UNIVERSITATEA DE STAT DIN M0LDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENT DREPT PUBLIC

CURRICULUM
la disciplina

„ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC”

Ciclul I, Licenţă
Program: DREPT

AUTORI:

Aramă Elena,
doctor habilitat în drept, profesor universitar

Chisari - Lungu Oxana,

doctor în drept, lector universitar

Chirtoacă Lilia,
doctor în drept, conferențiar universitar

CHIŞINĂU 2019

1
APROBAT Şef Departament__________________

la şedinţa Departamentului Negru Andrei

din „ __” _2019 doctor habilitat, prof. univ.

2
 I. PRELIMINARII

În cadrul disciplinei Istoria dreptului românesc se studiază apariţia şi evoluţia instituţiilor

juridice naţionale pe parcursul istoriei, urmând principalele etape de dezvoltare a dreptului naţional.
Predată la anul întâi de studiu la Universitate Istoria dreptului românesc oferă numeroase materiale
studenţilor pentru a înţelege principalele noţiuni juridice, pentru a le aborda sub diferite unghiuri de
vedere, din perspectiva pluri-, interdisciplinarităţii şi complexităţii fenomenelor sociale.
Studierea disciplinei Istoria dreptului românesc contribuie la educaţia juridică a studenţilor, la
sporirea nivelului de cultură juridică, realizând o tranziţie treptată de la materia predată în liceu la cea
de la Universitate. Limba de predare a disciplinei este: limba română, limba rusă, limba franceză și
limba engleză.
Scopul disciplinei nu rezidă numai în acumularea de cunoştinţe privind sistemul de drept
naţional pe parcursul istoriei, predarea disciplinei urmăreşte şi perspectiva de aplicare a acestora în
practică, prin evaluarea unor modele ce s-au dovedit a fi eficiente sau dimpotrivă ineficiente în
organizarea societăţii umane şi reglementarea juridică a principalelor relaţii sociale.
Istoria dreptului românesc formează la studenţi aptitudinile de a evalua dreptul ca un sistem
dinamic, strâns legat de necesităţile vieţii sociale, de nivelul de dezvoltare economic, politic, de tradiţii
şi mentalitate naţională, de nivelul de cultură a comunităţii naţionale. Aceste aptitudini ajută pe viitorii
jurişti să devină persoane multilateral dezvoltate, să aibă o viziune de ansamblu asupra sistemului de
drept, să evite formalismul excesiv şi analizele dogmatice.
Aplicarea diverselor metode de studiu şi modalităţi de a aborda fenomenul juridic îi ajută pe
studenţi să asimileze materia predată şi îi pregăteşte pentru însuşirea disciplinelor de ramură, iar în
calitatea lor de viitori jurişti - să înţeleagă mai bine ramurile dreptului contemporan din Republica
Moldova pentru a putea participa cât mai efectiv la procesele de elaborare şi realizare a dreptului în
vederea edificării statului de drept.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Nr. de credite
Forma Ore total:

Evaluarea
Responsabil inclusiv
de Codul Denumirea Semestr
de
învăţă disciplinei disciplinei ul Total
disciplină C S L LI
mânt
U01O04 Istoria II 180 30 30 2 120 E 6
dreptului Aramă X
cu românesc Elena A
frecven M
ţă la zi Chirtoacă E
Lilia N

