RINOLOGIA

Rinita alergic

RINITA ALERGICA
Aproximativ 10% din populatie sufera de alergii

provocate de alergeni extrinseci: pene sau pufuri de animale, fungi, praf de casa, mucegaiuri si polenuri RA se numeste SEZONIERA daca alergiile se dezvolta la polenuri si PERENA daca alergenul e prezent tot timpul anului (praful de casa) RA prezinta o mare predispozitie familiara

Congestia nazal: privire de ansamblu

CITOKINE IL-1 IL-3 IL-4 IL-5 IL-6 IL-13 TNF-

Faza precoce a rspunsului inflamator

HISTAMIN A Leukotriene C4
Prostaglandina D2 Triptaz CHEMOKINE IL-8 Eotaxina RANTES Molecule de adeziune P-selectina ICAM

Rspuns precoce

Strnut Prurit Rinoree Congestie nazal

Fixarea rapid a mediatorilor fazei precoce

RINITA ALERGICA
Fiziopatologie: reactie de hipersensibilitate de tipul 1 (anafilactica) Reactiile de tipul I (hipersensibilitate imediata) implica eliberarea IgE-mediata de histamina si alti mediatori de la nivelul mastocitelor sau bazofilelor Expunerea indivizilor susceptibili la anumiti alergeni conduce la sensibilizarea alergicului caracterizata prin productia de IgE specifice indreptate impotriva acestor antigene Aceste IgE specifice invelesc suprafata mastocitelor prezente in mucoasa nazala

Congestia nazal: privire de ansamblu

CITOKINE IL-1 IL-3 IL-4 IL-5 IL-6 IL-13 TNF- Rspuns precoce

Faza precoce a rspunsului inflamat

Strnut Prurit Rinoree Congestie nazal

HISTAMIN A Leukotriene C4
Prostaglandia D2 Triptaza Mucoasa nazal Rspuns Alergic inflamator

Inflamaie nazal Obstrucie nazal

CHEMOKINE IL-8 Eotaxina Molecule de adeziune P-selectina ICAM

Influx de celule inflamatorii

Faza tardiv a rspunsului inflamator (424 ore)

RINITA ALERGICA
Fiziopatologie: Cand proteinele specifice (polen) sunt inhalate, acestea se leaga de IgE prezente pe mastocite determinand eliberarea imediata si intarziata a unui numar mare de mediatori Cei mai importanti mediatori: histamina, serotonina, SRSA, PAF, factori chemotactici pentru neutrofile si eozinofile

RINITA ALERGICA
Fiziopatologie: Degranularea imediata a mastocitelor e responsabila de raspunsul acut; Raspunsul alergic tardiv e determinat de intrarea in scena a eozinofilelor Limfocitele T joaca un rol important in promovarea migrarii si activarii acestora prin eliberarea unui nr mare de citokine

Congestia nazal

Ce deranjeaza cel mai mult.

RINITA ALERGICA
Etiologie: inhalantii, sezonieri sau pereni reprezinta grupul atopic nazal cel mai comun si important (polenuri, praful de casa) Diverse feluri de mancare (faina, produse lactate) medicamente (aspirina, ioduri, antibiotice)

RINITA ALERGICA
Simptome: acronimul SLIDO (sneezing, lacrimation, itching, discharge, obstruction) Rinoree seroasa profuza

RINITA ALERGICA
Examinarea clinica: inspectie: salutul alergic creasta alergica, ochii stralucitori (epifora) Rinoscopia anterioara: cornete nazale palid violacee, edematiate acoperite de secretii apoase abundente

RINITA ALERGICA

RINITA ALERGICA
Diagnostic: Endoscopie nazala Radiografii SAF rinomanometrie

RINITA ALERGICA
Teste alergice: cutanate
(scarificare, prick or intradermice), RAST (radioallergosorbent test, detecteaza anticorpii IgE specifici din circulatie) Frotiul nazal: prezenta eozinofilelor (detectarea lor in secretiile nazale nu mai e cosiderata patognomonica de boala atopica) Evaluarea functiei pulmonare (importanta pentru comorbiditatea cu astmul bronsic)

Opiuni terapeutice pentru rinita alergic

Antagoniti H1 Decongestionante orale i topice
pseudoefedrina
fenilefrina

Corticosteroizi topici nazali

Furoat de mometazon

Nayak AS et al. Allergy. 2001;56:1077-80.

