Sunteți pe pagina 1din 12

Traumatismele dintilor temporari

Studenti:

Bores Paul
Fischer Caroline
Grupa 31
An 5

Aproximativ o treime din copii sufera la un moment dat diverse traumatisme orodentare. Traumatismele orale reprezinta, ca frecventa, a doua patologie intalnita
in practica pedodontica, dupa patologia cauzata de procesul carios.
Traumatismele pot interesa ambele dentitii si pot produce afectarea dintilor,
fracturi osoase si lezarea partilor moi.
Perioada de varf in care apar aceste traumatisme ce implica dintii temporari este
intre 18 si 40 de luni si ea reprezinta perioada unei mobilitati din ce in ce mai
rapide si necoordonate a copilului.Traumatismele dintilor temporari apar in
urma cazaturilor din perioada in care copii invata sa mearga si sa alerge sau
datorita cazaturilor din pat, carucior , frecvent in timp ce sug biberonul sau vreo
jucarie, acestea avand rolul corpului contondent.
In jurul varstei de sase ani, odata cu inceputul scolii, baietii sunt de doua -trei ori
mai predispusi la accidente in comparatie cu fetele. Accidentele sportive si
altercatiile dintre baieti sunt cele mai dese cauze care produc fracturi dentare in
timpul adolescentei. Luxatiile sunt cele mai frecvente la dentitia temporara
deoarece osul alveolar este foarte rezilient.
Regiunea incisiva, in special cea superioara, este cea mai expusa. Cei mai afectati
sunt incisivii centrali superiori atat datorita pozitiei lor anterioare pe arcada, cat
mai ales in cazurile in care sunt protrudati.
In general tratamentul traumatismelor dento-parodontale trebuie instituit de
urgenta si necesita controale periodice regulate pentru a preveni posibilele
complicatii sau pentru a interveni in timp util daca acestea s-au produs.

Clasificarea traumatismelor dento-parodontale si a leziunilor traumatice ale


partilor moi:
I.

Leziuni traumatice dentare:


1. Leziuni coronare:
a. Fisuri ale smaltului sau ale smaltului si dentinei
b. Fracturi coronare simple (nepenetrante) ale smaltului sau ale
smaltului si dentinei
c. Fracturi coronare complicate
2. Fracturi corono-radiculare
a. Nepenetrante
b. Penetrante
3. Fracturi radiculare

II.

Leziuni traumatice parodontale:


1.
2.
3.
a.
b.
c.
4.

III.

Contuzii
Subluxatii
Luxatii partiale
intruzii
extruzii
luxatii laterale
Luxatii totale

Leziuni traumatice ale partilor moi

Traumatismele dento-parodontale in dentitia temporara pot surprinde dintele in


diferite stadii de dezvoltare (dinte temporar imatur, dinte temporar matur, dinte
temporar in perioada de resorbtie). De asemenea unele forme clinice de
traumatisme pot intercepta cripta dintelui permanent in formare.
Examinarea trebuie efectuata cu rapiditate, speculand momentele in care se
poate coopera cu copilul. De aceea, este important sa se cunoasca ceea ce trebuie
observat cu prioritate. Din acest punct de vedere sunt foarte utile datele
anamnestice obtinute de la insotitorul pacientului, punand accent pe momentul si
modul in care s-a produs traumatismul, zona interesata, principalele acuze locale
si generale, daca copilul a fost adus direct sau a mai fost intr-un serviciu de
specialitate, daca s-a instituit vreun tratament. Astfel, intrebarile Cand? Cum?
Unde? au o valoare diagnostica semnificativa.

Leziuni traumatice dentare:


Fisura reprezinta o fractura incompleta localizata numai in smalt sau uneori in
smalt si in dentina, fara lipsa de structura dura dentara. La nivelul aceluiasi dinte,
fisura poate fi unica sau pot exista mai multe fisuri.
Caracteristici:
- nedureroasa
- mobilitate fiziologica
- percutie negativa
- teste de vitalitate normal pozitive
- RX periapicala cu aspect normal
Optiuni de tratament:
- nu este necesar un anume tratament
- copilul trebuie sa menajeze dintele, sa-l fereasca de variatii de temperatura si
de masticatie pe obiecte dure care ar putea conduce la marirea fisurii
- igiena buco-dentara riguroasa
- fluorizare
- regim igieno-dietetic
- monitorizare
Fractura coronara consta intr-o lipsa de structura dura dentara, fie in smalt, fie in
smalt si in dentina. In fractura coronara simpla, linia de fractura se afla la distanta
de camera pulpara, in timp ce in fractura coronara complicata, linia de fractura
intrerupe continuitatea camerei pulpare.
Caracteristici fractura coronara a smaltului:
- nedureroasa
- la inspectie se observa lipsa de substanta dura, muchii ascutite si eventual
leziuni ale partilor moi (buze, obraji, limba)
- mobilitate fiziologica
- percutie negativa
- teste de vitalitate normal pozitive
- Rx periapicala releva lipsa de substanta dura dentara localizata la nivelul
smaltului
Optiuni de tratament:
- igiena buco-dentara riguroasa
- evitarea variatiilor de temperatura
- netezirea muchiilor ascutite
- fluorizare
- monitorizare si regim igieno-dietetic

