Traumatismele Dento-Alveolare

Din nefericire traumatismele dento-alveolare sunt des intalnite in sfera stomatologica, dar din pacate ele sunt prost gestionate. Acest lucru se intampla fie din cauza pacientului care nu realizeaza urgenta medicala, fie din cauza medicului care uneori priveste cu superficialitate aceste intamplari, mai ales ca majoritatea se petrec la varsta copilariei (dentitie deciduala(de lapte)- considerata a nu fi extrem de importanta atat de practicieni nespecializati in pedodontie, cat si de parinti; varsta uneori e o problema in comunicarea cu micutul pacient, atunci renuntandu-se la tratament, in final rezultand doar complicatii, etc). Asadar traumatismele dento-alveolare trebuie tratate cu multa seriozitate, deoarece ele pot provoca uneori modificari ireversibile asupra dentitiei. Atunci cand aceste traumatisme au loc la varsta copilariei,deci in timpul dentitiei deciduale (de lapte, temporara), implicatiile sunt serioase si in acelasi la fel de severe ca traumatismele aparute in timpul adolescentei sau perioade adulte, intr-un cuvant in timpul dentitiei permanente. Traumatismele dento-alveolare aparute in timpul dentitiei deciduale (de lapte) pot devein un pericol pentru dentitia permanenta, prin prisma faptului ca se pot leza ireversibil mugurii dentari definitivi. Lezarea mugurilor dentari definitivi se poate realiza in mod direct prin intruzia (infundarea in alveola) dintelui temporar (de lapte), sau indirect prin complicatiile pulpare septice determinate de mortificarea dintelui temporar (nervul moare- necroza dentara- si determina la un moment dat infectarea continutului pulpar mortificat cu aparitia unei gangrene dentare ; ulterior aceasta gangrena depaseste spatiul canalicular si ajunge la os determinand o inflamatie de origine infectioasa adica o parodontita apicala. Aceasta parodontita apicala poate determina prin acutizari repetate si netratate lezarea mugurelui dentar definitiv) .

Fig. 1- leziune traumatica dento-parodontala 5.1 Traumatismele dento-alveolare aparute in timpul dentitiei definitive sunt la fel de periculoase, in sensul ca netratate pot determina pierderea dintelui, ducand la edentatii extinse si la tulburari ale aparatului dento-maxilar.

Fig. 2- leziuni dento-alveolare 1.1 si 1.2( dentitie mixta) Clasificarea traumatismelor dento-alveolare dup OMS, modificat de A n d r e a s e n: A. leziuni dentare; B. traumatisme ale esuturilor dento-parodontale; C. traumatisme ale procesului alveolar; D. leziuni ale mucoasei fixe i mobile. A. LEZIUNILE DENTARE Fractura radicular Dini temporari dac exist mobilitate clinic: extracia segmentului coronar segmentul radicular nu va fi extras (risc de lezare a foliculului dintelui permanent), cu excepia situaiilor clinice care exclud acest risc (foliculul dintelui pe rmanent este situat la distan). Dini permaneni Alegerea soluiei terapeutice variaz n funcie de localizarea liniei de fractur i de deplasarea fragmentelor dentare: a. Fractura radicular n 1/3 apical Dac dintele i pierde vitalitatea, este necesar tratamentul endodontic, fie ca unic soluie terapeutic, fie asociat cu rezecia apical i imobilizarea dintelui. b. Fractura radicular n 1/3 cervical Se pot adopta dou atitudini: extracia fragmentului coronar i reconstituire coronoradicular dup expunerea

zonei de fractur pe cale chirurgical (gingivo-osteoplastie); extracia att a fragmentului coronar, ct i a fragmentului radicular. c. Fractura radicular n 1/3 medie Dac deplasarea fragmentelor este important i nu se poate obine reducerea, se practic extracia celor 2 fragmente dentare (coronar i radicular). d. Fractura radicular vertical Are ca indicaie extracia dintelui respectiv. B. TRATAMENTUL LEZIUNILOR ESUTURILOR PARODONTALE Luxaia cu intruzie Se pot adopta urmtoarele atitudini terapeutice: Dini permaneni favorizarea erupiei dentare, dac dintele este imatur; repoziionarea imediat, chirurgical, a dintelui n poziie corect, cu imobilizarea sa la dinii vecini; tratament ortodontic pentru repoziionarea dintelui intruzat (fie matur, fie imatur) Dini temporari dac dintele temporar mpiedic erupia dintelui permanent: extracie; dac dintele intruzat este deplasat vestibular i pare s nu intereseze dintele permanent: favorizarea reerupiei spontane; dac n timpul reerupiei se produce infecia gingivo-mucoasei: dintele va fi extras i se recomand antibioterapie. Luxaia cu extruzie Dini permaneni dintele va fi repoziionat manual n alveol, n relaie ocluzal corect, ct mai repede posibil ulterior se realizeaz imobilizarea dintelui cu srm de 0,25 mm sunt necesare evaluri periodice ale vitalitii dintelui n servicii de medicin dentar. Dini temporari extracie. Luxaia lateral reducere manual n poziie corect imobilizare rigid la dinii vecini, pentru 2-8 sptmni examinarea periodic a vitalitii dintelui n servicii de medicin dentar. sutura plgilor gingivale asociate Avulsia dentar se poate ncerca replantarea, urmat de imobilizare, pentru 7-10 zile

