Speța I

Un cetăţean roman a vîndut unui peregrin o partidă de sclavi prin

intermediul mancipaţiunii – în prezenţa a cinci martori şi a libripensului, cu
folosirea aramei şi a balanţei. O să fie oare tranzacţia dată considerată
valabilă? Argumentaţi.

Sistemul ius civile reglementa relații doar între cetă țenii Romani. În cazul dat, nu se poate
aplica sistemul ius civile deoarece cumpă ră torul este peregrin. Dacă totuși să admitem că
vâ nzarea ar avea loc, trebuia să fie respectată mancipațiunea. Mancipatio- Actul care fixa
trecerea dreptului de proprietate asupra unui obiect, în cazul dat de la cetă țean roman la
peregrin în prezența a 5 martori și a unei persoanecare în timpul acestei procedure trebuia
să lovească pe un talger de câ ntar cu o bucată de aramă și să rostească vorbe solemne. Prin
urmare tranzacția se considera valabilă .

Speța II
Un colegiu de meseriaşi a dezrobit un sclav ce-i aparţinea. După acesta,
dezrobitul l-a acţionat în judecată pe Marcus, un membru al colegiului de
meseriaşi, pentru o faptă cauzatoare de prejudicii. A încălcat sau nu
dezrobitul obligaţia de respect faţă de patron? Poate fi dezrobitul întors în
sclavie pentru că l-a acţionat pe Marcus în judecată? Argumentaţi.

După procesul de dezrobire, dezrobitul era obligat să se atâ rne față de patronul să u cu
stimă (obsequium) . Respectul se manifesta prin faptul că liberal nu putea să îl cheme pe
patron în judecată , chiar dacă avea motiv. Prin urmare, acționâ ndu-l în judecată pe Marcus,
dezrobitul a încă lcat obsequium și putea fi reîntors în sclavie.
Speța III
Libertinul Stihus a căpătat faima unui actor talentat şi era renumit la Roma.
În rezultatul unui accident tragic fratele său a decedat. Toată averea fratelui,
conform legii, a fost moştenită de fiul acestuia în vîrstă de opt ani. Fiind
îngrijorat de soarta nepotului său, Stihus s-a adresat magistratului pentru a
fi recunoscut în calitate de tutore al minorului. Cum va proceda magistratul?
Argumentaţi.

Magistratul îl va recunoaște drept tutore pe Stithus pentru că acesta nu face parte

dintr-o categoria de persoane ce practică o profesie josnică pentru că o fă cea din
plă cere. Stihus putea fi recunoscut drept tutore a copilului care are 8 ani pâ nă la
vâ rsta de 14 ani.Avâ nd vâ rsta de 8 ani, actele juridice le putea încheia numai în
prezența tutorelui, în cazul în care efectele se ră sfrâ ngeau asupra lui.

Speța IV
Cu ocazia încheierii căsătoriei Iulius a primit de la tatăl soției sale Iulia în
calitate de dos o casă lîngă Roma și 10 sclavi. Peste un an după căsătorie Iulius a
vîndut sclavii lui Marcus, iar cu banii obținuți a reparat casa de lîngă Roma,
după care a dat-o în chirie. Încă peste doi ani Iulius a vîndut casa lui Publius.
Sunt legale acțiunile lui Iulius în ceea ce privește bunurile dotale? Argumentaţi

Acțiunile lui Iulius în ceea ce privește bunurile dotale sunt legale pentru că soțul
deținea aceste bunuri și le administra așa cum dorea el. În caz de divorț sau deces al
soției, Iulius nu era obligat să înapoieze aceste bunuri.

Speța V
Iulius, un cetăţean roman, s-a întors dintr-o campanie militară împotriva dacilor
cu 10 sclavi în calitate de pradă de război. Peste o lună, Iulius a transmis sclavii în
chirie lui Tiberius. După aceasta, Gaius, tatăl lui Iulius, a cerut restituirea
sclavilor din motiv că Iulius este alieni iuris, respectiv, acești sclavi îi aparțin lui
Gaius, iar transmiterea sclavilor în chirie a avut loc fără acordul lui Gaius. Sunt
sau nu întemeiate cerințele lui Gaius? S-ar fi schimbat situația dacă Iulius ar fi
vindut sclavii? Argumentaţi.

Puterea pă rintească a fost limitată în dreptul classic.Toate aceste bunuri reprezintă

proprietatea fiului(peculiu militar). Ș eful familiei nu putea atenta asupra bunurilor
obținute în timpul ră zboiului sau serviciului militar.
Speța VI
Mariu se pregătea să primească nişte oaspeţi şi a împrumutat pentru aceasta de
la Maviu cinci butoaie de vin, două lăzi de portocale, veselă de argint şi statuia
Venerei. După plecarea oaspeţilor Mariu a întors lui Maviu ce a împrumutat.
Care dintre bunurile enumerate sunt „genera” şi care sunt „species”? Sunt
bunurile de gen şi de specie consumptibile sau neconsumptibile? Argumentaţi.