U01O04 Istoria II 180 22 8 2 150 E 6

cu dreptului Chirtoacă X
frecven românesc Lilia A
ţă M
redusă* E
N

3
 II. UNITĂȚI DE CONȚINUT ȘI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

N Ore
r.
Unităţi de conţinut Lucrul
d/ Curs Seminar
individual
o
Zi f/r* zi f/r* Zi f/r*
1. Introducere 2 2 2
2. Statul şi dreptul geto-dac 2 2 4 5
3. Instituţii juridice în Dacia romană 2 2 2 8 5
4. Vechiul drept cutumiar românesc 2 2 2 2 8 5
5. Instituţii juridice româneştii până la instaurarea 4 2 4 8 10
dominaţiei otomane
6. Evoluţia ramurilor de drept în timpul dominaţiei otomane 2 2 2 8 10
7. Instituţiile juridice în Moldova şi Valahia în timpul 2 2 2 8 15
regimului fanariot
8. Evoluţia dreptului în timpul tranziţiei de la perioada 2 2 2 15 10
medievală la cea modernă
9. Constituirea sistemului de drept românesc modern 4 2 2 2 15 10
10. Instituţii juridice în Basarabia în a doua jumătate a 2 2 6 15
sec.XIX-începutul sec. XX
11. Instituţiile juridice în România interbelică 2 2 10 15
12. Instituţiile juridice ale RASSM 4 2 1 10 15
13. Formarea RSSM şi a sistemului de drept al RSSM (1940- 2 2 2 6 15
1941)
14. Instituţii juridice ale RSSM în anii postbelici 2 2 1 10 15
15. Evoluţia dreptului naţional în epoca de tranziţie la 2 4 5
perioada contemporană (din 1989- prezent)
Total 30 22 30 8 120 150

* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENŢE PROFESIONALE FINALITĂŢI DE STUDIU

1. Cunoaşterea evenimentelor, conceptelor,
teoriilor şi metodologiei din domeniul istoriei
dreptului românesc
- a defini pe baza materialelor concrete
naționale a conceptelor juridice;
- a relata despre principalele evoluții ale
dreptului național pe parcursul istoriei
până la dreptul contemporan;
- a distinge între elementele teoriilor
juridice ce explică dinamica și
temporalitatea dreptului;
- a demonstra actualitatea și importanța
fundamentării spațiale și cronologice a

4

2. Aplicarea cunoştinţelor generale din
domeniul istoriei dreptului românesc
referitoare la probleme concrete de drept;
3. Aprecierea contribuției gândirii istorico-
juridice la perfecționarea proceselor de
elaborare și realizare a dreptului
contemporan.
4. Exprimarea argumentată a propriei opinii
asupra dimensiunilor istorice ale dreptului
5. Utilizarea cunoștințelor, metodelor,
instrumentelor istoriei dreptului pentru
elaborarea de soluții la probleme
controversate
fenomenului juridic și a componentelor
sale;
- a elabora generalizări referitor la
influențele externe asupra
particularităților de dezvoltare juridică în
spațiul național;
- a argumenta esența diferitor tipuri de
drept relevante pentru evoluția dreptului
național.
- a identifica necesitatea studierii relațiilor
sociale concrete în procesul de elaborare
și aplicare a dreptului;
- a evalua intensitatea conflictelor și
problemelor sociale prin prisma relației
guvernanți-guvernați;
- a demonstra importanța cunoașterii
istoriei dreptului național în evaluarea
situației recente din domeniul juridic și să
argumenteze opiniile personale;
- a identifica posibilitățile de inducere a
principiilor generale ale dreptului, luând
drept reper practica socială.
- a distinge între procesul de aculturație
juridică și prezentarea concretă a
particularităților sistemului juridic
național la diferite etape istorice;
- a identifica particularitățile specifice ale
fenomenului juridic în cadrul etapelor de
tranziție de la o perioadă la alta;
- a utiliza date și informații concrete în
evaluarea nivelului de democratizare a
sistemului de drept național
contemporan;
- a formula propuneri de valorificare a
experienței istorice pentru eficientizarea
domeniului juridic actual.
- a dezvolta spiritul de analiză critică a
opiniilor din domeniul juridic exprimate
public ;
- a inția și să mențină o comunicare
civilizată cu persoane ce exprimă opinii
divergente;
- a expune opinii proprii, argumentând cu
informații și date concrete din istoria
dreptului național.
- a compara parcursul istoric al dreptului
național la etapa inițială a perioadei
moderne cu cel din etapa similară a
perioadei contemporane;
5
 - a fundamenta opiniile asupra avantajelor
și dezavantajelor implementării unor
modele eficiente din practica altor state;
- a utiliza arsenalul metodologic al istoriei
dreptului pentru a evita abordările
dogmatice și formalismul excesiv în
interpretarea textelor juridice coraportate
la situațiile concrete din realitatea social
națională.
6. Utilizarea de tehnici, metode şi procedee în - a utiliza procedeele metodei logice
vederea formulării soluţiilor juridice la nivel și metodei comparative în vederea
de realizare a normelor juridice; alegerii soluţiei interpretative
corecte a problemei pluralismului
de izvoare ale dreptului;
- a interpreta instituțiile de drept
constituțional în direcția stabilirii
valorilor juridice.
- a opera cu procedeele sintezei și
analizei pentru a califica anumite
situații de fapt ca fiind
semnificative juridic.

