1.

Sub ce forma a fost cunoscuta propr in dr cutumiar geto-dac si mai tarziu potrivit normelor
de conduita ale obstei teritoriale? in dreptul ctumiar al geto dacilor, proprietatea era impartita
in 2 forme: propr comuna si individuala. Multa vreme proprietatea comuna a fost cea mai des
intalnita, din care treptat s-a desprins propr individuala. Potrivit normelor de conduita ale
obstii terit propr comuna cunoaste doua forme: propr colectiva(asupra padurilor, pasunilor,
apelor) si propr individuala (asupra caselor si anexelor acesteia, a unor terenuri obtinute cu
acordulobstii teritoriale).
2. Ce asemanari si deoseb existau intre fam g-daca si fam d-romana si later rom? In ceea ce
priveste fam g-d, exista in primul rand discutii referitoare la poligamia sau monogam acesteia,
insa mai tarziu s-a dem monogamia acesteia. Casat se incheia prin cumpararea sotiei. Fam
geto daca era patrilocala si patrilineara. Fam daca romana pastreaza de la g d caract patrilocal,
dar casat se incheia prin consimtamantul sotilor. Se respecta obligativitatea varstei mai mari a
mirelui. Institutia casat in dr romanesc respecata influente stravechi d-r la care se adauga infl
ale bisericii ortodoxe. Inainte de casatorie parintii mirelui trimiteau petitori la casa miresei.
Daca acestia erau de acord,dupa petit avea loc logodna, care avea loc in fata preotului si
potrivit ritualurilor bisericesti. Conditia de fond pt incheierea casat erau consimtamantul si
varsta. Casat avea character patrilocal si patrilinear.
3. Cum erau garantate contractele potrivit normelor de conduita ale g-dacilor?
Respectarea acestora era garantata prin juramant. La juram in prezenta martorilor se
obisnuia sa se toarne intr-o cupa vin, o picatura de sange, apoi inmuiau armele in cupa
respectiva si apoi beau continutul cupei. La juram in fata zeitatilor regale, dk regele se
imbolnavea sau murea se considera ca cineva dintre cele doua parti jurase stramb. Se cautau 3
ghicitori k sa afle cine este vinovat. De obicei cel vinovat era omorat iar dk isi demonstra
nevnovatia erau chemati alti 3 ghicitori. Dk acestia gaseau ca este vinovat altcineva erau
omorati primii 3 ghicitori.
4. Cum erau pedepsite infractiunile la g-daci? Sistemul g-d prevedea sanctionarea de obicei cu
moartea a infractiunilor cons grave: incalcarea interdictiilor religioase sau a celor stabilite de
autoritatea centrala, legea talionului. Pedeapsa cu moartea era alpicata de asemenea sotiei
adultere.
5. Care sunt trasaturile caracteristice ale statului g-d si cine facea parte din conducerea
acestuia? Era monarhie ereditara. Baza o constituia armata. Din conducerea statului face parte
regele, viceregele, care era marele preot care avea si calitatea de judecatr suprem in stat. La
conducerea statului mai era si un consiliu format din dregatori civili si militari. In ceea ce
priveste organizarea sociala, populatia era impartita in oamenii liberi si sclavi.
