Scheme
Schema nr. 1. Drept civil – jus civile
Ramură a ştiinţei juridice
Are ca obiect de cercetare
dreptul civil
Drept civil – jus
civile
Ramură de drept
Face parte din sistemul
unitar de drept al Republicii,
ce reglementează raporturile
patrimoniale şi raporturile
personale nepatrimoniale,
stabilite între persoanele
fizice şi persoanele juridice,
aflate pe poziţie de egalitate
juridică
Drept subiectiv civil
Este considerat ca fiind unul
din elementele conţinutului
raportului juridic civil
”drept subiectiv civil” –
subiect activ - de a avea o
anumită conduită, de a cere
de la subiectul pasiv o
conduită corespunzătoare
dreptului său, iar în caz de
nevoie poate apela la
organul competent pentru
protecţia dreptului ce-i
aparţine
 Schema nr. 2. Diviziunea dreptului

Drept

Drept Drept
internaţional naţional

Drept
internaţional Drept public Drept privat
public

Drept Drept civil

Drept constituţional
internaţional
privat
Drept Drept
administrativ comercial

Drept penal Dreptul

familiei

Norme imperative;
Raporturi juridice pe Caracterele
verticală;
Este admis numai
ceea ce e prescris

Norme dispozitive;
Raporturi juridice pe
orizontală;
Este admis tot ce nu
este interzis
 Schema nr. 3. Principalele sisteme de drept

Marile familii juridice – sisteme de drept

Sistemul common Sistemul romano- Sistemul

law* german** religios***

Instituţii Pandectele

Persoane Partea generală

Structura

Proprietatea şi Dreptul obligaţional

Structura
dezmembrămintele ei

Moduri prin care se Drepturile reale

dobândeşte proprietatea

Dreptul familiei

Moştenirea

* Sistemul common law. A apărut în Anglia ca drept jurisprudenţial şi s-a extins în SUA, Australia, Noua Zelanda etc.
Caracteristica principală: el nu se află într-un corp de legi statuat de organul legiuitor; sistemul anglo-saxon lasă judecătorului
libertatea ca, utilizând experienţa trecutului (precedente, uzanţe care se numesc common law), să pronunţe soluţia cea mai
rezonabilă. El este un drept jurisprudenţial ( cose law) (Ovidiu Ungureanu, „Manual de Drept Civil. Partea Generală”, Editura
BECK, Bucureşti, 1999, p.5).
** Sistemul romano-german. Are o arie largă de răspândire în lume, inclusiv în America Latină, în unele ţări din Orientul
Apropiat şi chiar în Africa şi Asia (Japonia). Se numeşte astfel, deoarece izvoarele sale provin din dreptul roman la care s-au
adăugat cutumele germanice. De aceea el poate fi divizat în drepturi latine bazate pe dreptul roman ( Franţa, România, Italia
etc) şi drepturi germanice (Germania, Austria, Elveţia etc.) (Ovidiu Ungureanu, op. cit., p. 6). Sistemul romano-german
denumit dreptul continental este de două tipuri: de orientare franceză (sistem bazat pe instituţii) şi de orientare germană ( sistem
bazat pe pandecte). Temelia sistemului instituţional o constituie Codul Civil francez din 1804 care mai este numit şi Cod
napoleonian. Valoarea acestui „monument istoric” a fost estimată de însuşi Napoleon, care a spus: „Adevărata mea glorie nu
constă în a fi cîştigat 40 de bătălii; Waterloo va şterge amintirea atâtor biruinţe. Ceea ce va trăi veşnic este Codul meu civil” ( a
se vedea V. Hanga, „Mari legiuitori ai lumii. Hamurapi, Iustinian, Napoleon”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1994, p. 208).
Temelia sistemului bazat pe pandecte o constituie Codul civil german, adoptat la 18 august 1896 şi intrat în vigoare la 1
ianuarie 1900, el fiind considerat unul dintre cele mai reuşite coduri civile elaborate la sfârşitul secolului al XIX- lea.
*** Sistemul religios. Un drept este considerat religios atunci când îşi are izvorul direct în religie şi un drept este considerat laic
atunci când nu are decît izvoare profane (a se vedea J. Carbonnier,”Sociologie juridique”, PUF, Paris, 1994, în lucrarea lui
Ovidiu Ungureanu, op. cit., p.6).
 Schema nr. 4. Sistemul dreptului civil în Republica Moldova

Sistemul dreptului civil

în Republica Moldova

Cartea I. Cartea II. Cartea III. Cartea IV. Cartea V.

Dispoziţii Drepturile Obligaţiile Dreptul Dreptul
generale reale (art. 512 - succesoral internaţional
(art. 1 – 283) (art. 284 - 1431) (art. 1432 - privat
511) 1575) (art. 1576 -
1624)

Schema nr. 5. Structura Cărţii I. „Dispoziţii generale”

Structura Cărţii I.
„Dispoziţii generale”

Dispoziţii Persoanele Actul juridic şi Termenele

comune (art. 17 - 194) reprezentarea (art. 259 - 283)
(art.1 - 16) (art.195 - 258)

Schema nr. 6. Structura Cărţii II. „Drepturile reale”

Structura Cărţii II.

„Drepturile reale”

Patrimoniul Posesiunea Proprietatea Alte drepturi Registrul

(art. 284 - (art. 303 - (art. 315 - reale (art. bunurilor
302) 314) 394) 395 - 495) imobile (art.
496 - 511)
 Schema nr. 7. Structura Cărţii III. „Obligaţiile”

Structura Cărţii III.