Caracteristici fractura coronara nepenetranta a smaltului si dentinei:


- dureri provocate in special de rece
- inspectia releva lipsa de substanta care intereseaza smaltul si dentina dar
nu si pulpa si eventuale plagi ale partilor moi
- mobilitate fiziologica
- percutie negativa
- teste de vitalitate normal pozitive
- RX periapicala releva lipsa de substanta dura dentara localizata la nivelul
smaltului si dentinei.
Optiuni de tratament:
- antialgice
- evitarea variatiilor de temperatura
- coafaj indirect cu HC/CIS
- refacere cu compozit
- monitorizare 4-6 saptamani si regim igieno-dietetic

Caracteristici fractura coronara penetranta:


- dureri provocate la agenti fizici si chimici si masticatie, uneori dureri
spontane care indica aparitia inflamatiei pulpare
- la inspectie se observa interesarea smaltului, dentinei si deschiderea
camerei pulpare
- mobiliate fiziologica
- percutie negativa
- teste de vitalitate normal pozitive
- RX periapicala releva lipsa de substanta dura dentara care deschide
camera pulpara
Optiuni de tratament:
- Antialgice si evitarea variatiilor de temperatura
a) DT imatur vital: Coafaj direct cu HC/MTA sau pulpotomie partiala vitala cu
HC/MTA si refacerea defectului cu compozit sau coroane prefabricate
b) DT matur vital: pulpotomie sau pulpectomie vitala in functie de gravitatea
pulpitei si refacerea defectului cu compozit sau coroane prefabricate
c) DT matur cu necroza/gangrena se trateaza conservator sau se extrage
pentru a nu constitui un factor de risc pentru succesorul permanent, in
functie de gradul resorbtiei radiculare, gravitatea afectarii pulpare,
cooperarea pacientului
d) Extractia la copiii total necooperanti
- Monitorizare si regim igieno-dietetic

Fractura corono-radiculara intereseaza smaltul, dentina si cementul radicular. Un


capat al liniei de fractura se afla in smalt, iar celalat capat in cement, subgingival.
Se detaseaza un fragment corono-radicular care este mobil, dar este mentinut pe
loc de ligamentele subgingivale. Fractura poate fi penetranta sau nepenetranta
infunctie de localizarea fata de camera pulpara.
Caracteristici:
- dureri provocate de ageti fizici, chimici si de masticatie si uneori spotane in
cazul inflamatiei pulpare
- inpectie fractura intereseaza smaltul, dentina si cementul si poate sau nu
sa afecteze pulpa
- fragmentul coronar este mobil
- sensibilitate la percutie
- teste de vitalitate pozitive
Optiuni de tratament pentru fractura corono-radiculara nepenetranta:
- indepartarea fragmentului coronar mobil daca este mic si pastrarea si
restaurarea fragmentului radicular
- tratament endodontic daca este nevoie
- extractia in cazul fracturilor oblice foarte profunde sau verticale
- regim igieno-dietetic
- aplicatii locale cu clorhexidina timp de 1 saptamana
- monitorizare prin controale clinice si radiologice la 1, 3, 6, 12 luni
Optiuni de tratamet pentru fractura corono-radiculara penetranta:
- extractia pentru a preveni afectarea germenului definitiv
- regim igieno-dietetic
- control clinic la 3-4 saptamani
Fractura radiculara intereseaza cementul, dentina radiculara si pulpa. Linia de
fractura poate fi unica sau pot exista mai multe linii de fractura sau chiar fractura
cominutiva. In functie de traseul liniei de fractura, se descriu fracturi radiculare
verticale, oblice sau orizontale, cele din urma fiind cele mai frecvente. Dintele este
impartit in doua fragmente, unul coronar si unul apical, intre care poate exista un
spatiu (fractura radiculara ce deplasare) sau nu (fractura radiculara fara
deplasare).
Caracteristici:
- intereseaza cementul, dentina si pulpa
- inspectie fragmentul coronar poate fi uneori deplasat, modificat de
culoare rosietic sau gri, daca fractura este cervicala apare sangerare din
santul subgingival
- fragmentul coronar este mobil
- sensibilitate la percutie

teste de vitalitate negative de obicei, ceea ce indica o afectare pulpara


tranzitorie/permanenta. Se repeta.
RX periapicala releva numarul si traseul liniior de fractura