RINITA ALERGICA
Tratament: Controlul mediului: evitarea alergenilor pe cat posibil Terapie medicamentoas imunoterapie (hiposensibilizare specific): singura ce poate oferi vindecarea

RINITA ALERGIC
Tratament Medicamentos: antihistaminice orale: prima generatie de blocanti ai receptorilor H1 (ex Chlorfeniramina) aveau un efect sedativ marcat, nu se mai prea folosesc; cele mai noi de a doua si a treia generatie (Loratadina, Desloratadina, Cetirizina, Ebastina) nu sunt sedative Antihistaminice topice: Allergodil Corticoizi topici: Beclometazona, Fluticasona, furoatul de mometasona, Budesonidul Anticholinergici topici: Ipratropium bromide (Atrovent) Cromone topice: cromoglicatul sodic, Nedocromil Decongestionante orale (pseudoefedrina, fenilpropanolamina) si topice (oxymetazolina, xylometazolina) antileucotriene: Montelukast Anti IgE totale: Xolaire

SFATURI PRACTICE
Rinita persistenta:
- Eliminarea mochetelor, pernelor cu pene si a draperiilor - Utilizarea frecventa a aspiratorului (cu rezervor de apa) si stergerea prafului cu carpe umede - Aerisirea frecventa a camerelor pt evitarea umiditatii, a igrasiei cu aparitia mucegaiurilor SFATURI PRACTICE - Schimbarea asternuturilor sapatamanal - Utilizarea fetelor de perna impermeabile, a pernelor antialergice - Se pot utiliza acaricide (din farmacii) - Animalele de companie (daca e greu sa se renunte la ele) sa fie pastrate inafara dormitorului, sa nu fie lasate pe canapele sau fotolii, sa fie imbaiate, periate si tunse frecvent

SFATURI PRACTICE
Rinita intermitenta - Pacientii trebuie sa cunoasca polenurile la
care sunt alergici precum si calendarul polinic din zona lor pt evitarea acestora - Sa evite sa iasa in orele de varf polinice: 5-10 a.m. - Sa inchida gamurile dormitoarelor si de la masina - Sa nu intinda rufele la uscat afara

SFATURI PRACTICE
In general: - Sa-si faca lavaje nazale zilnice cu solutii
saline pentru eliminarea particulelor, a prafurilor si a altor alergeni - Sa evite expunerea la fum de tigara, insecticide, odorizante de camera, aerosoli, spray-uri fixative

Rinita Vasomotorie
Patogenie Simptomatologie Diagnostic Tratament

RINITA NON-ALERGICA NONINFECTIOASA (VASOMOTORIE)

grup de tulburari nazale non-structurale, Unii autori prefera termenul de rinita
neinfectioase, non-autoimune si non-alergice

vasomotorie doar cand etiologia este necunoscuta

RINITA NON-ALERGICA NONINFECTIOASA

Cauze: Rinita indusa medicamentos : antihipertensive, aspirina, cocaina, COC Rhinitis medicamentosa: abuz de sprayuri decongestionante nazale Vasoconstrictia determinata de sprayurile aplicate topic este atat de puternica determinand o semi-ischemie nazala in timpul careia se acumuleaza produsi de catabolism puternic vasodilatatori astfel ca apare o congestie nazala de rebound Cu cat e mai frecvent si mai prelungit abuzul de vasoconstrictoare topice, cu atat e mai profunda starea de rebound pana la dezvoltarea unei atonii vasculare