6. Ce regim juridic aveau persoanele in soc. g-d? In priv organizarii sociale, populatia era
impartita in: oameni liberi si sclavi. Oamenii liberi erau la randul lor impartiti in: Oameni
liberi cu, capacitate juridica deplina. Deoarece le erau recunoscute atat dr civile, cat mai ales
dr politice, adica dr de a face parte din ierarhia religioasa si cea politica. Acestia erau numiti
TARABOSTES (cei prea luminati si faceau parte din aristocratie). Cea de-a 2-a categ a
oamenilor liberi era repr de majoritatea populatiei numiti CAPILATI care aveau cap juridik
restransa deoarece nu le erau recunoscute dr politice. Sclavii nu aveau cap juridik de loc
7. Cum a fost org teritoriul Daciei dp cucerirea acesteia de romani? Era org k o provincie unik,
aflata sub conducerea unui guvernator, reprezentant al imp. Dp moartea imp Traian provincia
era reorganizata in 2 momente: Prima reorg are loc intre 118-119 cand Dacia e impartita in
Dacia superioara condusa de un legatus augusti propretore, si Dacia inferioara condusa de un

procurator augusti. A doua reorg in 123 cand pe langa Dacia superioara si cea inferioara,
apare dacia porolisensis condusa de catre un procurator augusti. O ultima reorg are loc in
timpul imp Marcus Aurelius 168-169, cand Dacia e impartita in Dacia Appullensis, Malvensis
si Porolisensis, conduse de catre un reprez al imp, avand titlul de legatus augusti propretore
trium daciarum. Alaturi de acesta mai exista un consiliu compus din ~ 100 de membrii alesi
din randul cetatenilor romani numit concilium provinciarum daciarul trium, a carei principala
atributie era legata de organiz cultului imparatului. La nivel local teritoriul Daciei era impartit
in localitati urbane si rurale. Loc urbane se imparteau in colonii si municipii. Deoseb dintre
acestea find aceea k primele erau puternic romanizate iar teritoriul coloniilor ere considerat
sol italic si benef de scutiri de impozite. Orasele erau conduse de magistrati alesi dintre
decurioni pe o per de 1 an numiti duumviri in colonii si quatorviri in municipii. Alaturi de
acestia din conducere mai faceau parte edilii (politia pietelor) si cvestorii(percep impozite).
Localitatile rurale erau organiz dp un dublu model: roman si autohton. Dp modelul roman
erau impartite in pagii(colonie) si vicii(in afara coloniilor). Dp modelul autohton aceasta traia
organiz in obsti teritoriale.
8. Ce sist de taxe si impozite au fost percepute in Dacia romana? Exista un sist de impozite
stabilit la un interval de 5 ani de catre magistrati specializati. Ele erau impartite in: -Directe
care se imparteau la randul lor in impoz funciare (in functie de fertilitatea folului); personale
(pe cap de locuitor); speciale (platite de negustori). Indirecte care si acestrea cuprindeau
impoz pe mosteniri, pe vanzarile si eliberarile de sclavi si pe alte vanzari. Pe langa impozite
mai exista un sistem de taxe percepute la graita pt marfuri si calatori, la intrarea in orase si la
traversarea drumurilo si podurilor.
9.Ce dr aveau cetatz romani si peregrini in prov Dacia? Cetatenii rep categ sociala cea mai
avantajata benef de toate drepturile civile si politice: ius comercium-dr de a incheia acte
civile; ius conubium- de a incheia o casatorie valabila potrivit normelor romane; ius militiede a face parte din o legiune romana; ius honorul- de a fi ales intr-o magistratura; ius
sufragium- de a alege pe cineva intr-o magistratura. Latinii benef doar de dr ius comercium.
Peregrinii nu aveau nici unul din aceste drepturi. Din aceasta categ faceau parte autohtonii si
strainii care nu erau erau nici cetateni, nici latini. 10.Peregrinii deditici nu puteau deveni
cetateni romani si nu puteau veni la Roma, in caz contrar pierzandu-si libertatea.11.Sclavii
existenti in provincie aceau acelasi statut de unelte vorbitoare cu exceptia sclavilor publici
care aveau atributii de functionari si care putea sa stranga o avere numita peculiu.
12.Ce norme erau aplicabile in materia casatoriei cetatenilor romani si peregrinilor? In cazul
casatoriei dintre cetatenii romani erau aplicabile normele dr roman, cu exceptii k les iulia de
fundo dotoli. In cazul casatoriei dintre peregrini, se aplicau asa cum afirma Gaius normele si
cutumele locale (secundum leges moresque peregrinorum), iar in cazul peregrinilor deditici se
aplicau dr gintilor.
13.Ce forme de propr au fost cunoscute in Dacia romana ? In aceasta per au fost cunoscute 3
forme de propr. Pr. Pretoriana- aparuta pt a completa normele civile care guvernau institutia
proprietatii si pt a usura cometul cu sclavi, kre devenise tot mai accentuat. Pr. Peregrina- kre
avea in general ca obiect bunuri mobile situate in provincii si kre a aparut pt a usura
tranzantiile dintre cetateni si peregrini, sau numai dintre peregrini. Pr. Provinciala- era una
dintre cele mai importante forme de propr din provincii, avand k obiect bunuri imobile, in
special terenuri. A aparut pt a face deoseb dintre proprietarul provincial si cel cvitar deoarece

proprietarul cvitar, avand toate atributele dr de propr putea sa foloseasca bunul si sa-l
instraineze prin modurile civile de deobandire a propr; mancipatiunea si uzucapiunea.
