 3 700 metri.

6. 97% de apă pe Pământ este sărată. 2.1 % este închisă în calotele polare şi mai puţin de 1% este disponibilă ca apă potabilă.

Apa este lipicioasă

7. Moleculelor le place să se lipească de lucruri, în special una de alta. Acest fenomen se numeşte tensiune superficială. Acestui
fenomen îi datoraţi viaţa: aceasta înseamnă că apa poate duce sângele prin vasele înguste din organism, de multe ori împotriva forţei
de gravitaţie.

8. Apa la temperatura camerei ar fi trebuit să fie un gaz, toate moleculele similare, aşa ca hidrogenul sulfurat (H 2S) şi amoniacul (NH3),
sunt gaze. Vâscozitatea moleculelor de apă le ţin împreună ca un lichid.

Răspândire în univers
9. Apa este a doua cea mai răspândită moleculă în univers. Cea mai frecventă este hidrogenul gazos, H 2.

10. Cel mai mare nor de vapori de apă cunoscut a fost descoperit de oamenii de ştiinţă NASA în jurul unei găuri negre aflate la o
distanţă de 12 miliarde de ani lumină de Pământ. Aici este de 140 trilioane de ori mai multă apă decât în toate oceanele de pe planeta
noastră.

11. Toată apa de pe Pământ a ajuns aici în comete şi asteroizi. Sa întâmplat între 4.5 miliarde şi 3.8 miliarde de ani în urmă.

12. Antarctica a fost acoperită de gheaţă mai mult de 30 de milioane de ani. La moment, este acoperită cu 10 mii de miliarde de tone
de zăpadă şi gheaţă.

13. Există gheaţă la polii Lunii, la polii planetelor Marte şi Mercur.

Vedeţi şi: 20 de curiozităţi despre univers şi informaţii interesante

14. Sunt cel puţin 16 tipuri, sau “faze”, diferite de gheaţă. Toate acestea au o structură cristalină diferită.

15. Soarele şi alte stele ca el creează în fiecare secundă un volum de apă, echivalentul a 100 milioane de râuri Amazon.
Curiozităţi despre apă şi corpul uman

16. Corpul vostru este între 60% şi 70% apă. Cantitatea de apă se schimbă la diferite momente ale vieţei voastre. Fătul uman este
aproximativ din 95% din apă în primele luni şi ajunge la 77% la naştere. O persoană de 70 kg, conţine 42 de litri de apă.

17. Două treimi din apă este în celulele voastre.

Câtă apă utilizăm

18. Fiecare dintre noi bea aproximativ 1 metru cub (1000 litri) de apă în fiecare an.1

19. Un duş făcut cinci minute foloseşte 200 de litri de apă.

20. Utilizaţi 8 litri de apă pentru a spăla o toaletă şi aproximativ aceeaşi cantitate de apă pentru a spăla dinţii.

21. Sunt nevoie de 200 de litri de apă pentru a produce boabele necesare pentru o ceaşcă de cafea.

22. Este nevoie de 15 000 de litri de apă pentru a produce 1kg de carne de vită.

23. Este nevoie de 100 de litri pentru a face 2 felii de pâine şi 65 de litri pentru caşcavalul din sandwich-ul dumneavoastră.

24. Este nevoie de 150 de litri de apă pentru a primi o pintă (568 ml) de bere.

25. Un kilogram de bumbac, este suficient pentru o cămaşă şi o pereche de blugi, pentru care sunt nevoie de 10 000 de litri de apă.

Apă pentru viaţă

25. Peste tot unde există apă lichidă pe Pământ, există viaţă. Chiar dacă apa este aproape de temperatura fierbere.

Există un ocean fierbinte sub crusta de gheaţă a satelitului planetei Saturn, Encelades, probabil întins pe un strat de rocă. Deoarece
izvoarele hidrotermale de la fundul oceanelor de pe Pământ sunt considerate cei mai buni candidaţi de unde a luat start viaţa pe
Pământ, astrobiologii cred că Enceladus este un loc bun pentru a căuta viaţă extraterestră.

Intoxicaţia cu apă
26. Consumul rapid a unei cantităţi mari de apă poate duce la intoxicaţia cu apă.

