Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

Facultatea de Litere
Specializarea: Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

APA, SURSĂ A
VIEȚII

Coordonator:
Lect. Dr. R. Voicu

Numele şi prenumele:
Dornescu (Amarghioalei) Cristina-Elena,
Panțiru Iuliana,
Vîrlan (Mantea) Elena-Mădălina
Grupa: 631

An III
Semestrul II
An universitar 2018-2019
Cuprins:

Introducere 4
Ce este apa?5
Caracteristicile apei 5
Formele apei 6
Circuitul apei în natură 7
Importanța apei 8
Știați că…? 9
Concluzii 11
Bibliografie 12

2
3
 Apa, reprezintă în fiecare zi sursa noastră de existență, atât de necesară și cunoscută
nouă, ne oferă multe surprize și multe noutăți ce se vor a fi descoperite.

Apa este la fel de importantă pentru noi ca aerul pe care îl respirăm. Viața pe planetă
nu ar exista fără apă. Apa se găsește în natură într-un circuit continuu. Factorii care conduc la
poluarea ei sunt însă variați și numeroși, iar degradarea apei este în creștere.

Noi, oamenii, putem polua apa prin acțiunile noastre.

Calitatea apei are importanță vitală pentru sănătatea noastră. Și este important ca să
fomăm copiilor, încă de mici, o atitudine corectă față de apă, de multiplele surse de poluare
ale apei, de respect pentru menținerea calității acesteia și implicit de promovare a unei
atitudini proactive, pentru un mediu sănătos de viață. Apa, ca sursă inepuizabilă de viată,
trebuie să fie centrul preocupărilor tuturor, îndeosebi a celor care iubesc natura și mediul
înconjurător.

4
 Apa este un lichid fără culoare, gust și moiros (incolor, inodor și insipid). Apa de cele
mai multe ori este mai albăstruie sau verzuie atunci când este mai adâncă.

Apa este un bun prețios și, de aceea, ea trebuie păstrată curată și consumată cu
măsură.

Apa acoperă trei sferturi di suprafața Pământului, care, privit din Cosmos, apare ca un
glob albastru, pătat ici-colo de galben-verzui al continentelor. De aceea, Pământul se mai
numește și Planeta albastră. Dar, din cantitatea de apă de pe Pământ numai 1% se poate folosi
pentru băut, adică este potabilă.

Apa este un mediu de viață excelent. Viața acvatică și mai ales cea a mărilor și
oceanelor este cu mult mai bogată decât cea terestră. Aici pot fi întâlnite de la suprafața
apelor și până în adâncuri, organisme microscopice, balene uriașe, delfini inteligenți, peștișori
jucăuși și alte viețuitoare interesante.

Apa există pretutindeni: în pâraie, râuri, lacuri, mări, oceane, în atmosferă și chiar în
adâncul pământului. Apa formează și cea mai mare parte a corpului ființelor. Omul însuși are
în organism aproximativ 70% apă. Cu ajutorul apei trăiesc și plantele, care produc oxigen și
fără de care nici oamenii și viețuitoarele n-ar putea exista.

Apa a fost și este un izvor de viață. Din cele mai vechi timpuri, oamenii s-au stabilit
lângă cursurile de apă, deoarece știau că apa aduce rod și bunăstare.

Există zone ale lumii unde apa este prezentă în cantități foarte mici. Apa potabilă este
transportată de la distanțe foarte mari cu cisterne, canistre sau cobilițe.

În mod obișnuit, apa trebuie să fie inodoră, incoloră și insipidă. Modificarea uneia
dintre caracteristicile menționate poate coincide cu prezența anumitor substanțe în apă.
Gustul apei este dat de sărurile minerale, de conținutul în substanțe chimice și de gazele
dizolvate (oxigenul și dioxidul de carbon). Excesul unora dintre aceste componente poate da
apei un gust neplăcut (sărat, salciu, amar, metalic). De asemenea, mirosul este dat de prezența
în exces a unor substanțe chimice, a unor substanțe organice în descompunere sau a
microorganismelor vii.