7. Formularea propunerilor în vederea - a identifica experiența istorică

perfecţionării cadrului legal existent. valoroasă nesolicitată încă de
practica juridică;
- a propune soluții pentru
eficientizarea reformelor în
domeniul administrativ;
- a propune pe baza experienței
istorice metode de depășire a
dificultăților actuale de organizare
și funcționare a justiției.

IV. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI CONȚINUTURI

Subiectul 1.
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să definească obiectul şi metodele de studiere 1.Introducere.
ale IDR • Obiectul de studiu al IDR
- să identifice Criteriile de periodizare a IDR; • Metodele de studiere şi importanţa studierii
- să delimiteze izvorul de studiere de izvor al IDR;
dreptului. • Periodizarea IDR;
• Izvoarele de studiere a IDR.

Subiectul 2.
Obiective de referință Unităţi de conţinut

6
 - să definească conceptul democraţiei militare
- să compare regimul democraţiei militare cu
organizarea statală a Daciei.
- să identifice izvoarele dreptului geto-dac şi să
stabilească linia evoluţiei principalelor instituţii
juridice din Dacia.
Subiectul 3.
Obiective de referință
– să definească termenii de organizare
administrativă, magistraţi, colonii, municipii
- să compare organele de administrare din Dacia-
stat independent şi din provincia romană Dacia;
- să caracterizeze sistemele de drept aplicabile în
Dacia romană;
- să formuleze concluzii asupra dreptului aplicat
la reglementarea relaţiilor contractuale.
Subiectul 4.
Obiective de referință
– să identifice factorii ce au favorizat 4. Vechiul drept cutumiar românesc
menţinerea identităţii etnice a daco-romanilor
- să compare reglementarea juridică a instituţiilor
din Dacia şi Dacia romană cu cele din Legea
ţării;
- să formuleze concluzii asupra caracterului
sancţiunilor juridice conform vechiului drept
cutumiar.
Subiectul 5.
Obiective de referință
– să evidenţieze principalele categorii sociale şi
regimul lor juridic;
- să identifice elementele noi ale esenţei
organelor centrale şi locale
-să determine particularităţile izvoarelor şi a
ramurilor de drept şi evoluţia lor comparativ cu
epoca precedentă
-să identifice gradul de influenţă a dreptului
romano-bizantin
Subiectul 6.
Obiective de referință
–să sintetizeze trăsăturile caracteristice ale
dependenţei statelor române de Imperiul
Otoman.
2. Statul şi dreptul geto-dac.
 Organizarea social-politică a geto-dacilor
în timpul democraţiei militare.
 Formarea şi etapele de dezvoltare a
statului Dacia.
Izvoarele şi instituţiile dreptului geto-dac.
•
Unităţi de conţinut
3. Instituţiile juridice din Dacia romană
 Cucerirea Daciei şi transformarea ei în
provincie romană.
 Organizarea administrativă, financiară şi
militară a provinciei Dacia romană.
 Aplicarea dreptului roman în Dacia
romană.
 Tăbliţele cerate din Transilvania.
Unităţi de conţinut
 Condiţiile de dezvoltare a populaţiei
daco-romane după evacuarea Daciei
 Formarea ţărilor şi a legii ţării
 Instituţii de drept civil
 Infracţiune şi pedeapsă
 Procesul judiciar
Unităţi de conţinut
5. Instituţiile juridice româneşti până la
instaurarea dominaţiei otomane (până la
mijlocul sec.al XVI-lea)
 Întemeierea statelor medievale româneşti
