Numar: 20 dinti temporari

Volumul: mai mic decat a celor

permanenti , cu exceptie M
temporari
Forma: coroana este globuloasa,
cu o strangulatie la nivelul
coletului si o proeminenta de
smalt vizibila vestibular mai ales
la M1 superior
Culoarea: alb-albastrui fata de
cei permanenti acre sunt alb-
galbui
Radacinile: gracile, cu canale
radiculare inguste
Grosimea tesuturilor dure este
redusa
Rezistenta tesuturilor dure este
mai scazuta ceea ce explica
abrazia fiziologica
 Camera pulpara este mai
mare, iar canaliculele
dentinare sunt largi ceea ce
favorizeaza evolutia rapida
a procesului carios spre
complicatii pulpare
Coarnele pulapre sunt
situate superficial, in
special cele meziale
Pulpa dintilor temporari
este mai mare raportata la
volumul coroanei
Relieful ocluzal este
aplatizat, datorita abraziei
fizilogice
Fata ocluzala este mai
ingusta
Radacina sufera fenomenul
de rizaliza
Incisivi Molarii temporari
Au o forma asemanatoare dar Au o forma asem. cu a M def.
dimensiuni mai reduse Ocupa pozitia premolarilor din dentatia
Diam M-D > cel V-O definitiva
Fetele vest. usor convexe Sunt pluricuspidati

Fetele palat. concave M sup. Au 3 radacini

Cingulum pronuntat M inf. Au 2 radacini

Rad. sunt unice, lungi, ovale pe Radacinile sunt subtiri, divergente,

sectiune portiunea terminala, curba spre interior
Canini M1sup
Dim. lor << C perm Aspect premolariform

Aspectul coroanei globulos Fata ocluzala cu cuspizi

Marg. incizala proem printr-un cuspid M2 sup

Fata vest. Are 3 lobi inegali Mai voluminos decat M1 temp

Fata palat. un cingulum proem Morfologie asem. cu a M de 6 ani

C inf. are pantele prox. si cing mai 2 cuspizi vestibulari, 3 santuri si 3

putin exprimate fosete
Rad. C e lunga puternica, triunghiulara Cuspidul cel mai mare este cel M-pal
pe sectiune Fata pal poate prezenta un tubercul
M1 inf Stadiul 1- dinte temporar
Aspect molariform tanar
Ingustat in sens vestibulo-lingual 1. Este perioada de crestere si
4 cuspizi dezvoltare, pana la edificarea
M2 inf radacinii
Asem. Cu M1 perm dar volum 2. Incepe din viata iu., in a 2-a
mai redus luna si continua pana dupa
eruptia dintilor
Prezinta 5 cuspizi
3. Eruptia dintilor temporari se
Fata ocluzala exista doua fosete realizeaza intre 6-30 luni
principale si 3 secundare
4. Radacina continua sa se
Aspectul radacinilor variaza in formeze posteruptiv inca 1-2 ani
functie de staiul de evolutie a
dintelui
Stadiul II- dinte temporar
matur
- Mineralizarea postnatala
inferioara
- Canalicule dentinare largi
- Camera pulpara mare comparativ
cu grosimea tes. Dure
- Radacinile racile, divergente,
cuprinzand intre ele mugurii d
permanenti
- Canalele radiculare sunt mai
inguste
- Pulpa este voluminoasa, bine
vasc., coarnele puplare situate
superficial
- Comunicarea pulpo-parod. Se
realizeaza prin numeroase canale
accesorii
Stadiul III- dinte temporar cu
radacina in rezorbtie
- Rizaliza incepe in jurul varstei
de 4-5 ani la incisivi, 6-7 ani la
molari, 8 ani pentru canini
- Rizaliza este un proces fiziologic
determinat de factori generali si
locali ce modeleaza acest proces
- Radacina se scurteaza orificiul
apical se mareste marind
comunicarea pulpo-parodontala
- Rizaliza se produce si la nivelul
suprafetie de contact cu sintele
permananet
- Exista multiple canale de
comunicare cu spatiul
parodontal, chiar la nivelul
furcatiei, determinand osteoliza
difuza