RINITA NON-ALERGICA NONINFECTIOASA

Sarcina si racelile premenstruale: estrogenii determina cresteri vasculare nu doar in uter ci si la nivelul nasului
Cauze emotionale si iritative: situatii de viata ce produc anxietate, ostilitate, sentimente de frustrare pot afecta echilibrul autonom vascular in nas; de asemenea expunerea la diversi iritanti poate amorsa o reactie vasomotorie ce nu e alergica prin modul ei de formare (fumul de tigara, aerul rece, umiditatea excesiva, schimbarile de temperatura, aerul conditionat)

RINITA IDIOPATIC (VASOMOTORIE)

Stadiul final de atonie vasculara a tututror rinitelor (alergice sau non-alergice) Stimularea parasimpatic prelungit a sitemului vascular nazal poate duce la pierderea permanent a tonusului vascular nasal turbinate priapism (Richardson, 1948)

RINITA NON-ALERGICA NONINFECTIOASA

NARES (Non-allergic rhinitis with eosinophilic syndrome) : De etiologie necunoscut Simptomatologie sugestiv de RA TESTE alergologice cutanate negative, IgE = normal, eosinofilie crescut n lavajul i frotiul nazal

RINITA NON-ALERGICA NONINFECTIOASA

Tratament: Nechirugical: Evitarea tuturor iritanilor cunoscui: fum de igar, poluani Mediul nconjurtor agreabil (nu rece unde doarme i lucreaz) cu atmosfer umed; evitarea aerului condiionat decongestionante: pseudo-efedrin, fenilpropanolamine (CI la cardiaci) Antihistamine orale Steroizi topici: cel mai eficient tratament

Rinite cronice
Rinita cronic banal Rinitele atrofice (ozena)

RINITA ATROFIC Atrofia mucoasei nazale are diverse cauze Modificrile pot fi uoare (rhinitis sicca) sau severe, sau poate fi obstrucie nazal complet datorat crustelor care se necrozeaz cu miros fetid (ozena)
OZENA

RINITA ATROFIC
Etiologie: Orice patologie ce determin uscciune nazal, dac este prelungit, va determina rinit atrofic, (poate fi i ocupaional) Uneori iatrogen datorat unei chirurgii nazale prea agresive Disfuncii endocrine, malnutriie, boli autoimune

RINITA ATROFIC
Simptomatologie: Timpuriu: uscciunea mucoasei nazale nsoita de cefalee; uscciune la nivelul RF (postnasal drip) Obstrucie nazal (senzaie subiectiv datorit atrofierii terminaiilor nervoase senzitive: pacientul nu simte c trece fluxul aerian la nivelul nasului; obiectiv=fosele nazale sunt largi) totui, prin acumulare de cruste, obstrucia nazal poate deveni real

RINITA ATROFIC

RINITA ATROFIC
Tratament: Evitarea expunerii la agenii cauzali n cazurile occupaionale Decongestionantele trebuie evitate Toalet nazal regulat Vitamina A (topic i pe cale general) Preparate cu ap de mare (Nazomer, Sterimar) Bioparox (Fusafungine) spray = dezinfectant, antibacterian i antimicotic chirugical: de-a lungul timpului s-au ncercat diverse tehnici pentru ngustarea FN (ozena)

Rinite cronice specifice

Tuberculoza Sifilis Sarcoidoza Rinosclerom

RINITE
TUBERCULOZA: De obicei ataca prile moi ale nasului i cartilajele, determinnd ulceraii severe i distrucii importante Osul e rareori implicat aproape ntotdeauna e secundar TBC pulmonar leziunile nazale pot varia de la ulceraii nazale acute la o form cu evoluie mai lent = forma fibrotic, numit

lupus

RINITA ATROFIC
TUBERCULOZA: diagnostic: biopsii de la nivelul leziunilor nazale DD: excluderea sifilisului sau altor boli granulomatoase Ex clinic i radiografic al toracelui este obligatoriu tratament: chimioterapie

RINITE
RINOSCLEROMUL: endemic America de Sud Infecie granulomatoas cronic cauzat de Klebsiella

ncepe cu o form atrofic ce se transform n evoluie

rhinoscleromatis

ntr-o form granulomatoas obstrucie nazal; se formeaz tuberculi maronii care prin coalescen se transform ntr-o mas granulomatoas Boala se rspndete la faringe, laringe, CRI Dup civa ani de evoluie apar fibroza i stenoza: => nasul de tapir