independente-Moldova şi Valahia.
 Organizarea socială şi de stat
 Izvoarele şi ramurile dreptului.
Sintagma lui Matei Vlastaries.
Unităţi de conţinut
6. Evoluţia ramurilor de drept în timpul
dominaţiei otomane
 Formele de dependenţă a Moldovei,
7
- să identifice factorii ce au influenţat evoluţia
organizării sociale şi de stat
-să compare nivelul de dezvoltare a
reglementărilor de drept civil şi penal comparativ
cu epoca precedentă
- să compare organele de stat înainte şi după
instituirea domniei otomane
Subiectul 7.
Obiective de referință
– să determine trăsăturile şi particularităţile
reformelor lui C. Mavrocordat;
- să caracterizeze diacronic izvoarele dreptului
din epoca fanariotă;
- să depisteze elementele medievale şi moderne
ale schimbărilor din sistemul de drept.
- să stabilească elementele novatorii în
elaborarea reglementărilor juridice.
Subiectul 8.
Obiective de referință
– să stabilească modificările intervenite în
organizarea puterii şi factorii ce le-au generat.
- să determine trăsăturile noi ale stării izvoarelor
dreptului şi să le argumenteze;
- să aprecieze rolul Codurilor în viaţa socială şi
politică din epocă;
- să definească conceptul „legi locale ale
Basarabiei”
- să formuleze opinii asupra politici legislative a
Imperiului Rus faţă de Basarabia.
Subiectul 9.
Obiective de referință
- să identifice factorii interni şi externi ce au
determinat formarea sistemului de drept
românesc modern
- să compare regimul politic sub imperiul
Statutului din 1864 şi a Constituţiei 1866.
- să evidenţieze, să argumenteze caracterul
democratic/nedemocratic al instituţiilor dreptului
românesc din epocă.
- să caracterizeze principiile Codurilor adoptate
în 1864-1865
Valahiei şi Transilvaniei faţă de Imperiul
Otoman.
 Evoluţia organizării sociale şi de stat
Reforma de 40 ani în Moldova şi Cartea
românească de învăţătură. Alte izvoare.
• Drept real, succesoral, al familiei.
Contractele.
• Evoluția dreptului penal și de procedură
Unităţi de conţinut
7.Institiţiile juridice ale Moldovei şi Valahiei
în timpul regimului fanariot
 Organizarea socială .Reformele sociale
ale lui Constantin Mavrocordat.
 Organizarea de stat.
 Evoluţia dreptului civil, penal. Reforme
administrative.
 Reformele judiciare ale lui Constantin
Mavrocordat. Organizarea judiciară şi
procesul judiciar
Unităţi de conţinut
8. Evoluţia dreptului în timpul tranziţiei de la
perioada medievală la cea modernă
 Schimbări în organizarea socială a
Moldovei, Valahiei, şi Basarabiei.
 Regulamentele organice şi organizarea de
stat în baza lor,
 Organizarea socială și administrativă a
Basarabiei.
 Încercări de modernizare a dreptului în
Moldova şi Valahia. Codificarea.
Încercări de sistematizare a legilor locale
în Basarabia și eșecul lor.
Unităţi de conţinut
9.Constituirea sistemului de drept românesc
modern
 Unirea Principatelor Moldova şi Valahia
într-un stat unitar-România.
 Reformele sociale şi politice ale lui
Al.I.Cuza.
 Constituţia din 1866 şi principiile ei.
 Dreptul administrativ.
 Dreptul civil şi legislaţia muncii.
8
 - să aprecieze elementele de continuitate şi  Dreptul penal.
discontinuitate în reglementările juridice din Dreptul de procedură civilă şi de
epocă. procedură penală.

