Speţe pentru verificarea cunoştinţelor

PROCEDURA CIVILĂ ROMANĂ

Speţa 1.
Cetăţeanul roman Aurelius împrumută cetăţeanului roman Pius suma de 100 sesterţi în
anul 2 d.Hr., pe o perioadă de 2 ani. În anul 3, părţile convin ca rambursarea sumei să se facă în
anul 5 şi nu în anul 4, aşa cum conveniseră iniţial. Totuşi, în anul 4, Aurelius pretinde înapoierea
sumei datorate. Pius refuză, invocând că termenul încă nu a expirat. Aurelius îl dă pe Pius în
judecată pentru neplată.
Ce procedură de judecată se va aplica?
Cum se va desfăşura procesul?

Speţa 2.
Marc şi Pavel se aflau în conflict cu privire la casa situată în oraşul Roma. Pavel afirma
că în anul 12 î.Hr. a primit casa în calitate de gaj, ca mijloc de garantare a împrumutului dintre el
şi Marc. Deoarece Marc nu era în stare să întoarcă datoria, obiectul gajului trebuia să rămână la
dispoziţia lui Pavel. Marc susţine că a restituit datoria în întregime şi casa trebuie să rămână în
proprietatea sa.
Numiţi procedura civilă în care va fi judecată pricina.
Descrieţi modul de desfăşurare a procesului.
Stabiliţi care poate fi sentinţa judecătorului?

Speţa 3.
În anul 284 d. Hr., Primus i-a vîndut lui Secundus mai mulţi sclavi. Marfa a fost predată
cumpărătorului, care a promis să plătească preţul în ziua următoare. Însă nici în ziua următoare şi
nici în celelalte zile plata nu a fost efectuată. Primus s-a adresat cu acţiune în judecată.
Numiţi procedura civilă în care se va judeca pricina. Descrieţi desfăşurarea procesului.
Ce fel de acţiune este în drept să înainteze Primus, reală sau personală?
Explicaţi particularităţile acţiunii reale şi ele celei personale.

Speţa 4.
Flavius s-a adresat pretorului (magistratului) cu o plângere că conform contractului Avius
trebuia să-i transmită 3 sacă cu făină, 5 butoaie cu vin şi 6 ulcioare cu ulei. Data stabilită în
contract a expirat, însă Flavius a primit numai făină, celelalte lucruri aşa şi nu i-au fost restituite.
Pretorul i-a acordat lui Flavius formula acţiunii: ,,Obiectul al litigiului să se considere acea parte
a obligaţiei, pentru care a expirat termenul de ,,prescripţie”.
Explicaţi înţelesul formului date de pretor.
În favoarea cărei persoane s-a pronunţat pretorul?
În ce constă rolul termenului de prescripţie?

Speţa 5.
Vântul puternic a smuls acoperişul unei case şi l-a aruncat în gospodăria vecinului, unde a
provocat pagube materiale.
Poate fi înaintată acţiune împotriva proprietarului casei?
Dacă da, ce fel de acţiune, personală sau reală?
Ce se va indica în cuprinsul formulei?
Cum va fi stabilită suma prejudiciului?
 Speţa 6.
Marc în repetate rânduri îi spunea lui Tullius că trebuie să-i întoarcă datoria în sumă de
100 de sesterţi. Tullius găsea motive să nu plătească datoria, dar într-o zi a menţionat: ,,Eu nu
plătesc, însă jură-mi că de azi înainte nu-mi vei mai aminti despre această datorie”. Marc a dat
jurământul, iar Tullius a plătit numai o parte din datoria pe care o avea. Neştiind cum să
pecedeze (dacă tăcea, nu mai primea restul banilor, iar dacă mintea, încălca jurământul), Marc a
cerut ajutorul pretorului.
Ce soluţie poate exista pentru Marc?

Speţa 7.
Panfil era proprietarul unei case. Într-o zi, măgarul vecinului a pătruns în grădina sa.
Panfil şi-a atenţionat vecinul să aibă grijă de măgar. Vecinul, însă în loc, să ia măsurile necesare
pentru ca măgarul lui să nu mai ajungă în grădina vecinului, a dat un răspuns negativ, spunând că
Panfil ar trebui mai întâi să-şi repare gradul. Ca urmare, s-a iscat un conflict, iar părţile s-au
adresat pretorului pentru a soluţiona cazul.
Ce fel de apărare va fi aplicată, acţiuni sau interdicte?
Cum va proceda pretorul?