Intoxicaţia cu apă se produce atunci când apa diluează nivelul de sodiu în sânge şi provoacă un dezichilibru de apă în creier.

Intoxicaţia cu apă este cel mai probabil să apară în timpul perioadelor de performanţe atletice intense.

27. Leonardo da Vinci şi Niccolo Machiavelli cândva au alcătuit un plan de a folosi apa pentru a câştiga în război, prin devierea râului
Arno.

Da vinci a fost obsedat de apă; el desena vârtejuri la nesfâşit. De asemenea, el a lucratmult pentru a înţelege cum ea curge, cu mult
înainte de apariţia domeniul dinamicii fluidelor.

GHEATA

Cuburile de gheaţă sunt cea mai populară soluţie de a păstra băuturile reci, în special în lunile călduroase de vară. Puţini
dintre noi ştiu însă la ce riscuri se expun atunci când le folosesc. Iată cât de periculoase sunt, de fapt, cuburile de gheaţă.

Gheaţa a fost folosită din cele mai vechi timpuri pentru conservarea alimentelor perisabile dar şi pentru răcirea aerului şi a
băuturilor. Până la inventarea aparatelor mecanice de refrigerare însă, gheaţa era recoltată în timpul iernii, din râurile şi
lacurile îngheţate, ori de pe munţii înalţi şi păstrată, apoi, tot timpul anului, în construcţii speciale, de regulă subterane.

Un astfel de depozit a fost construit în Mesopotamia acum aproape 4.000 de ani, conform unei tablete cuneiforme. Ulterior,
chinezii, cu o mie de ani înaintea erei noastre, macedonenii conduşi de Alexandru cel Mare ori romanii, în vremea
Imperiului, au folosit această metodă, dar gheaţa a devenit cu adevărat populară abia la începutul secolului al XIX-lea.
Până atunci, conservarea alimentelor şi răcirea băuturilor şi a preparatelor în acest fel, practici dificile şi costisitoare, erau
rezervate doar celor bogaţi şi puternici.

Apoi, omul de afaceri american Frederic Tudor a început să recolteze gheaţă de pe lacurile din apropierea oraşului Boston şi
să o exporte către insulele din Caraibe şi chiar Europa sau America de Sud. Printre clienţii săi nu se regăseau doar cei din
elita societăţii ci şi patronii noilor afaceri cu peşte, lactate ori băuturi alcoolice, care apăruseră în marile oraşe. Cererea de
gheaţă a dus la creşterea concurenţei şi la apariţia altor companii asemănătoare astfel că, până la jumătatea secolului al
XIX-lea, produsul se regăsea deja în cele mai multe dintre casele din mediul urban.

Ulterior, frigiderele electrice au introdus gheaţa artificială, care poate fi produsă acasă, în orice anotimp, eliminând nevoia
recoltării acesteia de pe lacurile şi râurile îngheţate şi a livrării până la client. În prezent, aparatele frigorifice capabile să
îngheţe apa se regăsesc în marea majoritate a locuinţelor şi din ce în ce mai mulţi oameni se folosesc de cuburile de gheaţă
pentru a-şi păstra băuturile reci.

În general, în ţările dezvoltate, autorităţile reglementează calitatea apei potabile, stabilind un număr maxim admis de
bacterii la fiecare centimetru cub, precum şi anumiţi parametri chimici şi microbiologici. Astfel, cuburile de gheaţă produse
cu apă de la robinet ar trebui să fie sigure pentru consum, conform Huffington Post. Din păcate însă, aparatele de
refrigerare individuale nu sunt controlate, astfel că apa poate să fie contaminată în timpul procesului de îngheţare.

