Resuscitarea cardio-respiratorie si

primul ajutor in accidente

Crina-Ioana Radulescu
Miruna Marincan
Anul IV, grupa 58

Stop cardio-respirator=oprirea activitatii de pompa a cordului,

precedata sau urmata de incetarea respiratiei la un pacient in
aparenta stare de sanatate.

Cauzele cele mai frecvente:

o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

Anoxia/hipoxia;
Hipercapnia;
Asfixia;
Hipovolemia acuta;
Traumatismele majore;
Reflexele inhibitorii de tip vagal;
Emboliile;
Frigul;
Factori metabolici (hiperpotasemie, acidoza);
Intoxicatii medicamentoase (barbiturice, opiacee);
Infarctul miocardic acut.

Cum recunoastem stopul cardio-respirator

o
o
o
o

Victima este:
areactiva;
respiratiile sunt sacadate sau absente;
nu exista puls la arterele mari (carotida, femurala);
nu se deceleaza zgomotele cardiace la auscultatie.

Ce cuprinde resuscitarea?
BLS - BASIC LIFE
SUPPORT

Oriunde, Oricine

ALS ADVANCED LIFE

SUPPORT

Personal calificat

BLS

masuri de resuscitare pe un pacient aflat

in stop CR, fara a se folosi
echipamente specifice

Scop: flux minim de sange pentru

organele vitale

Ideal: initiere in primele 5 min (creierul

este inca viabil)

Secventa BLS
Oprirea accidentului

2.

Evaluarea constientei - AVPU

3.

Eliberarea CRS

ABC

1.

Pozitia de siguranta
112

4.

Evaluarea respiratiei

5.

Masaj cardiac extern respiratii artificiale

30

Evaluarea starii de constienta

Se face rapid:

A pacient alert;

V raspuns la stimul verbal

P raspuns la stimul dureros (pain)

U nu raspunde la stimuli (unresponsive)

A-airway
1. Verificam daca pacientul respira, daca respira il punem in
pozitie de siguranta pentru evitarea aspiratiei gastrice,
exceptie fac politraumatizatii, TCC, inecatii, spanzuratii la
care se monteaza guler cervical;
2. Daca nu respira, se procedeaza la permeabilizarea cailor
respiratorii.
a) in cazul corpilor straini aspirati se aplica patru lovituri
de palma intre omoplati sau manevra Heimlich;
b) in celelalte situatii se curata cavitatea bucala, se trage
limba spre anterior peste arcadele dentare.

Manevra Heimlich

In caz de sufocare din cauza

unui corp strain

Aplecam usor pacientul, in timp ce

stam in spatele lui

Strangem un pumn

Unim pumnul de cealalta mana si

cuprindem pacientul la nivelul
epigastrului

Miscare rapida, spre interior

sus

si in

Permeabilizarea CR se face prin urmatoarele

manevre:
o
o
o
o

Hiperextensia capului (daca nu e TCC sau cervical);

Pronarea mandibulei-manerva Esmark;
Montarea pipei Guedel;
Guler cervical in caz de TCC, inec, electrocutare,
spanzurare;
In conditii care nu permit accesul aerului prin CAS
se realizeaza traheostoma (edem glotic, corpi straini
ce nu pot fi indepartati).

B-breath
Respiratia gura la gura

Deschiderea cailor aeriene

Pensarea nasului
Gura resuscitatorului etans
pe gura pacientului
Inspir profund apoi expir lent
(500ml) in CRS ale pacientului
Urmarim expansiunea toracelui
12 respiratii/min

Variante:

Gura la nas
Gura la gura si nas
Gura la traheostoma

Cea mai frecevnta complicatie a respiratiei atrificiale daca

se insufla aer rapid si la presiuni mari este insuflatia
gastrica, urmata de regurgitatie si aspiratie.

o
o
o

Metode de reducere a riscului insuflatiei gastrice:

Pozitia optima a capului;
insuflatia in ritm normal de 12 resp/min;
Manevra Sellick care consta in exercitarea unei presiuni pe
cartilajul cricoid in momentul insuflatiei.