Speţa 8.
În anul 35 î.Hr., Claudius în vîrstă de 17 ani a cumpărat de la Iulius care avea 13 ani o
cutie înfrumuţesată cu pietre scumpe, dar achitând pentru ea un preţ mult mai mic comparativ cu
preţul de piaţă.
Car vor fi consecinţele juridice ale unui astfel de act juridic?
Cum pot fi restabilite drepturile lui Iulius?

Speţa 9.
În ziua stabilită pentru desfăşurarea procesului, pârâtul nu s-a prezentat la judecată.
Pentru a urgenta soluţionarea cazului, reclamantul a mers la domiciliul pârâtului, a intrat în casă,
chemândul la judecată. Pârâtul însă a refuzat să se prezinte. Văzând aceasta, reclamantul a trimis
la casa pârâtului două persoane, pentru a-l aduce în mod forţat la judecată.
Sunt întemeiate acţiunile reclamantului?
Argumentaţi situaţia pentru fiecare din cele trei proceduri.

PERSOANELE
Speţa 1.
Un cetăţean roman, ce a slujit în legiune, a nimerit în prizoneriat. Peste o perioadă de
timp îi reuşeşte să fugă. S-a întors la Roma şi a aflat că soţia lui s-a căsătorit. Feciorii lui între
timp au împărţit între ei averea tatălui lor. Pînă la prozoneriat în posesia cetăţeanului se afla o
parcelă de pământ, care în timpul absenţei lui a fost ocupată de către altcineva. Cetăţeanul în
cauză s-a adresat la pretor cu rugămintea de a anula acţiunile soţiei şi a copiilor cetăţeanului.
Ce ficţiune exista privitor la soarta cetăţeanului roman căzut în prizonierat?
Care este sensul acestei ficţiuni?
La revendicarea căror drepturi poate pretinde cetăţeanul?
Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.

Speţa 2.
 Un cetăţean roman, confirmat după proces ca debitor insolvabil, la ordinul pretorului a
fost dus în casa creditorului. Timp de 60 de zile creditorul la scos pe debitor la piaţă cu scopul ca
rudele să-i achite datoriile şi eventual să-l răscumpere. Dar doritorii de-ai achita datoriile nu s-au
găsit şi creditorul la vândut în robie peste hotare.
A fost corectă acţiunea creditorului?
De ce cetăţeanul roman putea fi vândut numai peste Tibru?
Ce principiu este aplicat în aşa caz?
În ce cazuri cetăţeanul roman poate fi înrobit?
Ce însemna pierderea libertăţii şi care sunt consecinţele?
Argumentaţi răspunsul.

Speţa 3.
După moartea cetăţeanului roman soţia a declarat că este însărcinată. După decizia
pretorului a fost declarat copilul ,,administrator’’. Copilul s-a născut după 10 luni după moartea
tatălui său.
Ce drept se invocă copilului conceput, care este regula?
De ce a fost numit copilul ,,administrator’’, şi care sunt funcţiile lui?
Va fi în acest caz copilul recunoscut moştenitor legal al tatălui decedat?
Argumentaţi răspunsul.

Speţa 4.
Cetăţeanul roman a hotărât să se mute împreună cu familia în provincie cu scopul de a
primi acolo un lot de pământ.
Care sunt consecinţele pentru un cetăţean roman dacă se muta în provincie? Ce pierde
el?
În ce categorie a populaţiei (pătură socială) ulterior este clasat?
Vor împărtăşi membrii familiei soarta şefului de familie?
Este liber acest om să se întoarcă înapoi în Roma şi va putea recăpăta din nou statutul
de cetăţean?
Argumentaţi răspunsul.

Speţa 5.
Unui cuplu de cetăţeni romani urma să se nască un copil, cu câteva luni până la naştere,
părinţii nimeresc în robie şi copilul se naşte în prizonierat.
Cu ce statut se naşte copilul liber sau sclav?
Va fi în acest caz folosit principiul ,,post limitium”?
Argumentaţi răspunsul.

