Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA”

FACULTATEA DE DREPT “SIMION BĂRNUŢIU”

Rezolvarea speţelor

STUDENT : BOTA CRISTIAN


DISCIPLINA : DREPT ROMAN
CENTRUL TUTORIAL ID : TG-MUREŞ
ANUL : I
-2009-

Drept roman |2
SPEŢA NR.1

Negustorul grec Palamas, peregrin obişnuit, soseşte în anul 10 îHr. La


Roma pentru a comercializa vinuri. În noaptea sosirii sale, cetăţeanul
roman Titus îi fura căruţa cu vinuri. Hoţul este urmărit de sclavii
negustorului care, astfel, află unde acesta locuieşte. Palamas îi solicită
lui Titus înapoierea căruţei dar acesta refuză să dea curs cererii. În
consecinţă, Palamas decide să-l cheme pe Titus în faţa justiţiei.
a. Unde şi în faţa cui se va judeca procesul?
b. Ce procedură de judecată se va utiliza?
c. Prezentaţi desfăşurarea procesului.
d. Daţi o sentinţă.

Rezolvare:

a) Având în vedere că acţiunea de furt se petrece la Roma,deasemenea şi


procesul dintre negustorul grec Palamas şi cetaţeanul roman Titus se va judeca tot la
Roma în două faze:
-in jure, care se desfăşoară în faţa unui magistrat care eliberează o formulă prin care
arată judecătorului cum să soluţioneze litigiul.
-in judicio, desfăşurat în faţa unui judecator unic după întocmirea formulei şi
deasemenea a “Litis-contestatio” în consecinţa căruia prin efectul său fixator parţile
nu pot susţine ceva în faţa magistratului şi altceva în faţa judecătorului.
(judecata se poate face şi în faţa unui tribunal nepermanent compus dintr-un număr
nepereche de judecători –recuperatores- care judecau procesele dintre cetăţeni şi
peregrini)

b) Procedura de judecată care se va aplica va fi procedura formulară datorită


reperelor temporale în care sa petrecut fapta,anul 10 îHr., ştiut fiind faptul că în anul
17 I,Hr, legea Iuliae Judiciarae a abrogat vechea procedură a Legis Acţiunilor.

c) Desfaşurarea procesului o constituie cele două faze de judecată,şi anume :


-in jure, unde procedura va avea la bază formula redactată de magistrat împreună cu
parţile litigante,peregrinul Palamas şi cetaţeanul roman Titus, în baza pretentiilor
ridicate liber de către aceştia.
-in judicio, procesul se va desfaşura în faţa unei instanţe.

d) Din punctul meu de vedere consider că cetăţeanului roman Titus îi trebuie


aplicată sentinţa de condamnare, astfel acesta va fi sanctionat , iar negustorul grec
despagubit cu ajutorul forţei executorii a sentinţei, aceasta fiind asigurată prin actio
indicate pe care reclamantul Palamas o poate intenta împotriva pârâtului Titus, pentru
a-l constrânge să execute sentinţa.

Drept roman |3
SPETA NR.2

Cetăţeanul roman A.A. împrumută cetăţeanului roman N.N. suma de 100


sesterţi în anul 2 dHr. cu scadenţa la 2 ani. În anul 3 dHr. părţile convin
ca rambursarea sumei să se facă în anul 5 dHr. şi nu în anul 4 dHr. aşa
cum se convenise iniţial. Totuşi, în anul 4 dHr. A.A. pretinde înapoierea
sumei datorate.
N.N. refuză, invocând lipsa scadenţei. A.A. îl dă pe N.N. în judecată
pentru neplată.
a. Ce procedură de judecată se aplică?
b. Expuneţi desfăşurarea procesului.
c. Ce sentinţă se poate da?

Rezolvare :

a) Având în vedere contextual temporal în care se desfăşoară procesul dintre cei


doi cetăţeni romani A.A si N.N, respectiv anul 6.d.Hr ,procedura de judecată care se
va aplica va fi procedura formulară .

b) Procesul de judecată se va desfăşura pe parcursul a două etape,prima în faţa


magistratului şi a doua în faţa judecătorului.
În prima faza a procesului se va redacta o formulă de către magistrat împreună
cu părţile litigante în baza pretenţilor ridicate liber de către acestea, ulterior urmând ca
procesul sa se desfăşoare în faţa instanţei.

c) Din punctual meu de vedere în acest caz, în urma procesului,sentinţa va fi în


favoarea cetaţeanului N.N, care va dobândi astfel dreptul de păstra suma împrumutată
până la data scadentă în anul 5 d.Hr, când va fi obligat să o restituie cetăţeanului AA
de la care o împrumutase .