C-circulation
Se cerceteaza timp de 5-10 sec prezenta pulsului (carotidian,
femural) dupa primele 2 insuflatii.
Daca nu exista puls:
o
Se aplica un pumn in inferioara a sternului-se
evalueaza din nou pulsul;
o
Daca nu a aparut puls se incepe masajul cardiac extern.

MCE
Locul

MCE: inferioara a sternului, pe

linia mediana, in punctul de maxima
presiune;

Ambele

maini, degete intrepatrunse,

coate in extensie, fara a se ridica
palmele;

100/min;
30

4-5cm comprimarea sternului;

MCE la 2 respiratii.

Maini incrucisate,
degete intrepatrunse

1/3 inferioara a sternului, linie

mediana, punct de
maxima presiune

 Pompa

toracica

- pres.intratoracice det.
un gradient intre aa.
intra-toracice (aorta, a.
pulmonara) si cele
extratoracice
(aa.carotide)

Pompa

cardiaca

- inima comprimata intre

stern si coloana det. un

gradient intre ventriculi
si arterele mari

Complicatiile compresiilor toracice

Fracturi de stern/coaste hemotorax sau embolii

grasoase

Contuzie miocardica, hemopericard

Aspiratia traheobronsica urmata de pneumonita

chimica, ARDS

Traumatism hepatic cu soc hemoragic

Leziuni gastroesofagiene cu dezvoltarea de

mediastinita

MCE si respiratia artificiala

30
MCE

2
ventilatii

Se pot schimba intre ei la 2 min

1 salvator

2 salvatori

Pozitia de siguranta
Este utilizata in managementul victimelor
inconstiente care respira si au semne de circulatie
sangvina si nu prezinta lezini ale coloanei
vertebrale.
Daca este necesara mentinerea peste 30 de
minute, victima va fi intoarsa pe partea opusa din
cauza inconvenientului ca determina compresie pe
un brat.

Daca victima incepe sa respire normal

O mana in unghi
drept pe langa corp

Cealalta mana
sprijina capul

Indoim un
genunchi

Intoarcem pacientul a.i. sa aiba punct de sprijin in:

mana
genunchi

In cazul accidentelor soldate cu politraumatisme, diagnosticul

precoce si tratamentul trebuie realizate de catre echipa de
interventie in urgente, atat la locul accidentului cat si pe
parcursul transportului spre UPU.

o
o

Masuri de reanimare:
reanimare respiratorie (in insufucienta respiratorie acuta) si
dezobstructia cailor respiratorii prin hiperextensia capului,
extractia corpilor straini din cavitatea bucala si faringe, fixarea
unei pipe Guedel;
excluderea unei fracturi de coloana cervicala caz in care se
monteaza guler cervical;
in caz de fracturi craniofaciale cu sangerare mare se impune
intubare oro-traheo-bronsica (IOT), in obstructii laringotraheale
se instituie de urgenta traheotomie (precedata uneori de
oxigenoterapie prin ac sau trocar trecut prin membrana
cricotiroidiana);

o
o

o
o

in caz de pneumotorax sufocant - pleurostomie de urgenta;

fixare a voletelor toracice mobile, acoperire cu pansament a
plagilor toracice deschise, administrare de antialgice;
toracotomie in cazurile cu hemopneumotorax masiv;
reanimare cardiocirculatorie (in insuficienta cardiocirculatorie
acuta);
hemostaza prin mijloace provizorii (pansament compresiv, garou,
compresiune manuala) sau definitive (se impune evitarea
producerii de leziuni vasculare sau nervoase prin aplicare oarba"
de pense) in cazul plagilor cu hemoragie externa;
asigurare urgenta a doua aborduri venoase centrale (unul in
sistemul cav superior si celalalt in sistemul cav inferior);
in caz de leziuni traumatice ale cordului, tamponada cardiaca,
contuzie miocardica - ingrijiri specifice: punctie pericardica,
pericardotomie, monitozare cardiaca, etc.