- Pulpa sufera un proces de
involutie, cu diminuarea
elementului celular, scaderea
potentialului defensiv si reparator,
apar modificari degenerative
fibroase si depuneri calcare
intrapulpare
- Presiunile masricatori duc la
modificari ale tesutului conjunctiv,
care se transforma in tesut de
granulatie, invadand camera
pulpara
- Rizaliza este accelerata de procese
inflamatorii pulpare sau
parodontale
Consecintele particulare ale dintilor
temporari
- evolutia rapida a procesului carios
- Expunerea la deschideri
accidentale a camerei pulpare
- Capacitatea reparatorie este mai
putin intensa
- Timpul de actiune al pulpei este
mult mai redus
- Prezenta cariilor cronice si a celor
oprite in evolutie dovedesc
capacitatea de formare a dentinei
de reactie
- Inervatia este mult mai redusa
decat la d perm
- Sensibilitatea este mai redusa fata
de dintii permanenti
- Parodontiul marginal are o zona
papilara bine reprezentata
- Forma globuloasa a coroanelor ,
suprafata de contact interdentar si
zona papilara bine reprezentata
constituie factori importanti de
protectie impotriva traumatismelor
dentare
= care care a afectat smaltul dentar 3. Clasificarea cariei dupa
intr-o anumita proportie sau care in evolutie:
evolutia sa a ajuns pana la nivelul Caria acuta
dentinei, dar a carei profunzime nu Caria cronica
a determinat aparitia
Caria oprita in evolutie
simptomatologiei dureroase
Caria circulara
1. Clasificarea dupa Black care
imparte cav. in 5 clase
2. Clasificarea dupa
profunzimea leziunii:
Caria superficiala:

intereseaza smaltul pana la

limita amelo-dentinara
Caria profunda: procesul

carios intereseaza si
dentina, iar daca nu este
tratat la timp va determina
aparitia cariei complicate
= caria care in evolutia sa ajunge in Dupa topografie:
apropierea camerei pulpare si Cu camera pulpara
determina aparitia fenomenelor deschisa
pulpitice si in final deschiderea Cu camera pulpara inchisa
camerei pulpare cu invazia microbilor
din cavitatea orala la nivelul spatiului Anatomopatologic:
endodontic A. Pulpita acuta seroasa,
partiala sau totala
B. Pulpita acuta purulenta,
Pulpita = forma prin care partiala sau totala
debuteaza de cele mai multe ori
afectarea tesuturilor pulpare C. Pulpita cronica:

Dupa evolutie: C1. Pulpita cronica cu

camera pulpara inchisa
Acute
C2. Pulpita cronica cu
Cronice
camera pulpara deschisa
Reversibile
Necroza pulpara
Ireversibile
Gangrena pulpara
Simptomatice
A. Gangrena simpla
Asimptomatice
B. Gangrena complicata, ea
evoluand spre PAA/ PAC
1. Caria acuta
-marimi diferite, deschidere
limitanta in smalt dar progreseaza
rapid in dentina
- smaltul este friabil, subminat la
suprafata procesului carios si se
poate fractura in timpul procesului
masticator
- viteza de evolutie apreciabila,
pulpa nu reuseste sa depuna in
aceleasi ritm dentina de reactie si in
1-2 luni poate deveni penetranta,
complicata
2. Caria cronica
- deschidere >> in suprafata
cariei si mai redusa in profunzime
- au o evolutie lenta, aproximativ
1-2 ani de la debut pana la
deschiderea camerei pulpare
- dentina afectata este dura, bruna,
negricioasa
- perioada lunga de evolutie este
datorata deschiderii mari in
suprafata care favorizeaza
autocuratirea si incetineste
procesele chimice distructive
3. Caria oprita in evolutie
- - apare pe supraf prox. ale dintilor
- - aspectul smaltului este dur, brun , rugos, asem cu caria cronica
(diferenta dintre cele doua fiind pur teoretica)
4. Caria circulara
- carie de biberon, apare frecva copii care adorm cu biberonul in gura,
bauturile din biberon fiind indulcite cu miere
- Este considerata o distrofie , apare frecv la niv. D frontali sup, M1sup.,
M si C inf
- Factor favorizant: bauturi indulcite in timpul somnului, cu scaderea
secretei salivare si scaderea pH-ului oral
- Debuteaza ca o pigmentatie la nivelul coletului, pe fata vest., apoi
extinzandu-se circular, mai mult in suprafata decat profunzime
- Daca nu se instituie masuri de igiena buco-dentara si alimentara, aceste
leziuni vor progresa pana la fracturarea dintilor
Subiectiv: Copilul refuza sa se alimenteze
- sunt acele simptome pe care (daca exista policarii profunde
pacientul sau familia ni le relateaza. sau eventuali polipi gingivali
- copilul nu poate discerne clar care ar putea determina aparitia
simptomatologia dureroasa, iar durerii in cursul masticatiei)
informatiile oferite de el sau parinti Pacientul ne relateaza prezenta
si bunici pot fi contradictorii sensibilitatii la contactul cu
Obiectiv: agentii termici si chimici
- Sunt acele simptome si semne pe
care medicul stomatolog le Simptomatologia obiectiva a cariei
observa in cursul consultatiei simple
Simptomatologia subiectiva a cariei - Va fi observata de catre medic in
simple: cursul consultatiei stomatologice
Durerea este stearsa, inconstanta, prin :
fara tipar clasic (sensibilitatea se 1. Inspectie
reduce odata cu involutia 2. Palpare
organului pulpar in cazul d
3. Percutie
temporari)
4. Probe termice
Copilul acuza sensibilitatea la
ingestia dulciurilor 5. Examen Rx
1. Inspectie :
Pierderea transluciditatii
smaltului
Prezenta uneo pete albe
cretoase
Coloratii brun-negricioase la
nivelul unor fisuri/ fosete
Solutii de continuitate cu
lipsa de substanta
Cavitati carioase ce contin
resturi alimentare
Pe supraf. Proximale, cavitati
in oglinda, doar cu o
modificare de culoare sub
creasta marginala sau creasta
marginala subminata asociata
cu o eventuala papilita
2. Palpare:
Se realizeaza cu sonda dentara
Sonda va agata cariile
existente
daca caria este acuta, sonda va
patrunde cu usurinta in
tesuturile subminate
Daca caria este cronica sau
oprita in evolutie, tesuturile
dentare vor fi dure, dar
rugoase
Tot la palpare cu lingurita
Black se poate indeparta
dentina ramolita de pe fundul
cavitatii
3. Percutie:
Se realizeaza cu manerul
sondei sau oglinzii dentare
Percutia axiala pozitiva ne
indica o patologie periapicala
Percutia paraaxila poate
evidentia atat leziuni de natura
endodontica cat si de natura
parodontala
In cazul dintilor temporari,
percutia nu evidentiaza in
general durerea sau nu este
concludenta
4. Probele termice:
Nu sunt concludente la copil
deoarece colaborarea este
deficitara, el speriindu-se la
aplicarea unei presiuni sau
schimbari de temperatura
Testele termice se efectueaza
atat cu stimuli reci ( spray cu
clorura de etil) sau calzi
(baton de gutta percha
incalzita si aplicata in treimea
cervicala)
5. Examenul Rx:
ortopantomografie
Rx retroalveolara
bite-wing
6. Diagnosticul diferential:
Displazii dentare (pentru caria
cronica sau pentru caria impla
superficiala acuta, incipienta)
Carii complicate cu pulpite
cronice cu camera pulpara
deschisa sau inchisa
Carii complicate cu necroza si
gangrena pulpara (cand
camera pulpara poate fi
inchisa sau aparent inchisa, cu
un proces aparent
nepenetrant)
Prognosticul cariei simple a
dintilor temporari este favorabil,
la fel ca al oricarei leziuni
carioase in conditiile in care este
tratata la timp si corect
Indicatia de tratament:
Varsta copilului
Varsta dentara
Grupul frontal- pana la 5 ani
Zona de sprijin pana la 10-11
ani (pana la 8 ani toata zona
de sprijin, dupa 8 ani mai ales
M2 si C temporar superior)
Timpii de pregatire a cavitatii, dupa
Black:
1) Crearea accesului
2) Indepartarea zonelor afectate
de carie-curatarea
3) Asigurarea rezistentei
4) Asigurarea retentiei
5) Extensia preventiva
6) Prelucrarea marginilor
7) Verificarea cavitatilor
Clasa I
=leziunile coronare care evolueaza in
toate fosetele si fisurile de pe supraf.
ocluzala a M si Pm, din cele 2/3
ocluzale vestibulare si orale ale M si
de la nivelul supraf palatinale ale
frontalilor maxilari
M1 si M2 :
- se cuprind toate fosetele si fisurile
- pot exista doua fosete si se pot crea
doua cavitati daca creasta diagonala
este suficient de rezistenta
Clasa II
=cariile care evolueaza spre supraf.
proximala ale M si Pm
- se pregateste pragul gingival
- se plaseaza retentia ocluzala
- se realizeaza istmul
Particularitati in tratamentul
cariilor proximale:
Pozitia superficiala a
coarnelor pulpare, astfel ca in
cursul manoperelor de
indepartare a procesului carios
vom putea deschide accidental
camera pulpara
Realizarea retentiei ocluzale,
care trebuie sa fie suficient de
extinsa pentru a asigura
retentia si mentinerea
obturatiei dar nici sa nu fie
foarte extinsa, astfel incat sa
submineze rezistenta dintelui
Pregatirile pentru MOD de
mare intindere, dificultatea
colaborarii si plasarii matrici
sau icurilor interdentare
Clasa III SI IV
= cariile care evolueaza pe supraf.
proximala a I si C cu pastrarea
unghiului incizal, respectiv cu
afectarea unghiului incizal
Se realizeaza casete simple
La incisivi, vom realiza
deschiderea, curatarea
cavitatii si netezirea
marginilor
Rar se realizeaza retentii
palatinale
La cariile superficiale se
recomanda slefuirea si
fluorizare
La canini, retentiile palatinale
se pot obtura si cu amalgam
La canini se pot aplica si
coroane de invelis
Clasa V
= caria care a evoluat in treimea
gingivala, pe fetele vestibulare sau
orale a dintilor