14.Ce este prescriptio longis temporis si prin ce se deoseb de uzucapiune.? Uzucapiunea
presupunea indeplinireau unor anumite conditii : justul titlu ; buna credinta ; termenul care era
de 2 an pt bunuri imobile si 1 ani pr bunuri mobile. Uzucapiunea nu ducea la dobandirea
propr provinciale, s-a creat o institutie similara numita Presciptio longis temporis prin care
posesorul peregrin putea dobandi propr dp trecerea timpului legal.
15. Propr provinciala putea fi aparata prin uzucapiune, actiuni reale puse la dispozitia
proprietarului in cazul deposedarii pe nedrept.
16. In ce conditii un peregrin putea veni la mostenirea unui cetatean roman? Exceptia prin care
peregrinii aveau parte la mostenirea uni cetatean roman era in cazul in care acesta facuse
parte dintr-o legiune romana. In rest peregrinii continuau sa-si transm bunurile k mostenire
prin forma de testament cunoscuta mai tarziu sub den de lasare cu limba de moarte.
17.Care au fost frm procedurale in Dacia romana? 2 forme procedurale: Proced formala
presupunea desfas procesului in 2 faze: Una in fatza magistratului cand era redactat actul prin
care partile isi exprimau pretentiile. Iar cealalta faza avea loc in fata unei pers particulare
aleasa de parti si numita de magistrat. Se ajungea numai dk in prima faza paratul negase
pretentiile reclamantului. Proced extraordinara avea loc in fata unui magistrat, care era de
data aceasta o pers specializata, iar in provincie procesul avea loc in fata guvernatorului
provinciei. In cazuri penale guvernatorul putea pronunta inclusiv pedeapsa cu moartea.
18.Care erau organele de conducere ale obstei teritoriale? Adunarea megiesilor- reprez
adunarea tuturor membrilor majori ai obstei avand competenta generala in privinta:
organizarii muncii in comun; incheierii contractelor; apararii obstei; rezolvarii conflictelor
intre membrii acesteia. Sfatul oamenilor buni si batrani- alegea membri participanti la
adunare si avea totodata atributii jurisdictionale alaturi de jude, care era in egala masura
conducator militar al obstei , dar care solutiona procese civile si penale. Fuzii.
19.Ce prevedeau normele de conduita ale obstei in privinta organizarii muncii in comun?
Stabileau: repartitia campurilor de cultura intre membri obstei; titurile de culturi pt fiecare
camp; rotatia bienala sau trienala a culturilor; timpul de lucru; impartirea produselor.
20.Cum erau respectate contractele din cadrul obstei teritoriale si care erau primele contracte
cunoscute? Prin juramant. Cele mai cunoscute contracte erau cele de vanzare-cumparare si
schimbul, dat caracterului natural al ec din acea per.
21. In priv sist penal des intalnite erau infractz indreptate impotriva persoanei in comparatie
cu alcelea impotriva parimonului. Furturile, f rare erau pedepsite cu purtarea hotului prin sat cu
lucrul furat. Cea mai grava sanctiune era alungarea din obste. Referitor la pedepse, de la
razbun privata si arbitrajul celor batrani, specifice comunei primitive, se ajungea la solutionarea
conflictelor de catre rege. Partile dezbtand neintelegerile sub ochii acestuia (duelul judiciar),
iar invinsul era omorat.
22.Ce probe erau administrate in procesele civile si penale potrivit nomelor de conduita?
Probele administrative in procese erau juratorii si juramantul cu brazda, aceasta din urma in
cadrul proceselor referitoare la stab hotarului dintre 2 proprietati.