Subiectul 10.
Obiective
– să identifice trăsăturile şi particularităţile
reformelor din Basarabia;
- să compare reformele din Basarabia cu cele
din România şi să formuleze concluzii
Unităţi de conţinut
10.Instituţii juridice în Basarabia în a doua
jumătate a sec.XIX-începutul sec. XX
 Reforma agrară în Basarabia.
 Reformele administrative (de zemstvă şi
urbană) în Basarabia.
Reforma judiciară şi izvoarele dreptului
în Basarabia.

Subiectul 11.
Obiective de referință
- să definească conceptul de unificare legislativă
şi să determine factorii ce reclamau unificarea
legislativă în România interbelică.
- să aprecieze caracterul novator al
reglementărilor juridice din epocă.
- să caracterizeze principiile noi ale dreptului din
epocă;
- să compare regimul politic de până la 1938 şi
după 1938.
Unităţi de conţinut
11.Instituţiile juridice în România interbelică
 Marea Unire şi recunoaşterea ei pe plan
internaţional.
 Drept constituţional.
 Drept administrativ.
 Drept civil şi legislaţia muncii.
 Drept penal. Codul penal din 1937.
Dreptul de procedură civilă şi de
procedură penală.

Subiectul 12.
Obiective de referință
- să identifice forţele implicate în crearea
RASSM şi obiectivele lor;
- să determine sistemul de organe centrale şi
locale şi competenţa lor;
- să analizeze diacronic şi sincronic Constituţiile
RASSM şi Constituţiile Române
- să stabilească principiile dreptului civil şi penal
din RASSM;
- să formuleze opinii asupra caracterului
sistemului de drept sovietic din RASSM.
Unităţi de conţinut
12.Instiituţiile juridice ale RASSM
 Activitatea grupului de iniţiativă şi
crearea RASSM.
 Elaborarea Constituţiei şi trăsăturile de
bază ale Constituţiei din 1925.
 Constituirea şi evoluţia aparatului de stat
al RASSM.
 Drept civil şi dreptul muncii.
 Dreptul familiei
Legislaţia agrară

Subiectul 13.
Obiective de referință Unităţi de conţinut

9
 13. – să argumenteze caracterul Pactului
Molotov-Ribbentrop.
- să aprecieze Legea din 2 august 1940 a
URSS.
- să determine sistemul de organe centrale şi
locale din RSSM,
- să explice noţiunea de „aplicare temporară a
Codurilor ucrainene pe teritoriul RSSM”
- să compare principiile dreptului din RSSM
cu cel din România interbelică şi să formuleze
concluzii.
Subiectul 14.
Obiective de referință
14. – să identifice cauzele ce au generat
modificările constituţionale din 1952
- să determine trăsăturile caracteristice ale
reformelor lui N.Hruşciov şi să aprecieze rolul
lor în evoluţia sistemului de drept sovietic.
- să stabilească principiile dreptului şi reflectarea
lor în noile codificări.
- să analizeze conţinutul Constituţiei RSSM din
1978, să compare cu Constituţia precedentă.
Subiectul 15.
Obiective de referință
– să identifice etapele evoluţiei dreptului
după proclamarea independenţei Republicii
Moldova.
- să stabilească principiile
Constituţiile din 1994.
13.Instituţii juridice în RSSM (1940-1941)
 Proclamarea RSSM
 Constituirea aparatului de stat şi
problema cetăţeniei.
 Adoptarea şi trăsăturile esenţiale ale
Constituţiei din 1941.
 Aplicarea temporară a codurilor
ucrainene pe teritoriul RSSM.
Unităţi de conţinut
14. Instituţii juridice în RSSM postbelică
 Modificările constituţionale din 1952
 Evoluţia aparatului de stat şi a
regimului politic. Reformele lui
N.Hruşciov
 Adoptarea codurilor RSSM
 Adoptarea şi trăsăturile de bază ale
Constituţiei RSSM din 1978
Unităţi de conţinut
15. Evoluţia dreptului naţional în epoca de
tranziţie la perioada contemporană (din 1989-
prezent)
 Criza sistemului sovietic de drept şi a
guvernării autoritare. Revendicările
drepturilor naţionale de către populaţia
majoritară a R.S.S.M. Marile adunări
naţionale. Primele alegeri libere. Legea din
10.06.1990 despre abrogarea art.6 al
Constituţiei RSSM şi pluripartitismul.
 Parlament de legislatura a XII sau de
legislatura I? Constituirea statului
independent Republica Moldova. Adoptarea
Declaraţiei de suveranitate (23.06.1990), a
Decretului cu privire la puterea de stat
(27.07.1990), a Declaraţiei de independenţă
(27.08.1991). Modificări constituţionale
privind sistemul economic, politic,
cetăţenia. Recunoaşterea internaţională a
Republicii Moldova – membru ONU.
 Drept constituţional. Adoptarea şi
10
 - să argumenteze caracterul democrat/
nedemocrat al reformelor administrative.
trăsăturile principale ale Constituţiei din
1994. Controlul de constituţionalitate şi
activitatea Curţii Costituţionale.
Revizuirea Constituţiei în 2000.
Hotărârea Curţii Costituţionale din 2016.