Speţa 6.
O femeie romană necăsătorită, urma să nască. În timpul sarcinii ea a fost vindută de către
tatăl său în robie, dar a fost mai apoi răscumpărată de el. Copilul s-a născut cînd mama iarăşi a
devenit cetăţean roman liber.
Copilul va fi considerat cetăţean roman?
Are importanţă că în timpul sarcinii mama a fost sclavă?
Cum se hotăra problema dacă în momentul naşterii mama era sclavă?
Ea a devenit latină sau peregrină?
Argumentaţi răspunsul.

Speţa 7.
 Fiul sub puterea tatălui la împlinirea majoratului hotărăşte să facă serviciul militar. Tatăl
îi interzice de a se înscrie în legiune, motăvând că fiul chiar major oricum se afla sub puterea
acestuia şi fără decizia lui nu este în drept de a pretinde ceva.
Are dreptate tatăl în cazul dat?
Se răsfrânge ,,pater potestas” asupra capacităţii juridice a cetăţeanului roman?
Avea dreptul majorul sub puterea tatălui de a fi înrolat, să participe şi să voteze, să fie
ales în funcţii politice?
Argumentaţi răspunsul.

Speţa 8.
Un cetăţean roman şi-a eliberat sclavul. În jurământul libertinului au fost citate
următoarele servicii pe care sclavul urma să le presteze stăpânului: să-l însoţească în călătoriile
din provincie, o dată în săptămână să cureţe şi să examineze caii, să pască vitele vara, să-l ajute
la culesul strugurilor. Odată s-a îmbolnăvit soţia libertinului şi el nu l-a însoţit pe stăpân în
provincie. Stăpânul apoi s-a adresat pretorului cu plângerea privitor la nemulţumirea libertinului
şi cu rugămintea de a fi iarăşi transformat în sclav.
Cine sunt libertinii?
Care este statutul lor juridic?
Ce relaţii îi leagă pe cel eliberat şi stăpânul său?
Pe ce se bazează aceste relaţii?
Care este importanţa jurământului ceremonios din speţa dată?
Se poate considera refuzul libertinului ca un fapt de nemulţumire?
Poate fi libertinul iarăşi transformat în sclav?
Argumentaţi răspunsul.

Speţa 9.
Un colegiu de meseriaşi a dezrobit un sclav ce-i aparţinea. După aceasta, dezrobitul l-a
acţionat în judecată pe Marcus, un membru al colegiului de meseriaşi, pentru o faptă cauzatoare
de prejudicii.
A încălcat sau nu dezrobitul obligaţia de respect faţă de patron?
Poate fi dezrobitul întors în sclavie pentru că l-a acţionat pe Marcus în judecată?
Argumentaţi.

Speţa 10.
Titus, un fost sclav, eliberat de sclavie de către colegiului brutarilor din Roma, se ocupa
cu importul cerealelor din Africa pentru această corporaţie şi în curând s-a îmbogăţit. Unul dintre
membrii colegiului a împrumutat de la Titus o sumă de bani, dar nu i-a restituit datoria. Titus a
înaintat o acţiune către debitorul său, dar magistratul a refuzat să o accepte.
A procedat corect sau nu magistratul?

FAMILIA ROMANĂ

Speţa 1.
Julius şi Fatina s-au căsătorit. Cu această ocazie, în favoarea Fatinei a fost instituită o
dotă. După 15 ani de căsătorie, Julius şi Fatina nu se mai înţeleg şi decid, de comun acord, să
divorţeze. Fatina îşi face griji, deoarece nu va mai avea surse financiare suficiente pentru
întreţinerea celor doi copii, Primus şi Marc.
Cum va trebui să acţioneze Fatina pentru a-şi asigura o situaţie financiară favorabilă
după divorţ?
 Speţa 2.
În anul 193 d.Hr., un locuitor al Romei cu numele Celsus face cunoştinţă cu Lucia, o
tânără şi simpatică peregrină. După câteva luni, ei încep să locuiască împreună fără a fi căsătoriţi.
Ca rod al dragostei lor, în anul 195 se naşte un copilaş, pe care l-au numit Primus. La vârsta de
15 ani, adică în anul 210, Primus se căsătoreşte cu Julia, o cetăţeană romană cu vârsta de 12 ani.
Primus şi Julia pot încheia o căsătorie valabilă bazată pe dreptul civil roman?
Care ar fi fost situaţia dacă căsătoria dintre Primus şi Julia ar fi avut loc în anul 215?