5
–gustul sărat indică prezența clorurii de sodiu sau a sulfatului de sodiu în apă;
–gustul dulceag sau salciu indică prezența sulfatului sau carbonatului de calciu în apă;
–gustul metalic sau acru indică prezența clorurii de fier în apă;
–gustul amar indică prezența sulfatului de magneziu sau a manganului în apă.

–în 99% din cazuri prezența mirosului specific de ouă clocite este dat de prezența
hidrogenului sulfurat în apa rece;
–mirosul de „ouă clocite” prezent doar în apa caldă indică existența ferobacteriei – bacterie
care se hrănește cu fierul din apă și se dezvoltă în centrale sau boilere.

– turbiditatea apei indică prezența particulelor fine aflate în suspensie, care au fost asociate cu
apariția diferitele patologii gastrointestinale;
– culoarea galbenă indică prezența manganului în apă;
– culoarea roșie indică prezența fierului oxidat în apă.

În natură, apa se întâlnește sub formă lichidă, solidă și gazoasă. Trecerea apei dintr-o
stare în alta face să apară: norii, ceața, ploaia, grindina, roua, bruma, zăpada, lapovița,
poleiul.

Norii se formează ca urmare a evaporării apei din sol și de la suprafața apelor, și a

ridicării vaporilor în straturile superioare ale aerului. Norii subțiri și foarte sus se numesc
cirrus și sunt formați din gheață. Norii care urcă de la sol spre cer ca o coloană se numesc
cumulonimbus și anunță furtună. Norii cenușii din straturile joase se numesc stratus și aceștia
aduc ploaia. Norii albi, ca niște „oițe” se numesc cumulus și ei anunță vreme frumoasă.

Ceața se formează în zilele reci, când vaporii de apă se condensează foarte aproape
de pământ. În zilele cu ceață, circulația oamenilor și a vehiculelor este îngreunată.

6
 Ploaia se formează când norii trec prin straturile reci de aer, iar vaporii se
condensează și cad pe pământ sub forma de picături. Ploile sunt necesare vieții plantelor. Ele
curăță aerul de praf și îl răcoresc.

Grindina apare vara, când picăturile de ploaie trec prin straturile foarte reci de aer și
se transformă în boabe de gheață. Grindina este dăunătoare culturilor agricole.

Roua. În nopțile senine de vară, vaporii de aer, în atingere cu corpurile reci de pe

pământ, se condensează și formează stropi mici de apă. O dată cu încălzirea aerului, stropii de
apă se evaporă.

Bruma. În nopțile senine și reci, de toamnă sau de primăvară, corpurile de pe

pământ se răcesc foarte mult. Vaporii de apă care vin în atingere cu aceste corpuri se
condensează, iar picăturile de apă îngheață, formând un strat fin alb-strălucitor. Bruma este
dăunătoare culturilor. Oamenii iau măsuri de protejare a culturilor, făcând focuri mocnite în
grădini sau în livezi. Fumul cald împiedică formarea brumei.

Zăpada se formează în timpul iernii, când temperatura aerului scade sub zero grade.
Picăturile de apă îngheață și se transformă în fulgi de zăpadă. Fulgii de zăpadă cad pe
pământ, acoperindu-l. Sub zăpadă, culturile sunt ferite de gerul iernii. Uneori, vântul suflă
zăpada de pe câmp și culturile pot îngheța; de aceea, oamenii așează pe câmpuri un fel de
garduri numite parazăpezi. Cu cât este mai multă zăpadă pe câmpuri iarna, cu atât primavera
va pătrunde mai multă apă în sol la rădăcinile plantelor.

Lapovița se formează iarna în zilele mai calde, când cad picături de apă amestecate
cu fulgi de zăpadă.