Optiuni de tratament:
- antialgice
- evitarea masticatiei pe dinte
- niciun tratament curativ ci doar regim igieno-dietetic daca fragmentul
coronar nu este mobil si nici deplasat
- extractia fragmentului coronar mobil si deplasat si mentinerea
fragmentului apical care se va elimina prin resorbrie radiculara
- tratament endodontic, doar pe fragmentul coronar daca pulpa radiculara
este vitala, cu pasta resorbabila
- control clinic dupa 1 saptamana si conrol radiologic la 2-3 saptamani, 6-8
luni si 1 an.

Leziuni traumatice parodontale:


Contuzia reprezinta expresia unor inflamatii strict localizate a fibrelor
ligamentare si apare in urma unui traumatism usor.
Caracterisitici:
- durere la atingere si in masticatie
- inspectie: fara deplasare dentara
- mobilitate fiziologica
- percutie: sensibilitate, sunet normal
- teste de vitalitate pozitive
- RX nu releva nimic anormal
Optiuni de tratament:
- Igiena orala riguroasa
- Aplicatii locale cu solutie de clorhexidina
- Compresa cu apa rece
- Administrare de antialgice
Subluxatia este consecinta unui traumatism ceva mai important care produce o
deteriorare mai extinsa ligamentara decat in cazul contuziei, iar uneori si o
afectare a pachetului vasculo-nervos apical.
Caracteristici:
- Durere la atingere

Inspectie: fara deplasare dentara, sangerare la marginea gingivala, uneori


modificari de culoare ale dintelui (galben-maroniu calcificare pulpara;
gri-negru necroza pulpara; roz rezorbtie interna)
Mobilitate usoara
Teste de vitalitate: initial pot fi negative (leziune pulpara tranzitara), apoi
pozitive

Optiuni de tratament (la fel ca la contuzie):


- Igiena orala riguroasa
- Aplicatii locale cu solutie de clorhexidina
- Compresa cu apa rece
- Administrare de antialgice

Intruzia dentara reprezinta forma cea mai frecventa de traumatism in dentitia


temporara, cu localizare de cele mai multe ori in zona incisiva. In functie de
impactul traumatic, infundarea dintelui in alveola poate fi partiala sau totala. In
intruzia partiala, coroana clinica este mai mica decat in mod normal iar in cea
totala dintele dispare complet in alveola.Deplasarea dintelui in alveola se oiate
face in directii diferite, radacina putand fi deplasata, in special spre vestibular sau
spre oral. In aceasta ultima situatie, apexul dintelui temporar intruzat poate
intercepta cripta dintelui permanent de inlocuire, ducand la aparitia unor defecte
dentare de dezvoltare.
Caracteristici:
- durere moderata spontana si la masticatie
- inspectie: deplasarea partiala sau totala a dintelui in sens axial cu intrarea
sa in osul alveolar
- mobilitate fiziologica pierduta
- percutie cu usoara sensibilitate la intruziile recente si sunet inalt la cele
vechi prin aparitia anchilozei dento-alveolare
- RX poate releva disparitia spatiului periodontal, deplasarea dintelui spre
cavitatea nazala, fractura osului alveolar
- Complicatii frecvente: necroza pulpara 96%, resorbtie inflamatorie
Optiuni de tratament:
- Tratament expectativ in cazul intruziilor in care nu este interceptata cripta
dintelui permanent de inlocuire. Se asteapta reeruptia care se poate
produce intr-o perioada de 2 saptamani pana la 2-6 luni. Prognosticul este
mai bun in cazul dintilor cu apexul deschis
- Extractia daca radacina este deplasata spre cripta dintelui de inlocuire
- Alimente moi 10-14 zile
- Igiena orala riguroasa
- Aplicatii locale cu clorhexidina