Un studiu făcut pe automatele de gheaţă de la restaurantele din Las Vegas, Statele Unite, a demonstrat că 33.3% dintre
mostrele obţinute depăşeau reglementările EPA (n.r. Environmental Protection Agency, agenţia de protecţie a mediului, în
limba engleză) privind numărul de bacterii heterotrofe şi 72.2% prezentau urme posibile de bacterii coliforme. Din păcate,
acest lucru înseamnă că, probabil, şi alte alimente din restaurante prezintă aceleaşi caracteristici şi chiar dacă nu, riscul ca
acestea să devină contaminate în contact cu gheaţa este unul crescut, spune Pritish Tosh, medic de boli infecţioase şi
cercetător la Mayo Clinic.
Martin Bucknavage, asociat al departamentului de ştiinţă alimentară din cadrul Universităţii Pennsylvania, spune că
mucegaiul este probabil principalul vinovat în cazul contaminării gheţii. Din păcate, acesta se găseşte frecvent în maşinile
de gheaţă din restaurante şi, uneori, apare şi în frigiderele şi congelatoarele din gospodării. Temperatura scăzută din
congelatoare împiedică, de obicei, dezvoltarea acestuia, dar problemele apar atunci când aparatele sunt oprite şi pornite în
mod frecvent.  „Dacă maşina de făcut gheaţă ori frigiderul dumneavoastră încetează să funcţioneze pentru o vreme,
curăţarea acestora este necesară înaintea folosirii”, spune Bucknavage.

Dacă folosiţi un cleşte pentru gheaţă fără a vă spăla pe mâini şi îl puneţi apoi la loc în frapieră, cuburile pot fi contaminate
cu bacteriile care se află deja pe mâini ori pe cleşte. La fel, dacă scoateţi gheaţa din tavă cu mâinile goale, fără a vă spăla,
cuburile şi băutura pot fi contaminate. Acest lucru poate să cauzeze probleme serioase de sănătate sau chiar moartea, aşa
cum s-a întâmplat în cazul unui băiat de 15 ani din Statele Unite. „Cei mai mulţi nu realizează riscul la care se expun.
[gheaţa contaminată] nu miroase diferit, nu arată diferit, bacteriile sunt microscopice. Nici nu ai şti ce s-a întâmplat”,
spune Debra Huffman, microbiolog la Universitatea din South Florida.

Un studiu realizat în 49 de restaurante, baruri şi hoteluri din Chicago, în anul 2007, a arătat că în 20% dintre acestea
gheaţa era contaminată cu un număr mare de bacterii fecale coliforme. „Cleştii pentru gheaţă trebuie curăţaţi, la fel ca
orice altă ustensilă de bucătărie. Iar cuburile nu trebuie scoase cu mâinile goale din maşina de făcut gheaţă, pentru că
acestea sunt o potenţială sursă de bacterii”, spune Bucknavage.

Deşi prezenţa acestor contaminanţi este neliniştitoare pentru cei mai mulţi dintre noi, riscurile de sănătate pe care le
exercită asupra unui sistem imunitar sănătos sunt relativ reduse. Atât Pritish Tosh cât şi Martin Bucknavage spun că, deşi
ocazional unii viruşi mortali se transmit prin intermediul gheţii, aceste situaţii sunt extrem de rare. Ca măsuri de precauţie,
aceştia recomandă curăţarea frecventă a aparatelor de refrigerare şi a ustensilelor de bucătărie, precum şi evitarea
barurilor şi a restaurantelor care par murdare, pentru că, probabil, în astfel de locuri normele de igienă nu sunt respectate.
ZAPADA

Iarna fără zăpadă parcă nu este iarnă. Acest fenomen al naturii, întâlnit doar în anotimpul rece, ne face iernile mai
frumoase, indiferent dacă suntem copiii sau adulți. În cele ce urmează vă vom prezenta câteva curiozități
despre zăpadă și fulgii de nea.