Speţa 3.
Celsus era un băiat de 8 ani al cărui tată a decedat. Într-o zi, profitând de faptul că maica
sa l-a trimis în oraş, copilul a cumpărat din toţi banii o statuie foarte scumpă, din aur, cu chipul
lui Romulus şi Remus. Ajuns acasă, o prezintă cu mândrie mamei sale care s-a întristat.
Este sau nu valabil contractul d’emptio-venditio (cumpărare-vânzare) încheiat de către
Celsus?
Cum se va proceda dacă statuia a fost oferită copilului în calitate de cadou?

Speţa 4.
După primirea cetăţeniei romane ca rezultat al edictului lui Caracalla (anul 212 d. Hr. -
perioada clasică a dreptului roman), Flavius, un locuitor din provincie, s-a însurat şi şi-a achitat
datoriile sale din bunurile dotale ale soţiei sale. Aflând despre aceasta, tatăl soţiei a intentat o
acţiune de revendicare a bunurilor dotale faţă de creditorii lui Flavius.
Va fi satisfăcută sau nu acţiunea lui pater familias?

Speţa 5.
Brutus şi Livie sunt căsătoriţi de mai mulţi ani. Au ajuns la o vârstă respectabilă (Brutus
62 şi Livie 59 de ani) şi nu aveau copii. Recent, cel mai bun prieten a lui Brutus, Alfenus, a
decedat lăsând orfan un fiu, numit Julius (în vârstă de 26 ani). Brutus dorea să înfieze copilul,
dar nu ştia dacă acesta este posibil. Acordaţi-i consultaţia necesară.
Care este procedura necesară ca Brutus să-l poată înfiinţa pe Julius?
Dar dacă Julius are copii?

Speţa 6.
În timpul domniei împăratului Augustus, o femeie rămasă văduvă a vândut o parte din
bunurile moştenite, pentru a-şi întreţine cei 5 copii. Aflând despre aceasta, fratele soţului s-a
adresat cu o acţiune de restituire a averii vândute, motivând că vânzarea a fost efectuată fără
acordul său, iar după lege el este cel mai apropiat agnat şi tutorele femeii.
Cum va proceda magistratul?

DREPTURILE REALE

Speţa 1.
Marc dorea să o ia de nevastă pe fiica unui senator roman. Pentru a face impresie bună,
înainte de a merge în ospeţie, a împrumutat de la vecinul său o pungă cu monede de aur. Fiind de
masă în casa senatorului, Marc intenţionat a lăsat să cadă punga şi toţi oaspeţii s-au mirat de
bogăţia lui Marc. După vizită, Marc a restituit monedele vecinului de la care le-a luat.
 La ce categorie de bunuri se referă monedele – individuală sau generic determinată?
Dacă monedele prezintă valoare cultural-istorică, la ce categorie se atribuie?

Speţa 2.
Claudius a convenit să cumpere de la Sem 10 butoaie de vin, produs din struguri de
calitate superioară, recoltaţi anul trecut în via lui Sem din sudul Imperiului Roman. În timpul
transportării vinului, carul s-a rupt în două, butoaiele au căzut şi vinul s-a scurs în pământ.
Stabiliţi categoria de bunuri ce constituie obiectul contractului: individual sau generic
determinate?
Care este specificul fiecăruia dintre aceste categorii?
Este posibil ca un bun individual determinat să devină generic şi invers?
Cui revine riscul pierderii fortuite în speţă? În ce mod este stabilită despăgubirea?
Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.

Speţa 3.
Avva Agherii a cumpărat statuia lui Jupiter achitând o sumă de bani.
Stabiliţi dacă este în drept cumpărătorul să solicite şi platforma pe care era amplasată
statuia, luând în considerare că statuia constituie bun principal, platforma bun accesoriu, şi bunul
accesoriu preia soarta bunului principal.
Argumentaţi răspunsul.