„Obligaţiile”

Despre obligaţii în Despre contracte în Categoriile de

general general obligaţii
(art.512 - 665) (art. 666 - 752) (art. 753 - 1431)
Schema nr. 8. Structura Cărţii IV. „Dreptul succesoral”

Structura Cărţii IV.

„Dreptul succesoral”

Dispoziţii generale cu
privire la moştenire
(art. 1432 - 1448)

Moştenirea
testamentară
(art. 1449 - 1498)

Moştenirea legală
(art. 1499 - 1514)

Succesiunea vacantă
(art. 1515)

Regimul juridic al
moştenitorului
(art. 1516 - 1555)

Confirmarea dreptului
la moştenire
(art. 1556 - 1559)

Partajul averii
succesorale
(art. 1560 - 1575)
 Schema nr. 9. Structura Cărţii V. „Dreptul internaţional privat”

Structura Cărţii V.
„Dreptul internaţional privat”

Dispoziţii generale cu privire Normele conflictuale

la Dreptul internaţional privat (art. 1587 - 1624)
(art. 1576 - 1586)
 Schema nr. 10. Obiectul de reglementare a dreptului civil

Relaţiile sociale reglementate de

normele dreptului civil

Relaţii patrimoniale – relaţii al căror Relaţii nepatrimoniale – relaţii al căror

conţinut poate fi exprimat în bani conţinut nu poate fi exprimat în bani

Raporturi reale – raporturi, în Raporturi de identificare –

cadrul cărora titularul dreptului raporturi ce privesc atributele
subiectiv poate să-şi exercite de identitate a persoanei
prerogativele recunoscute de (dreptul la nume, denumire,
lege asupra unui anumit bun în sediu, domiciliu)
mod direct, fără intervenţia unei
alte persoane
Raporturile reale au în
conţinutul lor drepturi reale.
Raporturi generale de creaţie
Codul civil reglementează
intelectuală. Ele au ca izvor
următoarele drepturi reale:
operele: literare, artistice,
 Dreptul de proprietate; ştiinţifice. etc.
 Dreptul de uzufruct;
 Dreptul de uz;
 Dreptul de abitaţie;
 Superficia;
 Servitutea;
Raporturi referitoare la
 Dreptul de gaj
existenţa şi integritatea
subiectelor de drept civil, cum
ar fi dreptul la viaţă, sănătate,
Raporturi obligaţionale – reputaţie, onoare
raporturi, în cadrul cărora
subiecţii activi(creditorii) pot
pretinde subiecţilor pasivi
determinaţi(debitorii) să dea, să
facă ori să nu facă ceva.
Raporturile obligaţionale au în
conţinutul lor drepturi de
creanţă. Aceste relaţii iau
naştere în baza diferitor
contracte, încheiate între
persoane fizice şi juridice, cu
privire la transmiterea în
proprietate, în posesie, folosinţă
a bunurilor, cu privire la
prestarea diferitelor servicii şi
lucrări
 Schema nr. 11. Metoda de reglementare a dreptului civil

Metoda de reglementare a dreptului civil -

mijlocul specific cu ajutorul căruia statul,
printr-un sistem de norme juridice, impune
participanţilor la raporturile juridice civile o
anumită conduită

Egalitatea juridică a participanţilor Voinţa autonomă a participanţilor

la raporturile juridice civile: în la raporturile juridice civile
raportul juridic civil, părţile nu se
subordonează una alteia,ele fiind pe
picior de egalitate juridică
 Schema nr. 12. Principiile dreptului civil

Principiile dreptului civil

sunt ideile, în conformitate
cu care se reglementează
relaţiile sociale şi care stau
la baza activităţii juridice

Principiile fundamentale ale Principiile dreptului civil –

dreptului se regăsesc în privesc toate instituţiile
întreaga legislaţie a RM dreptului civil

Democraţiei Inviolabilităţii proprietăţii

Egalităţii în faţa legii Libertăţii contractuale

Inadmisibilitatea imixtiunii
Separării puterilor în stat
în afacerile private

Egalităţii în faţa legii civile

Exercitării cu bună-credinţă
a drepturilor

Forţei obligatorii a
contractului – pacta sunt
servanta
 Schema nr. 13. Funcţiile dreptului civil

Funcţiile dreptului
civil

Socială Tehnică De reglementare De apărare a

intereselor
subiecţilor
Schema nr. 14. Delimitarea Dreptului civil de alte ramuri de drept

Criterii de delimitare a dreptului civil

de alte ramuri de drept

Obiectul de reglementare este criteriul decisiv în

constituirea şi delimitarea ramurilor de drept

Metoda de reglementare este un criteriu

subsecvent de delimitare şi constă în modalitatea de
influenţare a raporturilor sociale de către stat

Calitatea subiectelor – pentru dreptul civil este

caracteristic faptul că normele sale nu pretind o
calitate specială pentru subiecte; este suficient ca ele
să fie persoane fizice sau persoane juridice

Caracterul normelor – majoritatea normelor sunt

dispozitive (permisive, supletive, interpretative).
Normele imperative în dreptul civil sunt într-un
număr redus

Caracterul sancţiunii – sancţiunea are drept scop

restabilirea dreptului subiectiv civil încălcat, prin
repararea prejudiciului cauzat sau prin încetarea
acţiunii de vătămare a ”dreptului personal
nepatrimonial”