Poleiul este o pojghiță de gheață care se formează iarna deasupra solului, ca urmare
a unei ploi mărunte. Pe străzi, poleiul îngreunează mult circulația, favorizând accidentele.
Plantele au de suferit din cauza poleiului. Ploaia acidă se formează prin combinarea
dioxidului de sulf și a compușilor de nitrogen cu apa, pentru a produce o ploaie cu un pH
scăzut.

Șirul de schimbări prin care trece apa se numește circuit. „Circuitul apei în natură”
ajută la purificarea ei. Astfel, apa pe care o consumăm este reciclată în permanent.

Apa este într-o continua mișcare și a făcut de multe ori „turul Pământului”. Soarele
încălzește apa de la suprafața mărilor, lacurilor și a râurilor și o transformă în vapori
(evaporarea), formând norii. Când aceștia ajung în zone reci ale atmosferei, se condensează și

7
produc ploaia, zăpada sau grindina (precipitații). În acest fel, apa ajunge din nou în râuri,
lacuri și mări (colectare) și circuitul apei în natură se reia.

8
 Apa este cel mai important constituent al organismului uman, o cantitate de până la
patru cincimi din greutatea corpului nostru fiind constituită din apă. Această importanță este
pusă în evidență și de faptul că un om nu poate supraviețui mai mult de câteva zile fără apă,
pe când fără hrană se poate trăi mai mult.

Apa este solventul principal pentru produșii de digestive, fiind esențială pentru
eliminarea reziduurilor și toxinelor din organism.

Apa este ocomponentă esențială a ființelor vii, ocupând o pondere remarcabilă din
greutatea corpurilor acestora. În același timp, apa este pentru cea mai mare parte a
mamiferelor sau păsărilor o
necessitate zilnică, iar în
cazul peștilor constituie
mediul lor de viață.

Animalele își pot asigura apa prin mijloace diverse, cel mai frecvent ele adăpându-se
din izvoare, ape curgătoare sau stăătoare. La animalele care trăiesc în apă, absorbția se face
prin piele (broaștele).

… cel mai mare fluviu de pe Pământ în ceea ce privește debitul de apă este Amazonul? El are
cel mai mare bazin hidrografic 17.045.000 km2, măsoară 6.610 km lungime, se revarsă pe o
lățime de 100 km, iar în fiecare secundă el revarsă în Oceanul Pacific circa 120.000 m3 de
apă.

… cele mai lungi fluvii din Europa sunt: Volga, cu o lungime de 3.688 km, Dunărea, lung de
2.534 km?

9
… cel mai lung curs de apă de pe teritoriul țării noastre este Dunărea (1.1072 km), dintre
apele care mai trec și prin alte țări, și Oltul (698.8 km) dintre cele care curg numai în țara
noastră?

… cea mai mare delta de pe Pământ este delta formată de râurile Gange și Brahmaputra? Ea
ocupă o suprafață de 100.000 km2.

… cea mai mare delta din Europa o are fluvial Volga, care are o suprafață de 13.000 km2? Ea
este urmată de Delta Dunării cu o suprafață de 5.050 km 2.

… cea mai „înaltă” cascadă din lume este socotită cascada Angel (Cascada Îngerului), din
Venezuela? Aceasta este situate la altitudinea de 979m și este formată de râul Carrao, un
affluent al Coroni, care se revarsă în fluvial Orinoco.

… cea mai înaltă cascadă din țara noastră este Bâlea (50m), din Munții Fărgaș?

… cel mai lung canal maritime din lume este Canalul Suez? Acesta are 161 km lungime și
unește Marea Mediteraniană cu Marea Roșie.

… cel mai înalt ghetzer active se găsește în S.U.A., în Parcul Național Yellowstone? Acesta
aruncă apă la o înălțime care variază între 60 m și 115 m.

… cele mai calde ape termale de pe glob se găsesc sub formă de izvoare termale în Mexic și
Venezuela? Acestea au o temperature de aproximativ 97 0C.