Speţa 4.
Un cetăţean roman s-a obligat să-i vândă altui cetăţean un teren cu o parte din drumul
public aferent terenului. Cumpărătorul, după încheierea contractului, şi-a stabilit hotarele
terenului, interzicând accesul la drum.
Sunt legitime acţiunile cumpărătorului?

Speţa 5.
Primus, fiind proprietarul unui lot de pământ, l-a transmis cu titlu de posesie şi folosinţă
lui Secundus. Pe lângă aceasta, părţile s-au înţeles şi asupra faptului ca primus să locuiască în
casa aflată pe acel teren încă o jumătate de an. Însă după expirarea a 3 luni de la încheierea
contractului, Secundus a devenit bolnav mintal. După încă 3 ani, când tutorele lui Secundus a
cerut lui Primus să părăsească încăperea, ultimul a refuzat evacuarea, motivându-şi refuzul prin
faptul că bolnavul este incapabil (lipsit de capacitate de exerciţiu) şi nu poate beneficia de unele
drepturi reale asupra terenului.
Apreciaţi dacă este justificată afirmaţia lui Primus.
Dacă persoana a dobândit un teren, iar ulterior este lipsită de capacitatea de exerciţiu,
va pierde dreptul de posesie şi folosinţă asupra terenului?
Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.

Speţa 6.
August i-a transmis lui Octavian în detenţie precară xasa din oraşul Roma. Mai apoi,
August a plecat din Roma lipsind doi ani de zile. La întoarcere, August a cerut lui Octavian
eliberarea casei, dar ultimul a refuzat, motivând că el a devenit proprietar al casei prin efectul
uzucapiunii, ca urmare a scurgerii unei perioade de timp stabilite prin lege.
Sunt întemeiate pretenţiile lui Octavian?
Ce reprezintă detenţia precară, dar uzucapiunea?
 Poate detentorul precar să devină proprietar prin efectul uzucapiunii. Dacă da, în ce
condiţii?
Ce mijloace de apărare are la îndemână Augustus?

Speţa 7.
Conducerea oraşului Roma a decis construcţia drumului principal din oraş spre provincie.
Drumul urma să traverseze porţiunea de teren aflată în proprietatea lui Octavius. Autorităţile
oraşului i-au propus lui Octavius o sumă de bani Echivalentă terenului, pentru a-şi cumpăra
pământ în altă parte. Octavius a refuzat.
Cum va fi soluţionat litigiul?
Este posibilă confiscarea averii lui Octavius în folosul statului?
Poate fi obligat Octavius să-şi vândă terenul?
Este echitabilă propunerea autorităţilor oraşului adresată lui Octavius?
Numiţi dreptul aflat la îndemâna proprietarilor de teren prin care ei îşi apărau hotarele.

Speţa 8.
Octavius, cetăţean roman, a închiriat un lot. Aflând despre aceasta, stăpânul lotului
învecinat i-a cerut să elibereze lotul, deoarece el a avut o înţelegere anterioară cu stăpânul
privind închirierea acestui lot. Octavius s-a adresat magistratului în vederea eliberării unui
interdict uti possidentis.
Va elibera sa nu magistratul interdictul?
Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.

Speţa 9.
Iulius s-a adresat pretorului cu pretenţie împotriva vecinului său, Pavel, motivând că
acesta şi-a construit un coteţ de porci alături de casă. Mirosul neplăcut intră permanent în casa lui
Iulius. Pe lângă aceasta, Pavel şi-a ridicat un gard înalt în jurul casei, acoperind priveliştea
frumoasă a naturii pe care Iulius o avea până atunci.
Ce se înţelege prin limitarea dreptului de proprietate?
Cine are dreptate în cazul respectiv, Iulius sau Pavel?
Cum se numeşte acţiunea pe care Iulius o poate înainta împotiva lui Pavel în instanţa de
judecată?

Speţa 10.
În temeiul contractului de emfiteoză, Tiberius obţine titlul de emfiteot asupra terenului
oferit de Iulius. Peste doi ani de la încheierea contractului, Iulius înaintează o acţiune cu intenţia
de a-l priva pe Tiberius de teren, motivându-şi pretenţiile prin următoarele:
- I-a transmis în uzufruct lui Gaius ½ din pământ;
- A vândut fără acordul lui Iulius 2/3 din pământ;
- În decurs de doi ani nu a achitat renta pentru pământ.
În baza căror temeiuri poate fi satisfăcută cererea lui Iulius?
Argumentaţi soluţia.