Genera – cinci butoaie de vin, 2 lă zi de portocale deoarece pot fi numă rate, câ ntă rite sau
mă surate.
Species – veselă de argint, statuia Venerei deoarece lucrurile se individualizează prin
propriile tră să turi caracteristice.
Bunurile de gen sunt lucruri consumptibile deoarece ele se consumă în urma folosirii, iar
bunurile de specie sunt lucruri inconsumptibile deoarece pot fi utilizate mai mult decâ t o
dată .

Speța VII
Octavius, un cetăţean roman a închiriat un lot. Aflînd despre aceasta, stăpînul
lotului învecinat i-a cerut să elibereze lotul, deoarece el a avut o înţelegere
anterioară cu stăpînul privind închirierea acestui lot. Octavius s-a adresat
magistratului în vederea eliberării unui interdict posesoriu. Va elibera sau nu
magistratul interdictul? Dacă da, ce fel de interdict va elibera magistratul?
Argumentaţi.

Magistratul va elibera interdictul uti possidentis deoarece acest interdict se referă la

menținerea posesiei lucrurilor imobile. În cazul dat, prin interdictul dat Octavius, va fi în
stare să își mențină proprietatea, întrucâ t la momentul procesului el se afla în posesia
lotului și avea un contract încheiat cu stă pâ nul acestui lot.
Speța VIII
Marius, un cetățean roman, a construit un edificiu pentru a-l da în locațiune
altor persoane. Pentru construcție Marius l-a angajat pe Stichus, căruia i-a
achitat pentru lucru 1000 sesterți. După ridicarea edificiului s-a constatat că
din eroare au fost utilizate la construcție materialele lui Cassius, iar edificiul a
fost ridicat cu depășirea hotarelor terenului lui Marius și se află pe terenul
vecinului său Servius. Servius a invocat faptul că, odată ce edificiul este pe
terenul său, acesta îi aparține și a revendicat edificiul din posesia lui Marius.
Cassius a ridicat pretenții cu privire la faptul că la construcție s-au utilizat
materialele lui. Ambii s-au adresat in judecata.

Dat fiind faptul că au fost depă șite hotarele terenului lui Marius și construite pe teritoriul
lui Servius, dreptul la proprietate îi va aparține ultimului. În prezent pentru a trece de linia
roșie sunt necesare documente cum ar fi: certificatul de construcție ..., iar în final hotă râ rea
consiliului municipal al primă riei orașului, sau consiliul primă riei publice locale.Legea celor
XII Table acorda proprietarului materialelor(Cassius), acțiunea de tigno iuncta, prin care
acesta putea încasa de la Stichus care era responsabil pentru construcție. Cassius va
pretinde doar la încasarea banilor pentru materiale folosite, nu poate cere nici o
despă gubire.

Magistratul va hotă rî că edificiul îi aparține lui Servius, însă cu obligația de a-i să achita lui
Marius valorea materialelor și a forței de muncă . Stichus va achita valoarea materialelor lui
Cassius întrucâ t el era responsabil de construcție.

Speța IX
Un cetăţean roman a cumpărat un bun. Împrejurările în care el a dobîndit
bunul dat, ofereau posibilitatea de a bănui că acest bun este înstrăinat de un ne
proprietar. El spera că va dobîndi proprietatea asupra bunului prin
îndelungata folosinţă a lui, înainte de momentul stabilirii faptului, că
vînzătorul este de rea credinţă. Sunt întemeiate speranţele cumpărătorului?
Argumentaţi.

Speranțele cetă țeanului nu sunt întemeiate pentru că în momentul dobâ ndirii bunului, el
știa că vâ nză torul poate fi nelegitim. Iată de ce, el nu putea să dobâ ndească dreptul de
proprietate prin uzucapiune, și era obligat să întoarcă toate fructele obținute din momentul
dobâ ndirii acestui bun pâ nă la momentul întoarcerii.
Speța X
După tradiţiunea unui lot de pămînt, în acesta a fost găsită o comoară. Aflînd
despre aceasta, vînzătorul a înaintat cumpărătorului pretenţiile sale faţă de
comoară, spunînd că el a avut intenţia să vîndă doar lotul de pămînt, dar nu şi
comoara. Sînt întemeiate pretenţiile vînzătorului? Argumentaţi.

I. perioada până în anul la împăratul Hadrian

Comoara aparținea statului.

II.perioada după Hadrian.

Pretențiile vânzătorului nu sunt întemeiate pentru că în urma vânzării acestui lot prin

tradițoiune, acesta și-a pierdut dreptul asupra acestei proprietăți, și tot ce se afla în
limitele acestui pământ, îi aparținea noului proprietar, nici de cum vânzătorului.