RINITE
RINOSCLEROMUL: diagnostic: histologic + identificarea Klebsiella

DD: sifilis, rinita atrofic,

rhinoscleromatis

lepr i alte boli granulomatoase tratament: medicamentos (Streptomicin, Tetraciclin) i steroizi n faza precoce de evoluie a bolii; tratament chirurgical n stadiile avansate

RINITE
RINOSPORIDIAZA: etiologie: microorganism asemntor drojdiei de bere

Se gsete cu precdere n rile tropicale, fiind endemic

Rhinosporidium seeberi

n India i Sri Lanka Rhinosporidiaza se prezint clinic cu apariia unor polipi nazali crnoi, de multe ori acoperiti cu nite particule gri ce le d un aspect de cpuni trecute Polipii sunt de multe ori pedunculai, avndu-i originea cu precdere pe sept, planseul fosei i cornetul inferior

RINITE
RINOSPORIDIAZA: simptome: obstrucie nazal, epistaxis, rinoree mucopurulent cu striaii sanguinolente EHP este obligatoriu tratament: chirurgical, pot apare hemoragii masive intraoperator

MANIFESTRI NAZALE N BOLI SISTEMICE

Granulomatoza WEGENER (Granulomatoza cu poliangiit) O tulburare multisistemic de etiologie necunoscut caracterizat prin formarea unor granuloame necrotizante i apariia vasculitei la nivelul tractului respirator (inf i superior), vasculit sistemic i glomerulit focal necrotizant In GW activ apare febr mare, VSH foarte crescut, aparen de om foarte bolnav cu afectarea tractului respirator (inferior i superior) Simptome de boal sinusal cronic ce nu rspund la tratamentul uzual Prezena caracteristic a autoanticorpilor antiparticulelor extranucleare a neutrofilelor (ANCA) Se practic biopsie de la nivelul mucoasei nazale (ce pune de obicei dg) Exitusul se produce de obicei datorit afectrii renale majore tratament: ciclofosfamid, steroizi

MANIFESTRI NAZALE N BOLI SISTEMICE

GRANULOMATOZA WEGENER afectare ORL cu necroza palatului

MANIFESTRI NAZALE N BOLI SISTEMICE

SARCOIDOZA: boal sistemic de etiologie necunoscut caracterizat prin prezena granuloamelor epitelioide non-cazeoase Afectarea nazal (sarcoidul) nu e la fel de frecvent ca afectarea pulmonar Pot apare leziuni de culoare glbuie la nivelul septului i a peretelui lateronazal, urmate de apariia crustelor, a perforaiilor septale (ce pot conduce uneori pn la aparitia aa numitului nas n a) Poate de asemenea apare lupus pernio la nivelul tegumentului nazal diagnostic: biopsie, IDR Kveim (patognomonic) tratament: irigaii cu soluii saline i steroizi

MANIFESTRI NAZALE N BOLI SISTEMICE

SARCOIDOZA Lupus pernio

Rinosinuzitele

Definiie
Rinosinuzita este un grup de afeciuni caracterizat
prin inflamaia mucoasei nazale i a sinusurilor paranazale SINUZITA ACUTA: Inflamatie acuta a mucoasei sinusurilor paranazale Ostiumurile sinusurilor paranazale reprezinta punctul cheie in dezvoltarea rinosinuzitei acute: orice factor ce ingusteaza aceste orificii va predispune pacientul la aparitia rinosinuzitei Infectiile virale ale tractului respirator superior si inflamatia alergica sunt cauzele cele mai frecvente

Epidemiologie
SUA - sinuzita a 5-a cauz pentru care sunt

prescrise antibiotice SUA 2 miliarde $ pentru sinuzit SUA cheltuieli directe i indirecte pentru tratamentul sinuzitei 5.8 miliarde $ anual