23.Ce sist au functionat in T Rom pt alegerea domnului? In alegerea domnului au existat pana
la reforma lui C-tin Mavrocordat 2 sisteme : Ereditor potrivit caruia domnul era ales pe viata
din randul familiilor domnitoare , Basarabi in T Rom ; Bogdanesti respectiv Musatini in
Mold. Acest sist a fost dublat de cel al electivitatii prin obisnuinta alegerii si confirmarii

domnului de catre Marea Adunare a tarii. Incepand din sec 16-lea se constata abateri de la
aceste sisteme, in sensul ca domnii nu vor mai fi alesi din randul celor 2 familii domnitoare,
ci puteau fi alesi si din randul boierilor, iar in privinta electivitatii incepand din sec 6-lea
domnii tb sa fie confirmati de Poarta, initial din 3 in 3 ani, iar un secol mai tarziu anual.
24.Ce conditii tb sa indeplineasca pretendentul la domnie? Pe langa apartenenta la o fam
domnitoare, tb sa mai indeplineasca si alte conditii: sa fie roman; barbat; cresti-ortodox; sa
benef de integitate fizica.
25.Ce era asocierea la domnie, locotenenta domneask si regenta domneask? Dp modelul
bizantin pt evitarea luptelor pt ocuparea scaunului domnesc a existat institutia asocierii la
domnie prin care domnul in per vietii sale isi lua asociat un fiu sau frate care sa ocupe scaunul
domnesc dp moartea sa. Se obisnuia si desemnarea viitorului domn si in tp vietii, in cazul in
care era bolnav, plecat din tara sau alungat de pe scaunul domnesc era instituita o locotenenta
domneask form din 3, 5 sau 7 membrii care exercitau toate dr domnului cu exceptia celor
personale. Actele esise de aceasta erau date si semnate in numele membrilor locotenentei. Dk
domnul era minor, adica nu implinise varsta de 15 ani se instituia o regenta, form cel mai
adesea din mama domnului sau un boier apropiat. Actele rehentei erau semnate in numele
domnului.
26.Care au fost prerogativele domnului in tarile romane? Administrative- Pe plan intern:
asigurarea si mentinerea ordinii in tara ; organizarea administrativa a teritoriului tarii ;
numirea si revocarea dregatorilor ; stabilirea si incasarea darilor, precum si dreptul de a bate
moneda. Pe plan extern: incheia tratate de vasalitate; de alianta; trimitea si primea soli;
incheia pace si declara razboi. Legislative-se concretizau prin emiterea de hrisoave dp
consultarea prealabila cu sfatul domnesc si-n anumite situatii cu Marea Adunare a tarii.
Judecatoresti- avea calitatea de judecator suprem, judecand in ultima instanta cazurile civile
si penale usoare, iar in prima instanta cazurile penale grave, sanctionate de obicei cu pedeapsa
capitala. Militare- era considerat seful armatei, calitate in care numea si revoca dregatori
militari, incheia pace si declara razboi. Religioase- numea ierarhii bisericii, acorda bisericilor
si manastirilor dr de judecata, autoriza infiintarea episcopiilor si mitropoliilor, precum si
activitatea cultelor straine in tara.
27.Ce rol avea Sfatul domnesc, respectiv Marea Adunare a tarii ? Aceste institutii sunt auxiliare
domniei si se caracterizeaza prin originalitate, datorita conditiilor specifice de formare a
acestora. Sfatul dom avand rol consultativ; iar Marea ad. a tarii avand atat rol consultativ cat
si rol deliberativ.
28.Care era nr si componenta participantilor la Sfatul dom sau la M Ad a tarii? Sfatul domnesc
era compus intre sec 14-15 din boieri; dupa sec XV din boieri si dregatori; incepand din a 2-a
jumatate a sec XV din dregatori. Nr membrilor era intre sec 16-18 de 12. Marea Ad a tarii era
compusa din categ sociale care nu erau reprezentate in Sf domnesc si anume: boierii maziliti;
clerul inalt; oraseni; negustorii. In cazul M. Ad. a tarii existau adunari: restranse= 30membrii;
largite= 150-200 membrii.