Speța XI
În temeiul contractului de emfiteoză Tiberius obţine titlul de emfiteot asupra
terenului oferit de Iulius. Peste trei ani de la încheierea contractului, Iulius
înaintează o acţiune cu intenţia de a-l priva pe Tiberius de teren motivându-şi
pretenţiile prin următoarele:

a)Tiberius a testat urmaşilor săi dreptul real;

b) Tiberius în decurs de trei ani nu a achitat canonul;

c) a vîndut fără acordul lui Iulius 2/3 din pămînt;

d) Tiberius i-a transmis în uzufruct lui Marcus ½ din pămînt. În baza căror
temeiuri poate fi satisfăcută cererea lui Iulius? Argumentaţi

Emfiteoza este un drept real asupra lucrului altuia, nă scut în baza unui contract. O
persoană numită emfiteot, o suprafaţă de pă mâ nt pentru a-l cultiva şi a-i culege fructele, în
schimbul unei sume de bani numită canon. Iulius poate înainta o acțiune cu intenția de a-l
priva pe Tiberius de teren motivâ ndu-și pretențiile prin faptul că Tiberius în decurs de 3
ani nu a achitat canonul și că a vâ ndut fă ră acordul să u 2/3 din pă mâ nt. Dreptul de
emfiteoză este foarte întins, aşa încâ t poate fi lă sat moştenire, dat în uzufruct sau ipotecat.
În acelaşi timp, emfiteotul dispune de toate acţiunile utile acordate proprietarului. Dacă
emfiteotul nu achita canonul în decurs de 3 ani putea fi lipsit de dreptul să u real la cererea
proprietarului.
Speța XII
Moşia lui Marcus era grevată cu servitutea iter şi pecoris ad aquam appulsus în
folosul moşiei lui Iuniu. Marcus ulterior a vîndut moşia sa lui Paul. Paul a arat
drumurile de care se folosea Iuniu şi a semănat în locul lor grîu. Iuniu s-a
adresat pretorului. Cum va proceda magistratul? Argumentaţi.

Magistratul va restabili servitutea iter și pecoris ad aquam appulsus eliberâ nd drumul de

care se folosea Iuniu. Dacă asupra unui fond se instituie o servitute în beneficiul unui alt
fond, servitutea se menține în cazul de vâ nzare a fondului. Acțiunea care apă ră dreptul de
servitute se numește actio confesoria , și avea drept scop înlă turarea tulbură rilor aduse
acestui drept. Deci Iuniu putea cere de la Marcus în judecată o despă gubire.

Speța XIII
Calificați categoria de obligație în următoarele situații:

a) stăpînul s-a înțeles cu sclavul să-l elibereze contra sumei de 1000

sesterți.
b) Iunius și Iulius au primit prin moștenire o creanță în sumă 1000 de
sesterți contra debitorului Marcus.
c) Iunius și Iulius s-au obligat să vîndă lui Marcus sclavul pe care l-au
primit prin moștenire.
d) Gaius s-a obligat să livreze lui Severus 10 sclavi sau 15 vite.
e) Gaius s-a obligat să livreze lui Severus doi tigri, iar dacă nu va posibilă
această livrare, 5 gladiatori.

În care din următoarele cazuri suntem în prezenţa unei novaţii: a) părţile unui
contract s-au înţeles cu privire la modificarea termenului de livrare a mărfii; b)
părţile unui contract s-au înţeles cu privire la livrarea unui bun în locul achitării
unei sume de bani; c) creditorul a transmis creanţa sa faţă de debitor unei terţe
persoane.

Novație- Act juridic prin care se stinge o obligație veche și se înlocuiește cu alta nouă.

a)părţile unui contract s-au înţeles cu privire la modificarea termenului de livrare a

mărfii . În cazul dat obligația de a livra marfa la data anumită se înlocuiește cu livrarea la
altă dată .

b) părţile unui contract s-au înţeles cu privire la livrarea unui bun în locul achitării
unei sume de bani. Inițial se vorbea despre livrarea unui bun. Din anumite motive
livrarea a fost imposibilă , iată de ce a fost înlocuită ulterior cu achitarea unei sume de bani.

Obligațiile nu le-am trecut cu dn-ul Artur Tarlapan.

Speța XIV
Gaius, Severus și Marcus s-au înțeles împreună să construiască o casă și să o dea în
chirie. Conform înțelegerii, Marcus nu-și asuma suportarea cărorva cheltuieli pentru
construirea casei, dar își rezerva 40 de procente din veniturile obținute din chirie.
Este legală sau nu o astfel de înțelegere? Argumentați.

Speța XV
Marius avea în proprietate o casă în Roma și cinci sclavi. Această avere el a testat-o
fiicei sale Cornelia. După întocmirea testamentului, Marius a primit în dar un teren
în aproprierea Romei, iar în scurt timp a decedat. Asupra ½ din teren, după decesul
lui Marius, a pretins fiul acestuia – Verus, invocănd faptul că este moștenitor legal
unei părți din acest teren. Sunt sau nu întemeiate cerințele lui Verus? Argumentați.

Cerințele lui Verus nu sunt întemeiate din cauza că în DPR dacă o persoană era inclusă în
testament, ulterior devenea proprietarul și la lucrurile care nu au fost incluse în testament.
Deci, terenul îi aparținea fiicei sale.