Speţa 11.
Marcus avea un drept de uzufruct asupra unui teren. El a cules grâul semănat pe teren şi l-
a depozitat într-o încăpere special amenajată pe acesta. Fructele de pe arborii situaţi pe teren încă
nu erau culese. Noaptea un hoţ a pătruns pe teren, a sustras grâul din depozit şi a cules fructele
de pe arbori.
 Explicaţi cum Marcurs îşi poate apăra drepturile.
Poate Marcus revendica grâul sustras?
Dar fructele de pe arbori?
Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.

Speţa 12.
După tradiţiunea unui lot de pământ, în el a fost găsit o comoară. Aflând despre aceasta,
vânzătorul a înaintat cumpărătorului pretenţiile sale faţă de comoară, spunând că el a avut
intenţia să vândă doar lotul de pământ, nu şi comoara.
Sunt întemeiate peretenţiile vânzătorului?

Speţa 13.
Claudius beneficia de munca sclavei Ghella în baza unei servituţi personale, constituiete
în favoarea lui de către proprietarul acestei sclave – Servilius. Când Ghella a născut un copil,
Servilius a cerut să i se transmită lui copilul.
Stabiliţi servitutea personală instituită în favoarea lui Claudius.
Este întemeiată această cerinţă?
Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.

DREPTUL OBLIGAŢIONAL

Speţa 1
Doi fraţi au împrumutat de la un cetăţean roman suma de 200 de sesterţi. Din nefericire,
părţile nu au stabilit cum vor răspunde în caz de nerambursare a banilor. La scadenţă, datoria nu
a fost restituită.
Care din fraţi trebuie să restituie suma de bani şi în ce mărime?
Este obligaţia respectivă una solidară sau pe cote-părţi?
Împotriva căruia dintre fraţi cetăţeanul roman va fi în drept să înainteze acţiune în
judecată?
Cum se numesc părţile în cazul unui raport obligaţional?

Speţa 2
Pavel a împrumutat bani de la apropiaţii săi pentru construcţia unei case: de la Maria –
3000 de sesterţi, de la Iulian – 4000 de sesterţi, de la Andreea şi Lucreţiu – cîte 2000 de sesterţi.
În curînd, Pavel a primit ca moştenire o avere importantă, suficientă pentru a acoperi suma
împrumutului, dar a restituit întreaga sumă de bani lui Lucreţiu.
Este justificat modul în care a acţionat Pavel?
Ce obligaţii revin lui Lucreţiu?
Ce drepturi au Maria, Iulia şi Andreea?

Speţa 3
Primus a lăsat lui Secundus în calitate de depozit un cal şi doi sclavi. A promis că se va
întoarce din călătorie timp de o lună şi va lua bunurile sale din depozit, dar nu a revenit. Între
timp, unul dintre sclavi s-a contaminat de lepră şi a decedat. Cînd Primus s-a adresat după două
luni pentru a-şi lua bunurile din depozit, Secundus a solicitat să-i fie restituite cheltuielile de
întreţinere a calului şi sclavilor, inclusiv pentru tratamentul sclavului defunct. Primus, la rîndul
său a cerut recuperarea contravalorii sclavului decedat. Ambele părţi s-au adresat pretorului.
Poate fi considerat decesul sclavului ca pieire fortuită?
Ce înţelegem prin ,,pieire fortuită” şi cum se face repartizerea riscului în acest caz?
Cum va proceda pretorul?

Speţa 4
Flavius era dator lui Angelus cu 5000 de sesterţi. Deoarece nu dispunea de banii necesari,
i-a recomandat lui Angelus ca alternativă o casă, în valoare de 5000 de sesterţi. Angelus a
refuzat, motivînd că are nevoie urgent de bani.
Argumentaţi dacă poate fi efectuată executarea de alternativă a obligaţiei împotriva
voinţei creditorului?