29.Care erau atributiile Sfatului domnesc si a Marea Ad a tarii? Atributiile Sfatului dom erau
strans legate de prerogativele domnului, astfel k partcipantii la sfat aveau obligatia: sa-l
informeze pe domn in privinta situatiei din interiorul tarii; sa-l asiste la incheierea tratatelor;
Sfatul dom putea participa la solutionarea unor cauze judecatoresti; Sf dom hotara impreuna
cu domnul in privinta stab darilor precum si in priv masurilor ce tb luate pt combaterea
evaziunii fiscale. M Ad a tarii era convocata de domn fie la initiativa acestuia, fie la initiativa

altor interesati. De obicei era dezbatuta o sg problema de politica interna sau externa a tarii,
cum ar fi: alegerea domnului; acordarea de privilegii; urmarirea taranilor fugiti de pe mosii;
statutul taranilor aserviti.
30. Care sunt trasaturile caracteristice dregatoriilor centrale? Exista o ierarhie din care cei mai
importanti erau dregatorii cu atributii privind administratia tarii din care faceau parte: Marele
Ban al Craiovei; vornicul; logafatul; vistierul; postelnicul; vataful de aprozi; vornicul de
poarta. Din ac. categ mai puteau face parte dregatorii cu atributii militare sau atributii legate
de serviciul domnului sau al curtii domnesti. Dregatorii nu erau renumerati de stat, dar li se
acordau danii, privilegii. Domul putea desemna un dregator sa exercite prerogativele specifice
altui dregator. Dregatorii erau numiti, confirmati si revocati de catre domn, la numire si la
confirmare tb-ind sa depuna un juramant de credinta fata de domn. In fct de importanta
dregatoriei erau boieri mari si mici. In fct de participarea la Sf dom erau boieri de sfat si de
divan. In fct de atributele dregatorilor erau dregatori: in administratia tarii; militari; cu
atributii legate de serviciul domnului si al curtii domnesti.
31.Ce regim juridic aveau persoanele in tz romane? Capa de folosinta incepea din mom nasterii
sau chiar anterior acestui mom si se incheia odata cu moartea pers. Capa de folosinta era
recunoscuta tuturor oamenilor liberi existand inegalitati det de pozitia sociala ; piramidala.
Boierii benef de toate dr publice si private, aveau o pozitie privilegiata in soc benef de scutiri
de dari, de privilegii, iar fata de domn aveau atributii politice si militare. Clerul avea privilegii
si imunitati de ordin administrativ, financiar, furidic. Orasenii percepeau vami la intrarea in
oras. Vamesii aveau atributie administrativa, fiscala sau judecatoreasca. Taranii reau de 2
feluri: liberi- aveau dr de preemtiune in favoarea rudelor si vecinilor, incuscrirea si inrudirea;
aserviti- aveau dr de folosinta asupra pamantului pe care-l lucrau, purteau participa la
tranzactii. Statutul lor purta den de rumanie si se transmitea urmasilor pe linie masculina.
Iesirea din rumanie se facea prin rascumparare, iertarea de rumanie, sau prin castigarea
procesului kre avea k obiect legalitatea rumaniei. Robii aveau conditia juridica a unor unelte,
obiecte. Stapanii putand hot sa-i vanda, sa-i doneze, exceptand dr de a-i omora. Iesirea din
robie se facea prin iertare sau prin, rascumparare.
32.Ce regim juridic aveau strainii in dr cutumiar romanesc? Strainii aveau in fct de religie un
tratament diferit. Dk erau crestini se bucurau de un tratament tolerant, se puteau stabilii in
targuri, puteau face comert, sa se organizeze si sa traiasca in comunitatile proprii, se puteau
casatori cu o romanca sau sa fie numiti in functii publice (in ultimile 2 cazuri ei erau
naturalizati, aveau dr politice si civile). Dar nu puteau fi alesi domni in cele doua tari. Dk erau
musulmani nu puteau fi impamanteniti, nu puteau domandi mosii, nu voie sa-si construiasca
propriile lacasri de cult.
33.Ce conditii si ce impedimente la casatorie stabilea legea tarii? Conditiile de fond stab de
legea tarii erau consimtamantul si varsta. Exista obligativitatea consimtamantului viitorilor
miri insotit de cel al parintiilor. In cazul incare parintii nu erau de acord, mireasa era rapita,
casatoria fiind valabila. Varsta la casatorie era de min 14 ani pt baieti si 12 la fete. Se
interzicea casatoria intre rude pana la gr 7.