Trebuie incluse toate zonele

decalcificate
Profunzimea cavitatii s anu
depaseasca 1,5- 2 mm
Greutatile tratamentului sunt
legate de apropierea de gingie
si dificultatea de a mentine un
camp operator uscat
 Indepartarea tesuturilor alterate
cu turbina, respectand principiile
lui Black
Vom controla daca am indepartat
tesuturile infectate cu un
indicator de carie
Suntem obligati sa izolam
cavitatea fie cu sistemul de diga
sau cu rulourile de vata Avantajele:
Sistemul de diga este compus o Vizibilitate marita
dintr-o folie de cauciuc 15/15 cm o Permite un camp operator
care este mentinuta la nivleul uscat, aspetic
dintelui cu ajutorului unei cleme
o Previne accidentele de
metalice. Alte accesorii ale
inghitire sau aspirare
sistemului sunt perforatorul,
clestele pentru aplicarea clemei o Confort pentru medic
o Mijloc d eizolare confortabil
si sigur pentru copii
 Daca cavitatea este curata vom
face toaleta cavitatii cu ser
fiziologic/Chx/ alte subst.
moderne de degresare (vom evita
substantele iritante: apa oxigenta
sau alcoolul)
Uscarea cavitatii cu spray de aer,
moderat
aplicarea unui material de
obturatie de durata:
1) Amalgam de argint
2) Cimentul glassionomer
3) Compomerii
=caria care a penetrat in profunzime
tesuturile dentare si in evolutia ei a
ajuns la nivelul dentinei, aceasta va
necesita o etapa suplimentara in cursul
obturarii, aceea a toaletei plagii
dentinare
Vom avea urmatorul aspect al
dentinei:
Dura si normal colorata
Dura si pigmentata
Dura si cu prezenta unei zone
limitante de dentina moale
Dentina dura si o deschidere
punctiforma a camerei pulpare
In functie de stadiul evolutiv al
dintelui temporar se aplica urmatoarea
schema de tratament:
Coafaj indirect daca :
Baza cavitatii este dura, de
culoare normala sau
pigmentata
Modificarile inflamatorii
pulpare sunt absente sau
limitate
Dintele este tanar sau matur
Coafaj direct daca:
Se deschide accidental
camera pulpara , doar la
copii mici in perioada de
dinte imatur sau in perioada
de dinte tanar (rar)
In majoritatea cazurilor
deschiderile accidentale se
trateaza ca pulpitele
Materialele de obturatie folosite in
tratamentul cariei simple profunde a
dintilor temporari sunt:
Amalgam de argint cu baza de
eugenat de zinc sau eugenat de
zinc cu priza rapida
Cimentul nu se foloseste decat
peste ZOE, deoarece produce
necroze
Hidroxidul de calciu in
cavitatile profunde
Cimenturile silicofosfatice -doar
pentru asigurarea unui coafaj
indirect si a unei baze de ciment
Cimenturile glassionomer - in
cavitati cl. I sau II, cu protectie
pulpara pe baza de hidroxid de
calciu
Compomeri -materiale care
imbina calitatile
glassionomerului cu cele ale
compozitelor, pot fi folositi in
toate tipurile de cavitati, avand
o rezistenta buna dar si
proprietati estetice
Materiale compozite
Indicatie :
- Ocluzal sau cavitati micute
proximal
- Asociat cu masuri preventive
( preventive resin
restaurations)
- Dupa terapia pulpara daca
coroana prefabricata metalica
nu se utilizeaza sau nu se
poate utiliza ( in aceats
aultima situatie se aplica
tehnica sandwich , o baza de
glassionomer sub compozit)
 Criterii ilustrate sub forma unei piramide a materialelor care pot fi folosite pe
toata perioada vietii dintelui temporar:

Carie profunda
GI
condensabil si
GI modificat
cu rasina

< 2 ani pana la inlocuire

Compomer si
compozit
condensabil,
cpp
<4 ani pana la inlocuire
Compozit
micro-hibrid,
amalgam, cpp
Compozit flui,
compomer, GI
modificat cu rasina
Mijloace suplimentare
de igiena, lacuri
fluorurate
Carie superficiala
dupa F. Courson si M-M. Landru
Alte solutii de tratament a cariei
simple profunde :
Incrustatiile :
Avantaje:
- Evitarea pericolului
lezarii pulpei
- Reducerea pericolului de
fracturare la nivelul
istmului
- Realizarea punctelor de
contact
Dezavantaje:
- sunt costisitoare
- necesita realizarea unor
etape suplimentare de
laborator
- solicita rabdarea copilului
in timpul amprentarii si
adaptarii
- nu pot fi aplicate pe scara
larga
 Coroane de invelis prefabricate - Restauratia M hipoplazici
= au dovedit un succes in randul
cavitatiilor profunde a dintilor
temporari

Indicatii:
- Restaurarea M temporari care
implica refacerea mai multor
pereti
- Restaurarea d. temporari cu
carii rampante
- Restaurarea d temporari dupa
trat. endodontic
- Restaurarea d. temporari care
au dezvoltat defecte de smalt
- Restaurarea Mtemporari
fracturati
- Folosit ca mentinator de
spatiu
- Copii cu bruxism
Protocol:
anestezie locala si aplicare
diga

Reducerea inaltimii ocluzale

Reducerea supraf. M si D

Rotunjirea supraf. Si
verificarea preparatiei
 Selectarea coroanei (se poate
estima si de la inceput)

Adjustarea coroanei si
indoirea marginilor coroanei
inspre interior

Cimentare
 Probleme legate de coroanele 2. Legat de exfolierea dintelui
prefabicate pentru d temporari

1. Legat de estetica
 Restaurarea dintilor frontali cu
ajutorul capelor de celuloid
(carii de biberon)
Indicatii:
- Carii extensive pe mai

multe suprafete
- Anomalii congenitale pe

incisivi
- Fractura incisivilor

- Amelogenesis imperfecta

- Discromii la niv. incisivilor

- Discromii congenital
incisivilor (ex. Porfiria
eritropoetica congenitala)
Protocol:
- Anestezia dintelui daca este
necesar
- Izolare
- Incercarea capei de celuloid
- Indepartarea cariei, prepararea
meziala si distala pentru capa
- Se alege culoarea
compozitului; la discromii se
alege culoarea dintelui
adiacent sau incisiviilor
inferiori
- Se verifica capa si se face un
orificiu la nivelul unghiului
marg. Incizale pentru
refluarea materialului
- -Se aplica hidroxid de calciu
sau glassionomer pe peretele
pulpar daca este expusa
dentina
- Compozitul este introdus in
capa
- Pe dinte se aplica acid +
spalare, adeziv +uscare+
fotopolimerizare
- Capa se insera pe dinte ,
excesul reflueaza prin orificiu
si se indeparteaza
- Fotopolimerizeaza fiecare fata
- Finisare mai mult cervical
1. Mesaros, M., Muntean, A., Simu, M., Angelescu, D., Mesaros, A. et al.
(2012), Medicina dentara pediatrica, Editura Medicala Universitara
Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca.
2. Duggal, MS, Curzon, MEJ, Fayle, SA, Toumba, KJ, Robertson, AJ
(2002), Restorative Techniques in paediatric dentistry, Editura Martin
Dunitz, Marea Britanie
Va multumesc pentru atentie !