Speţa 5
Iulius este dator lui Octavius cu 600 de sesterţi, 4 saci cu făină, o statuie a lui Jupiter, doi
sclavi luaţi în chirie, plata pentru folosinţa unui teren de pămînt şi plata pentru dreptul de tecere
pe terenul lui Octavius cu caprele. Octavius a promis lui Iulius să-l elibereze de toate aceste
datorii, dacă ultimul se căsătoreşte cu fiica lui Octavius. Iulius a fost de acord.
Numiţi şi caracterizaţi procedeul juridic prin care se va face eliberarea lui Iulius de
datoriile sale.

Speţa 6
Fiind bolnav, proprietarul de sclavi a trimis pe unul dintre sclavii săi la piaţă pentru a
vinde un cal, iar din banii dobîndiţi să cumpere produse alimentare, medicamente şi alte bunuri
necesare în gospodărie.
Cum poate fi numită obligaţia respectivă?
Stabiliţi dacă este în drept sclavul să încheie contract de vînzare-cumpărare în numele
stăpînului său? Este valabil un asemenea contract?
Ce garanţie are proprietarul de sclavi în situaţia în care sclavul preia banii şi fuge?

Speţa 7
Iulius avea o datorie faţă de Avel în sumă de 10.000 de sesterţi. În acelaşi timp, Iulius era
creditorul lui Marc, Pavel şi Lisia. Datoria acestor trei faţă de Iulius constituia 15.000 de sesterţi.
Iulius şi Avel au ajuns la o înţelegere prin care Iulius i-a cedat dreptul său de creanţă faţă de cei
trei debitori ai săi, iar cînd va primi suma datoriei, Avel să-şi reţină 10.000 de sesterţi şi restul
5000 să-i restituie lui Iulius.
Stabiliţi ce raporturi contractuale au existat între Iulius şi celelalte persoane?
Cum se numeşte operaţiunea juridică la care au recurs Iulius şi Avel?
Este necesar înştiinţarea lui Marc, Pavel şi Lisia despre transferul dreptului de creanţă
al lui Iulius către Avel?

Speţa 8
Octavius obişnuia să vîndă lui Flavius struguri din via sa, iar ultimul producea vin şi-l
vindea. Conform unei înţelegeri, Flavius achita costul strugurilor după comercializarea vinului.
Octavius a hotărît să-şi lărgească via şi avea nevoie de bani. Bancherul M. i-a oferit lui Octavius
2000 de sesterţi, iar Octavius a cedat în schimb dreptul său de creanţă faţă de Flavius pentru
suma la care Flavius era dator pentru struguri.
Identificaţi ce raport obligaţional a luat naştere între bancherul M. şi Octavius.
Sunt ei obligaţi să-l informeze pe Flavius?
Evidenţiaţi avantajele noului contract, pentru bancher şi Octavius.
Care sunt riscurile?

Speţa 9
Antonie, locuitor al Cartaginei, a solicitat prietenului său Flavius, care pleca la Roma să-
şi viziteze rudele, să-i cumpere un tablou pictat de celebrul pictor roman Iulius, la preţul de 2000
de sesterţi. Flavius a cumpărat tabloul şi la întoarcere i l-a înmînat lui Antonie, aşa cum le-a fost
înţelegerea. După 3 luni, Antonie află că tabloul nu este opera lui Iulius, ci al unui alt pictor
Ulpian, şi a costat doar 800 de sesterţi. Antonie îi restituie tabloul lui Flavius, cerînd insistent să-
i întoarcă întreaga sumă de bani ori să-i aducă tabloul solicitat.
Stabiliţi cum va fi soluţionat conflictul.

Speţa 10
Marc şi Pavel au încheiat un contract de vînzare-cumpărare a sclavilor şi animalelor de
tracţiune în sumă totală de 10.000 sesterţi. Plata urma să fie efectuată la momentul livrării mărfii
în casa lui Marc (cumpărătorului). Din momentul în care au ajuns la un acord de voinţă, Marc i-a
plătit lui Pavel arvună 2000 de sesterţi.
Ce este arvuna? Numiţi scopul şi funcţiile arvunei.
Cum credeţi, dacă Marc refuză executarea contractului, Pavel va trebui sau nu să-i
restituie arvuna?
Dar dacă de la contract refuză Pavel, Marc ăşi va primi întreaga sumă?