1. Viteza medie de deplasare a unui fulg de zăpadă este de 1.7 metri pe secundă.

2. Un fulg de zăpadă obișnuit conține 180 miliarde de molecule de apă.
3. Aproximativ 12% din suprafața Pământului este acoperită de zăpadă permanentă și gheață. De asemenea,
aproape 80% din rezerva de apă dulce de pe planetă este înghețată.
4. Un fermier american pe nume Wilson Bentley, chiar a fost supranumit „Omul fulgilor de zăpadă” datorită
faptului că și-a dedicat o bună parte din viață pentru a fotografia 5.381 de fulgi de nea.
5. Frica de zăpadă poartă numele de chionofobie, pe când iubirea extremă față de omăt se numește chionomanie.
6. Cel mai mare fulg de nea din lume avea un diametru de 38.1 centimetri. Acesta a fost înregistrat și în
Cartea Recordurilor, iar apariția lui a fost consemnată în anul 1887 în Montana, SUA.
7. Mitul care spune că eschimoșii au 100 de cuvinte pentru zăpadă nu este adevărat.
8. Toți fulgii de zăpadă au șase fețe și acestea vin în diferite combinații. Încă se mai dezbate ideea că nici un
fulg de zăpadă nu e identic. Forma lor este dată de temperatură.
9. Zăpada este de fapt transparentă și nu albă cum credem noi. Lumina care trece prin ea ne joacă feste și avem
parte de o iluzie optică de toată frumusețea. În funcție de locul în care cade zăpadă și de microparticulele de praf
pe care le conține, neaua poate avea și alte culori precum roșu, gri, albastru sau verde (în cazul ultimelor două,
aceste culori apar mai ales când se află alge în interiorul fulgilor).
10. Cea mai potrivită temperatură pentru a realiza un bulgăre de zăpadă perfect este de 0°C.
11. În cazul în care te-ai întrebat vreodată dacă există posibilitatea să fie prea frig pentru a ningeatunci
trebuie să afli faptul că, la temperaturi mai scăzute de -30°C, sunt mai puține șanse să apară zăpada pentru că nu
există destulă umiditate în aer. Oricum, din punct de vedere științific aceasta poate apărea și în astfel de cazuri.
12. Cea mai mare sculptură de zăpadă a purtat numele de „Sentimente romantice” și a fost realizată în
anul anul 2007 de către 600 de sculptori. Evenimentul în cadrul căruia a fost realizată se numește Festivalului
 Internațional de Sculptură în Gheață și Zăpadă desfășurat în provincia Heilongjiang, acesta fiind unul dintre cele
mai reci locuri din China.

NORII

1. Norii sunt o masă formată din miliarde de picături de apă sau cristale de aer care plutesc în aer.  Ei se
formează datorită circuitului apei în natură, în momentul în care apa de la suprafața pământului se evaporă, iar
vaporii urcă la altitudini mari, unde temperaturile sunt mai scăzute și se transformă în particule de apă sau cristale
2. Norii se formează într-un timp cuprins între câteva minute și o oră.
3. În funcție de altitudine, există 3 categorii de nori: joși, medii și înalți.
4. Fiecare planetă care are atmosferă are nori, inclusiv luna.
5. Culoarea albă a norilor se datorează reflecției luminii soarelui și ea se datorează numărului mai mare de
cristale din componența norilor.
6. Norii par pufoși și ușori, dar masa de apă din care sunt formați are o greutate semnificativă.
7. Norii gri se formează când numărul particulelor de apă din nori este mai mare decât numărul de
cristale. Astfel, norii devin mai groși, lumina soarelui nu mai poate să pătrundă prin ei, iar când picăturile de apă
devin prea mari, cad pe pământ, aducând ploaia.
8. Ceața este un tip de nor situat foarte aproape de pământ. Ea apare când se formează o aglomerație de
particule mici de apă care sunt într-o stare de suspensie în apropierea pământului.
9. Există mai multe categorii de nori. Cei mai cunoscuți sunt: norii „Cirrocumulus” sunt cei mai pufoși, fiind dispuși
pe cer ca niște valuri. Ei apar pe cer în perioadele calde, la o altitudine între 5 km și 12 km față de pământ; norii
„Cirrostratus” se aseamănă cu o pătură albă, mătăsoasă, se formează când gradul de umiditate din atmosferă
este foarte ridicat.
10. Norii au rolul de a regla temperatura Pământului.
11. Norii reflectă o cantitate importantă de radiații solare înapoi în spațiu.
12. Norii au un rol elementar în identificarea vremii. Ei ne oferă indicii despre modificările meteorologice, dar și
despre cele climatice.
 13. Nefologia este știința care studiază norii.
14. Norii au o influență importantă asupra climei globale.

Există multe alte curiozități legate de nori care sunt intens studiate, precum: apariția și dispariția lor, proprietățile
aerului din jurul norilor, dar și  alte mecanisme de formare a acestora.