Tratament endodontic cu material resorbabil cand se hotaraste pastrarea


dintelui pe arcada dar apare mortificarea pulpara.
Monitorizarea dintelui

Extruzia consta in iesirea partiala a dintelui din alveola si este rezultatul


deplasarii axiale a dintelui in urma impactului traumatic. Se produce o
deteriorare importanta a ligamenetelor periodontale care pot fi sectionate partial
sau total. Totodata are loc si o lezare a pachetului vasculo-nervos apical, dar osul
alveolar nu este afectat. Desi directia de deplasare este in principal axiala, ea se
poate asocia si cu o deplasare spre vestibular (protruzie) sau spre oral (retruzie).
Caracteristici:
- Dureri spontane si la atingere
- Masticatia nu este posibila
- Inspectie: deplasarea dintelui in sens axial cu iesirea sa partiala din alveola,
sangerare gingivala
- Mobilitate anormal de mare
- Percutie sensibilitate
- Teste de vitalitate: pozitive pentru extruzii usoare, negative pentru extruzii
grave
- RX periapicala releva cresterea spatiului odontal
Optiuni de tratament:
- Repozitionare manuala in extruziile mai mici de 3mm
- Redresare spotana in extruziile mici cand pacientii sunt necooperanti
- Extractia in urmatoarele situatii: extruzie severa la dinte temporar matur,
extruzie severa cu mobilitate mare, dinte aproape in perioada de exfoliere,
copil incapabil sa faca fata situatiei de urgenta.
Luxatia laterala consta in deplasarea spre vestibular/oral sau spre mezial/distal a
dintelui traumatizat. Ea se poate asocia si cu fractura tabliei vestibulare sau orale
a procesului alveolar. Prin deplasarea spre palatinal a unui incisiv superior se pot
produce interferente ocluzale iar prin deplasarea spre vestibular poate fi
interceptata cripta dintelui permanent de inlocuire
Caracteristici:
- Sensibilitate la atingerea dintelui, masticatia nu este posibila
- Inspectie: deplasarea dintelui in alta directie decat cea axiala, sangerare
gingivala, modificarea ocluziei
- Percutie cu suet metalic
- Mobilitate fiziologica in general doarece dintele este fixat in osul alveolar
- Deformarea tabliei osoase
- Teste de vitalitate: pozitive (cazuri usoare), negative (cazuri grave)

RX releva largirea spatiului periodontal de partea opusa deplasarii dentare


si micsorarea saptiului de aceiasi parte cu deplasarea
Complicatii: necroza pulpara, resorbrie radiculara, anchiloza dentoalveolara

Optiuni de tratament:
- Repozitionarea spontana a dintelui atunci cand nu sunt interferente
ocluzale si nu este interesat dintele de inlocuire
- Repozitionare manuala prin miscari blande in interferente ocluzale mai
mari
- Slefuiri selective pentru interferente ocluzale minime
- Imobilizare pentru o perioada de 1-2 saptamani cand raportul ocluzal nu
este psalidodont
- Extractia in cazul dintilor aproape de perioada de exfoliere
*prognosticul este mai favorabil la dintii a caror repozitionare este realizata
spontan decat la cei repozitionati manual.

Luxatia totala (avulsia, exarticularea) consta in iesirea completa a dintelui din


alveola.
Caracterisitici:
- Durere spontana si la masticatie
- Inspectie: aspect de plaga postextractionala, sangerare din alveola
- Rx releva absenta dintelui din alveola
Optiuni terapeutice:
- Ingrijiri postavulsive ca la extractie
- Aplicarea unui mentinator de spatiu ar fi indicata pentru a preveni aparitia
problemelor de fonatie si interpozitia buzei/limbii si pentru a reface
aspectul fizionomic
- NU se recomanda replantarea deoarece poate leza dintele succesor
permanent, apare resorbtia radiculara rapida a DT replantat, imobiliazarea
DT este greu de realizat

Consecintele traumatismelor dintilor temporari pot sa apara atat la dintii care au


suferit traumatismul cat si la succesorii permanenti.
Complicatiile dintilor traumatizati:
- inflamatii pulpare
- infectii ale ligamentelor periodontale
- mortificari pulpare si complicatii periapicale de tip osteitic cu prezenta de
parulis/fistula
- modificari de culoare ale coroanei
- calcificari pulpare
- resorbtii radiculare de tip inflamator
- resorbtii radiculare de inlocuire

Consecinte asupra dintilor permanenti de inlocuire:


- anomalii de dezvoltare:
anomalii de structura (hipomineralizari, hipoplazii, sindrom Turner)
anomalii de forma (dilacerari coronare/radiculare)
asocieri intre dilacerare si defecte de structura
deplasari ale mugurilor dintilor permanenti
odonoame
- perturbari ale eruptiei dintilor permanenti de inlocuire:
devierea traseului eruptiv
intarzieri ale eruptiei
eruptii accelerate in cazul extractiilor recente

Bibliografie:
Rodica Luca, Pedodontie Vol. 3, Editura Cermaprint, Bucuresti, 2013
Anca Maria Raducanu, PEDODONTIE INDRUMAR PRACTIC, Editura
BREN, Bucuresti, 2013
Anca Maria Raducanu, Pedodontie Curs pentru studentii Colegiului de
Profilaxie Stomatologica, Editura Cerma, Bucuresti, 2002
http://www.dentaltraumaguide.org/