Rinosinuzita: Clasificare

Rinosinuzita acuta Rinosinuzita cronica Rinosinuzita recurenta acuta Exacerbari acute ale rinosinuzitei cronice

Adulti Copii RSCcPN i RSCfPN

Rinosinuzita acuta
Rinosinuzita cronica Rinosinuzita recurenta acuta Exacerbari acute ale rinosinuzitei cronice

12 Saptamani

RINOSINUZITE
SINUZITA ACUTA: Etiologie:

Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae,

Moraxella catarrhalis
Simptome: anamneza: evolutia bifazica a unei raceli obisnuite Obstructie nazala Rinoree franc purulenta Durere sau presiune faciala febra, stare generala alterata

RINOSINUZITELE
SINUZITA ACUTA: Examinare clinica: Palparea punctelor sinusale Rinoscopie anterioara: congestie, edem al mucoasei nazale, secretie nazala mucopurulenta ce provine din meatul mijlociu Endoscopie nazala Radiografii de sinusuri anterioare ale fetei, tomografii computerizate craniene

Rinosinuzite Fiziopatologie
Rinosinuzita rinogen sinuzita odontogen (
chiste inflamatorii ale molarilor sau bicuspizilor, fistule OA cronice, chiste mari odontogene ce ocup o mare parte a sinusului maxilary i CS (Materiale de obturaie, rdcini dentare sau implanturi) la nivelul antrum-ului

Cronic: 1012% din SMC CAUZE - granuloame periapicale, mici

RINOSINUZITELE

Factori predispozani n patogenez

Extrinseci
Infecia Inflamaia Tulburarea ventilaiei i drenajului

Intrinseci
Genetica (mucoviscidoza, diskinezii, imunodeficiena) Dobndite (hipersensibilitate, hormonale, neoformaii, autoimunitate, vasculite)

Diagnostic
( 2 criterii majore, 1 criteriu major + 2 minore)

Criterii majore
Presiune facial Obstrucie nazal Secreie nazal purulent Hiposmie Secreie purulent vizibil n fosele nazale

Criterii minore
Cefalee Halen Fatigabilitate Tuse Dureri la nivelul arcadei dentare otalgie

Diagnostic endoscopic

Diagnostic endoscopic

Diagnostic imagistic

Diagnostic imagistic

Diagnostic
2 SIMPTOME MAJORE I SEMNE ENDOSCOPICE Polipi nazali Secreii mucopurulente din meatul mijlociu Edem/ obstruce la nivelul meatului mijlociu SAU MODIFICRI ale CT ngroare a mucoasei n complexul ostiomeatal sau n sinusurile paranazale

RINOSINUZITE
RINOSINUZITA CRONICA: 8 saptamani de semne si simptome persistente sau 4 episoade pe an de sinuzita acuta recurenta, fiecare cu o durata minima de 10 zile, in asociere cu modificari persistente pe CT la 4 saptamani dupa terapie medicamentoasa adecvata Simptomul principal: obstructie nazala Alte simptome majore: secretii nazale, cefalee, durere faciala, tullburari olfactive Simptome minore: febra, halitoza

RINOSINUZITE
RINOSINUZITA CRONICA: Etiologie: 3 factori majori ce perturba fiziologia normala a sinusurilor paranazale: obstructa ostiumurilor sinusale, tulburari functionale ale cililor si hiperproductie sau modificari ale vascozitatii secretiilor nazale factori predispozanti pt obstructia ostiala: cei ce determina edematierea mucoasei si cei ce rezulta din obstructia mecanica Complexul ostio-meatal Anumite variatiuni anatomice pot ingusta orificiile de drenaj (deja stramte) ale sinusurilor, determinand predispozitii ale pacientilor pt rinosinuzita cronica (concha bullosa, cornet mijlociu incurbat paradoxal, creste septale)

RINOSINUZITELE
CORNETE MIJLOCII INCURBATE PARADOXAL

Concha bulosa

RINOSINUZITELE

RINOSINUZITA CRONICA: Diagnostic: anamneza Evaluare endoscopica Tomografie computerizata