34. In ce cazuri era admis divortul si care erau efectele acestuia? Divortul era extrem de rar
intalnit si numai in sit in care incercarile bisericii si cele ale rudelor de a-i impak pe soti
esuasera. Biserik a admis divortul pt cazuri strict prevazute: imoralitatea; erezia; nebunia;
betia; bataia fara limite; dusmania rudelor sotului sau sotiei. Sotii aveau vocatie egala la
divort iar in urma acestuia erau impartite bunurile comune. Cele care constituisera zestrea

sotiei, fusesera pe toata durata casatoriei propr acesteia si continuau sa ramana dp divort propr
sa. Copii, dupa divort, daca erau baieti ramaneau la tata, iar daca erau fete ramaneau la mama.
35.Care erau principalele forme de rudenie si pana la ce grad se stab rudenia apropiata?
Principalele frm de rudenie erau: R. naturala- reprezentand rudenia tuturor celor care au o
origine biologica comuna. Prin alianta- izvorata prin casatorie. Spirituala- izvorata din botez.
Considerata cea mai import. potrivit crestinismului. Nasul devenea parintele spiritual al
copilului avand oblig. sa-l ingrijeasca si sa-l ocroteasca. Finul avea oblig. sa-l respecte si sa-i
aduca daruri. Blestemul nasului era considerat mai puternic decat al parintilor naturali.
36.Ce alte fome de rudenie reglem. legea tarii? Fratia de lapte; Fratia de cristelnita; Infierea
sau luarea de suflet intalnita extrem de rar pt kre se cerea acordul parintilor naturali. Copilul
adoptat avand aceleasi dr ca si copii naturali, si pastrand in egala masura leg cu fam de
origine. Infratirea sub diverse aspecte cum ar fi: -celor pe mosie kre dadea vocatie
succesorala celor infratiti; -haiduceasca kre se realiza dp ritualuri cunoscute la sciti si apoi la
daci.
37.Cum s-au format judetele si tinuturile si cine facea parte din conducerea acestora? Judetele,
respectiv tinuturile se pare ca isi au originea in vechile confederatii de obsti si s-au form in T
R de-a lungul raurilor, iar in Mold , fie in zone geografice favorabile, fie in jurul unor centre
orasenesti sau cetati. Erau administrate de catre reprezentanti ai domniei putand den de judeti
sau sudeti in t R si de starosti, sau vornici in Moldova. Avand atributii administrative, fiscale,
judacatoresti si militare.
38.Cum s-au form orasele si care era structura lor? Au aparut in urma unor conditii prielnice
care a permis dezvoltarea mestesugarilor si negustorilor.Aveau o struct concentrica
cuprinzand: -vatra targului(centru orasenesc, form din ulite, cladiri si imprejurimi); -hotarul
targului (terenurile agricole cultivate); -ocolul targului (satele arondate orasului).
39.Cine facea parte din aparatul administrativ al oraselor? Faceau parte 2 categorii de organe:
-unele alese de catre oraseni pe o per de 1 an si anume un judet si 12 pargari in T R, respectiv
un soltuz si 12 pargari in Mold.; -altele form din dregatori domnesti numiti parcalale de oras,
pristan, staroste sau vames, avand atributii administrative, fiscale si judecatoresti.
40.Cum erau clasificate satele si de cine erau conduse? Satele se subclasificau, la randul lor in:
-sate libere locuite de catre mosneni in T R si razesi in Mold care s-au bucurat de autonomie,
autoritatea domnului fiind una de dr public. Legatura dintre aceste sate si domnie se facea prn
intermediul unor dregatori numiti parcalabi in TR , vatmani in Mold.
41.Cum erau clasificate darile in tz R? -Dupa principiul asezarii lor: dari in repartitie si dari in
cotitate Dupa forma de plata in: natura; munca; bani.
42.Ce catg faceau parte din darile in munca? Darile in munca se mai numeau munci sau slujbe
si constau in servicii pe care toti care erau supusii la dari tb sa le execute in folosul domnului
sau al domniei, cum ar fi lucrul la: -cetati, -drumuri, -poduri, -mori sau la iazuri,
-transporturi cu calul sau caruta. Din aceasta categorie mai faceau parte: gazduirea
dregatorilor domnesti si hranirea lor si a cailor lor; -procurarea cailor pt curieri si soli.