Speţa 11
Lucian şi Tertulian au încheiat un contract de antrepriză cu privire la construcţia unei
vile. În contract a fost inserată o clauză penală, şi anume: dacă Tertulian (antreprenor) nu
îndeplineşte lucrările în termenul stabilit în contract, el va trebui să-i achite lui Lucian, ca
sancţiune, 1000 de sesterţi.
Explicaţi în ce constă clauza penală (penalitatea)?
Interesele cărei persoane sunt protejate în cazul introducerii clauzei penale în contract?
Dacă contractul este considerat nevalabil încheiat, care va fi soarta clauzei penale din
contract?

Speţa 12
Octavius s-a pus ca garant în faţa lui Claudiu pentru Antonius, căruia Claudiu i-a
împrumutat 10.000 de sesterţi. La scadenţă, Antonius nu avea de unde să restituie banii, fiind
declarat debitor insolvabil, iar averea sa a fost vîndută la licitaţie. Căştigul acumulat din
comercializarea averii sale a constituit 8.000 sesterţi, bani care i-au revenit lui Claudiu. Pentru a-
şi recupera şi restul datoriei, Claudiu se pregătea să înainteze acţiune împotriva lui Octavius,
timp în care ultimul a decedat. Atunci Claudiu s-a adresat cu pretenţie împotriva moştenirilor lui
Octavius.
Despre care formă a garanţiei se face referire în speţă?
În ce constă fidejusiunea, ca mijloc de garanţie personală?
Argumentaţi dacă este în drept Claudiu să înainteze acţiune de regres împotriva
moştenitorilor lui Octavius.
Speţa 13
Marc, locuitorul unei provincii romane, s-a hotărît să împrumute 20.000 de sesterţi de la
vecinul său, pavel, pentru construcţia unei case. Aflînd despre aceasta, Lucreţia din propria
iniţiativă s-a oferit ca garantă faţă de Pavel. Marc nu a reuşit să restituie în termen datoria, astfel
încît Pavel, neavînd altă posibilitate de a-şi întoarce banii, a înaintat pretenţie de despăgubire
împotriva Lucreţiei.
Ce fel de raporturi obligaţionale au luat naştere între Pavel, Marc şi Lucreţia?
Stabiliţi în ce condiţii Lucreţia ar refuza plata datoriei?

Speţa 14
Persoana A (debitor) a împrumutat de la persoana B (credit) o sumă de bani. A i-a
recomandat lui B să-şi aleagă din averea sa doi cai de rasă, ca mijloc de garanţie (numită gaj) că
datoria va fi întoarsă la timp. Obiectul gajului a fost ales de creditor. În scurt timp s-a constat că
caii sunt bolnavi, contaminîndu-i şi pe cei ai creditorului.
Poate creditorul să înainteze acţiune pentru repararea prejudiciilor?
Cum credeţi, ar putea debitorul (persoana A) să invoce excepţia la acţiune precum că
obiectul gajului a fost ales de însuşi creditor?
Care va fi decizia dacă se constată că debitorul cunoştea despre maladia animalelor?
Iar dacă nu ştia?

SUCCESIUNEA ŞI CATEGORIILE EI

Speţa 1.
Tiberius, un cetăţean roman, a înfiat fiul bunului său prieten cu care au luptat împreună în
războaiele împotriva dacilor. Însă, în scurt timp Tiberius, fiind bolnav, a decedat fără să lase
testament. Astfel, după lege, averea lui Tiberius a fost moştenită în cote egale de fii săi natali şi
fiul prietenului său înfiat. Nefiind de acord cu aceasta, feciorii lui Tiberius s-au adresat
magistratului pentru a-l exclude din categoria moştenitorilor pe fratele său adoptiv, deoarece
acesta nu este rudă cognată cu ei.
Cum va proceda magistratul?

Speţa 2.
După moartea unui cetăţean roman a fost descoperit testamentul acestuia. Conform
actului, cetăţeanul a testat casa sa din Roma şi toată averea copiilor. Însă, după întocmirea
testamentului, cetăţeanul a mai reuşit să procure o vilă, în privinţa căreia el nu s-a pronunţat în
testament, deoarece acesta a fost întocmit anterior. Asupra vilei şi-au înaintat pretenţii şi fraţii
testatorului, motivând că ei sunt agnaţi cu defunctul şi respectiv, moştenitori legali.
Sunt întemeiate sau nu pretenţiile fraţilor defunctului?