dac este prezent i o fractur asociat a procesului alveolar, se indic imobilizare pentru 3 -4 sptmni dintele traumatizat va fi scos din ocluzie pentru 2-3 sptmni se recomand o diet semilichid pentru 2-3 sptmni chiar dac la ndeprtarea imobilizrii persist un grad de mobilitate dentar, aceasta nu se va prelungi, deoarece stimuleaz resorbia radicular.

 n cazul dinilor temporari avulsionai nu se indic replantarea. C. TRATAMENTUL PLGILOR MUCOASEI FIXE I MOBILE ORALE Se realizeaz toaleta i sutura plgilor mucoasei orale care nu se nsoesc de fracturi maxilare/mandibulare; n aceste situaii se indic realizarea toaletei i a suturii de poziie, urmate de transferul pentru tratament de specialitate n Secie/Compartiment de Chirurgie Oro-Maxilo-Facial. Se recomand realizarea seroprofilaxiei antitenatice (ATPA), dac pacientul nu a fost imunizat n ultimele 6 luni. D. TRATAMENTUL LEZIUNILOR TRAUMATICE ALE PROCESULUI Zdrobirea procesului alveolar ALVEOLAR

reducerea manual a fracturii i tratamentul luxaiei, dup explorarea plgii control periodic pentru testarea vitalitii dintelui
Fractura peretelui alveolei dentare reducerea fracturii sub presiune manual dup reducerea fracturii se scoate dintele din ocluzie i se imobilizeaz rigid dinii interesai ulterior se vor sutura plgile asociate imobilizarea dentar se va menine aproximativ o lun. n cazul fracturilor de proces alveolar n dentiia temporar, se poate renuna la imobilizare (este suficient o diet semilichid pentru 2 sptmni i examinarea periodic a vitalitii dentare). Fractura procesului alveolar

reducerea fragmentului n poziie corect prin presiune manual imobilizarea pentru 4 sptmni, cu fixare rigid sau in lingual dac fragmentul osos prezint o deplasare foarte accentuat sau dac apexurile dentare mpiedic reducerea, poate fi necesar osteosinteza n Secie/Compartiment de Chirurgie Oro Maxilo-Facial.
METODE DE IMOBILIZARE N TRAUMATISMELE DENTO-ALVEOLARE n prezent, sunt folosite mai multe dispozitive de imobilizare, care pot asigura fie fixarea rigid, fie fixarea semirigid, fiecare dintre acestea prezentnd o serie de avantaje i dezavantaje. Dintre aceste dispozitive cele mai utilizate sunt: 1. Gutiere acrilice 2. inele linguale 3. Imobilizarea cu srm n 8 (ligatura hipocratic) 4. Gutier din rini compozite cu gravare acid 5. Imobilizarea semirigid/elastic. COMPLICAII TERAPEUTICE POSIBILE hemoragia; hematom durere, edem, tumefacii persistente, echimoze complicaii infecioase mortificri pulpare dentare tulburri de dezvoltare ale dinilor permaneni ischemia/necroza prilor moi leziuni ale structurilor nervoase persistena/accentuarea mobilitii dentare posttraumatice tulburri funcionale

 tulburri estetice dento-faciale modificri ocluzale disfuncie temporo-mandibular. In cazul traumatismelor cu avulsie trebuie urmati niste pasii obligatorii:

1. gasiti dintele avulsionat 2. daca dintele e acoperit cu pamant sau alte impuritati acestea se pot indeparta cu apa plata la temperature camerei, insa datorita riscului de lezare a ligamentelor dentoparodontale se RECOMANDA CURATAREA DE CATRE MEDICUL DENTIST 3. apoi de urgenta puneti-l intr-un pahar cu lapte sau cu solutie salina,plasarea acestuia in alveola sau intre gingie si obraz poate fi destul de periculos existand riscul inghitirii lui sau chiar al aspiratiei traheo-bronsice, de aceea se evita aceste metode 4. prezentati-va de urgenta intr-un cabinet stomatologic.