Forme anatomoclinice
Rinosinuzita maxilar Rinosinuzita etmoidal Rinosinuzita frontal Rinosinuzita sfenoidal

RINOSINUZITELE
SINUZITA FUNGICA: Aspergillus este un microorganism frecvent asociat cu toate formele de sinuzita cronica fungica Exista 4 forme diferite de aspergiloza sinusala: Sinuzita fungica alergica: eozinofilie, polipoza nazala, atc IgG impotriva antigenelor fungice Sinuzita fungica non-invaziva: fungus ball sau micetomul (prezenta maselor micelice in interiorul sinusului maxilar) Sinuzita cronica invaziva fungica: distructii osoase, invazii orbitare sau cerebrale Aspergiloza fulminanta: necroza gangrenoasa a partilor moi si a structurilor osoase ale fetei la pacienti cu imunocompromisi, neutropenici, diabetici RMN: cea mai buna examinare pentru identificarea patologiei fungice sinusale Tratament: chirurgical si agenti antifungici (parenteral, oral sau topic)

Tratament

Rinosinuzita acut
Decongestionante
topice sau orale Antibiotice (Amoxicillin, Augmentin) Antiinflamatoare (AINS) Irigatii nazale cu solutii saline hipertone, spray-uri cu apa de mare Analgezice,antipiretice

Rinosinuzita cronic

RINOSINUZITA
RINOSINUZITA CRONICA: Tratament: in ultima decada chirurgia endoscopica sinusala a devenit procedura standard in tratamentul chirurgical al sinuzitei cronice Tehnica propusa de Messerklinger este minim invaziva (functional endoscopic sinus surgery FESS) Principiul de baza al FESS e reprezentat de indepartarea doar a ariilor bolnave (complexul ostiomeatal), pentru a ameliora obstructia ostiala si sa restabileasca drenajul natural sinusal, ventilatia si fiziologia acestora

Tratamentul Chirurgical al rinosinuzitei cronice

Chirurgia endoscopic endonazal

Chirurgia endoscopic endonazal

Chirurgia minim invaziv

Complicaii
Complicaii orbitale (celulita, abcesul
subperiostal, celulita difuz, abcesul orbital, tromboflebita sinusului cavernos) Complicaii intracraniene (osteomielita, abcesul extradural, abcesul subdural, abcesul cerebral, meningita, tromboflebita sinusului cavernos)

RINOSINUZITE
SINUZITA ACUTA: Complicatii: Cronicizare (rinosinuzita cronica) Complicatii orbitare: celulita pleoapelor, abces subperiostal, abces orbitar, tromboza de sinus cavernos sinus thrombosis Meningita Abces cerebral Osteomielita osului frontal (Potts puffy tumour)

RINOSINUZITE

RMN Tromboza de sinus cavernos CELULITA ORBITARA

RINOSINUZITE

Potts puffy tumour

Complicaii

Mucocel

POLIPOZA NAZALA
Polipii sunt mase tisulare
translucide intranazale alb gri (uneori rozati) pedunculate ce se aseamana unor ciorchini de struguri (descojiti) Polipoza nazala e o patologie inflamatorie a foselor de etiologie necunoscuta; polipii isi au originea la nivelul celulelor etmoidale anterioare Mai multe tulburari au fost implicate in formarea acestora

POLIPOZA NAZALA
Polipoza nazala se poate asocia cu astmul bronsic non
allergic si intoleranta la aspirina in cadrul triadei Samter (sau Vidal) Polipii cresc la nivelul mucoasei nazale si sinusale (in special la nivelul meatului mijlociu si a celulelor etmoidale Patologie de obicei bilaterala Sunt mai frecventi la sexul masculin si prevalenta lor creste cu varsta Orice copil cu polipoza nazala trebuie suspectat de fibroza chistica In cazul polipozei unilaterale e recomandata o examinare minutioasa pentru excluderea unei malignitati nazale (polipii de nsoire Vojacek) polipoz deformant juvenil (sdr Woakes)