Drept roman |4
SPEŢA NR.3

Patricianul Marcellus este căsătorit cum manu cu Silvia şi are 4


copii:Sabinus, Cornelius, Emilia şi Eusebia.
La 20 de ani Sabinus se căsătoreşte cum manu cu Lucreţia şi are 2 copii:
Laurenţiu şi Sebastian.
La 21 de ani Cornelius se căsătoreşte sine manu cu Flavia şi are un
copil: Primus.
La 15 ani Emilia se căsătoreşte cum manu cu Marius şi are o fiică
Corina.
La 16 ani Eusebia se căsătoreşte sine manu cu Antoniu.
La 25 de ani Sabinus încercând să-şi ucidă tatăl, este alungat din familie.
La 30 de ani Cornelius este dat în adopţie cu efecte depline patricianului
Paulus.
a. Stabiliţi familia agnatică şi pe cea cognatică.
b. Calculaţi, în baza unei scheme, gradul de rudenie dintre
persoanele mai sus amintite.
c. Ce loc şi ce statut juridic au în familie aceste persoane?
d. Cum se realizează alungarea din familie a lui Sabinus?
e. Care sunt efectele adopţiei cu efecte depline a lui Cornelius?

Rezolvare :
a) Familia agnatica este alcătuită din toate persoanele aflate sub puterea lui pater
familias la un moment dat,adică soţia,copii, soţiile fiilor căsătoriţi cum manu şi
nepoţii din fii, iar în speţă este constituită din : Silvia(soţia), Sabinus(fiu),
Lucreţia(soţia fiului) , Laurenţiu(nepot), Sebastian(nepot), Cornelius(fiu),
Primus(nepot), Eusebia(fiică).
Familia cognatică sau familia de sânge, este alcătuită din persoanele care îl au
ca strămoş comun pe pater familias ,în spetă este constituită din : Sabinus(fiu),
Laurenşiu(nepot), Sebastian(nepot), Cornelius(fiu), Primus(nepot), Emilia(fiică),
Corina(nepoată), Eusebia(fiică).
b)
cum manu
Marcellus Silvia
4
1 1 1 1
Sabinus 2 Cornelius 2 Emilia 2 Eusebia

4 4
4
Lucreţia Flavia Marius Antoniu

1 1 1 1

Laurenţiu 2 Sebastian 3 Primus 3 Corina

3 3

Drept roman |5
Legenda :

- soţi
1- fii(ce)
2- fraţi
3- veri
4- nepoţi

c) Persoanele prezentate în schema de mai sus ocupă în familie locurile de :


părinţi, copii, fraţi, veri şi nepoţi, iar din punctul de vedere al statutul juridic al
acestora în familie, ei deţin statutul de personae alieni iuris, excepţie făcând tatăl, care
având calitatea de pater familias deţine statutul de persoană sui iuris.

d) Alungarea din familie a lui Sabinus se realizează prin puterea pe care o avea
patricianul Marcellus în calitate de pater familias asupra descendenţilor săi, şi anume
patria potestas. Aceasta avea un caracter nelimitat, în sensul că şeful de familie
deţinea dreptul de viaţă şi moarte, dreptul de abandon sau chiar dreptul de a-l vinde pe
fiu, sau oricare membru ce se afla sub puterea lui.

e) Efectele adopţiei cu efecte depline a lui Cornelius se caracterizează prin faptul


că adoptatul, în speţă Cornelius, va deveni agnat cu agnaţii adoptatului şi totodată
cognat fictiv. Astfel prin actul de adopţie Cornelius încetează rudenia civilă cu familia
de origine,dar îşi menţine rudenia de sânge cu aceasta, deasemenea acesta pierde şi
dreptul la moştenire în familia originară,dar îl dobândeşte în noua familie fiind acum
sub puterea unui alt pater familias.

Drept roman |6