… cel mai întins ocean este Oceanul Pacific? Suprafața acestui ocean se consideră a fi de 10
ori mai mare decât ce a Rusiei.

…cea mai mare adâncime oceanică cunoscută până în present este de 11.521 m? aceasta a
fost măsurată în „groapa de lângă insulele Mariane, care se află în Oceanul Pacific.

… cea mai joasă depresiune continental este reprezentată de Mare Moartă, a cărei suprafață
se află la 329 m sub nivelul Oceanului planetar, socotit a fi cota „0”?

… cele mai înalte mare (14.5m) se întâlnesc în Golful lui Fundy, Canada?

Cele mai sărate ape de pe glob sunt: Marea Caspică (Kara-Bugaz), Marele Lac Sărat (din
statul Utah al S.U.A.) și Marea Moartă?

… cea mai mica mar din Europa este Marea Marmara? Aceasta se află între Europa și Asia,
având o suprafață de 11.472 km2.

… cel mai mare ghețar din lume este considerat Vatna Jokull din Islanda, cu o lungime de
142 km și o suprafață de 8.800 km2 (în cazul în care se exclude ghețarii din Antaretida și
Groenlanda)? Acesta este urmat de ghețarul Malaspina din Alaska, care are o lungime de 120
km și o suprafață de 3.840 km2.

… cel mai adânc lac glaciar din țara noastră este lacul Zănoaga, din Munții Retezat? Acesta
are o adâncime de 29 m?

10
… cel mai mare lac natural
din țara noastră este lacul
Raxelm care are o suprafață
de aproape 400 km2?

Apa este un lichid fără culoare, gust și moiros (incolor, inodor și insipid). Apa de cele
mai multe ori este mai albăstruie sau verzuie atunci când este mai adâncă.

Apa este la fel de importantă pentru noi ca aerul pe care îl respirăm. Viața pe planetă
nu ar exista fără apă. Apa se găsește în natură într-un circuit continuu. Factorii care conduc la
poluarea ei sunt însă variați și numeroși, iar degradarea apei este în creștere.

Apa este un bun prețios și, de aceea, ea trebuie păstrată curată și consumată cu
măsură.

În natură, apa se întâlnește sub formă lichidă, solidă și gazoasă. Trecerea apei dintr-o
stare în alta face să apară: norii, ceața, ploaia, grindina, roua, bruma, zăpada, lapovița,
poleiul.

Șirul de schimbări prin care trece apa se numește circuit. „Circuitul apei în natură”
ajută la purificarea ei. Astfel, apa pe care o consumăm este reciclată în permanență.

Apa este cel mai important constituent al organismului uman, o cantitate de până la
patru cincimi din greutatea corpului nostru fiind constituită din apă. Această importanță este
pusă în evidență și de faptul că un om nu poate supraviețui mai mult de câteva zile fără apă,
pe când fără hrană se poate trăi mai mult.

11
Aura Bais, Știați că…?, Editura Coresi, București, 2001
Gheorghe-Mandizu Cătrună, Liliana Cătrună, Să ocrotim mediul înconjurător, Editura
Coresi, București, 2005;
http://rajac.ro/wp-content/uploads/2017/05/brosura-I-IV.pdf?
fbclid=IwAR3mMi3Kf54S6QtwOvCtnzgOhOTumMm_ea5ImG7UqMTLuyYyVIpnDzIakN0
https://www.youtube.com/watch?v=Qax-
QUXG9V8&fbclid=IwAR2oJajT9EGRaT0trVX8659Wr5RjWnsOeDjCTkHk0Y1k6KfkmSEkbU_L6u
M

12
https://www.dedurizator.ro/gustul-mirosul-si-culoarea-apei/?fbclid=IwAR3fin7Vopix8ikfCmlVD-
YRKZnaxpfu-WGjwTYf2cXEI4zu4fzMjbKPaq0

13