POLIPOZA NAZALA
Alergia nazosinusal (histamina) infecii (RSC) dezechilibru autonom (SNV) anomalii enzimatice sau de structur a
MPZ, obstrucia mecanic fungii aeropurtai

POLIPOZA NAZALA
Simptomatologie: Obstructie nazala: simptomul major constant prezent, cu grade de intensitate diferite in functie de marimea polipilor Rinoree mucoasa, postnasal drip (hemaj, senzatie de corp strain retronazal) hiposmia/anosmia (de obicei primul simptom ce apare) Cefalee si dureri faciale destul de frecvent Pacientii pot avea simptomatologie de rinosinuzita acuta, recurenta sau cronica daca polipii obstrueaza ostiumurile sinusale (rinosinuzita de insotire)

POLIPOZA NAZALA
Examinare clinica: Rinoscopie anterioara: mase carnoase translucide in cavitatea nazala cu origine de obicei in meatul mijlociu Endoscopie nazala Radiografii de sinusuri anterioare ale fetei, tomografii computerizate craniene

POLIPOZA NAZALA

POLIPOZA NAZALA

POLIPOZA NAZALA
Tratament: Combinatie de terapii medicale si chirurgicale Tratamentul medicamentos este de baza (steroizi topici) cel chirurgical nu este curativ (trebuie explicat pacientilor ca polipii pot reaparea dupa IC si ca tratamentul topic trebuie mentinut pentru prevenirea reaparitiei acestora)

POLIPOZA NAZALA
Tratamentul medical:
steroizi topici si sistemici tratament: proceduri endoscopice intranazale (ce variaza de la o simpla polipectomie pana la o sfenoetmoidectomie completa-FESS)

POLIPUL ANTROCHOANAL
De obicei isi are originea
la nivelul peretelui postero-lateral al sinusului maxilar si se extinde prin ostiumul acestuia in posterior pana la choane Este mai frecvent la adolescenti si adultii tineri Extirparea endoscopica e tratamentul primordial

Tumori

 Osteom (localizat in sinusurile frontale,

Tumori benigne

etmoid sau sinusul maxilar) Papilom scuamos: in vestibulul nazal Hemangiom (ale septului nazal) Angiofibromul juvenil Papilomul invertit: isi are originea la nivelul peretelui lateronazal, se prezinta ca un polip unilateral, agresiv local cu erodarea osoasa a peretelui intersinusonazal, rata mare de recurenta dupa extirpare; cu risc de cancer metacron sau sincron in 15% din cazuri

Tumori benigne

Hemangiom Angiofibrom juvenil nasofaringian

Tumori benigne

Tumori benigne

 Histologie Simptomatologie Tratament

Tumori maligne

Suprastructur Mezostructur Infrastructur

TUMORI ALE NASULUI SI SINUSURILE PARANAZALE

TUMORI MALIGNE: Sinusul maxilar e cel mai frecvent afectat Carcinomul cu celule scuamoase e principala tumora maligna (80%) alte malignitati: adenocarcinomul, melanomul malign, sarcoame, limfoame, estezioneuroblastoul Simptome: Obstructie nazala unilaterala Rinoree muco-purulenta/sanguinolenta epistaxis Tumefactii faciale, parestezii sau anestezia obrazului, diplopie, trismus Simptome orale: mobilitate anormala cu caderi ale dintilor, imposibilitatea de a purta proteze dentare (acestea nu se mai potrivesc)

TUMORI ALE NASULUI SI SINUSURILOR PARANAZALE

Examinare clinica: Masa intranazala Asimetrie faciala Asimetrii orale (tumefactii ale palatului dur) proptosis, epifora Neuropatii craniene Metastaze cervicale: mai putin frecvente

TUMORI ALE NASULUI SI SINUSURILOR PARANAZALE

Investigatii: biopsie Tomografie computerizata, RMN Tratament: Combinat: chirurgical plus radioterapie/chimioterapie Uneori e necesara exenteratia orbitara Rezectii craniofaciale: pt tumori etmoidale