 Evoluţia ramurilor dreptului. Drept

- să compare organizarea politico-etatică a
Republicii Moldova după adoptarea
Constituţiei din 1994 cu cea de până la
proclamarea independenței.
administrativ. Reforme administrative,
încercări de a implementa modele
democratice de guvernare centrală şi locală.
Legea contenciosului adminstrativ din 2000.
Codul contravenţional (2008).

 Evoluţia dreptului civil. Legea nr.459-XII

- să analizeze cauzele ce au dus la adoptarea
codurilor noi de ramură.
cu privire la proprietate şi Legea cu privire
la privatizare (1991). Reforma agrară şi
privatizarea. Codul funciar (1991). Codul
subsolului (1993). Codul silvic (]996).
Modificări în Codul civil din 1965.
Adoptarea şi intrarea în vigoare a unui nou
Cod civil (2002) şi a unui nou Cod de
procedură civilă (2003).

 Reforma judiciară şi de drept. Modificări în

Codul penal şi de procedură penală din
1961. Adoptarea Codurilor penal (2002) şi
de procedură penală (2003). Codul
căsătoriei şi familiei (2000). Codul muncii
(2003). Codul fiscal (1997). Codul apelor
(1993). Codul vamal (2000).

VI. LUCRUL INDIVIDUAL

Nr Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

. preconizat realizare
Analiza
tăbliţelor cerate Prezentarea Calitatea analizei, argumente
Până la 28
1. găsite în rezultatelor muncii în aduse în sprijinul concluziilor
februarie
Transilvania. echipă. formulate.
Studiu de caz
2. Compararea Prezentarea referatelor La nivel de conţinut: Până la 15
instituţiilor de  tema să fie clar formulată martie
drept penal a 2  ipoteza să fie bine stabilită
epoci – până la  metodologia de cercetare
dominaţia să corespundă ipotezei

11
 otomană şi în
timpul
La nivel de prezentare:
dominaţiei
 să corespundă cerinţelor Până la 30
otomane.
ştiinţifice de realizare martie (f/r)
Referat
Unificarea La nivel de conţinut:
legislativă în  tema să fie clar formulată
Basarabia  ipoteza să fie bine stabilită
Prezentarea
interbelică.  metodologia de cercetare Până la 15
3. rezumatelor şi discuţii
să corespundă ipotezei aprilie
pe marginea lor.
Rezumate ale La nivel de prezentare:
unor articole la  să corespundă cerinţelor
temă. ştiinţifice de realizare
Constituirea
statului
independent
Republica
Moldova.
Adoptarea La nivel de conţinut:
Declaraţiei de  tema să fie clar formulată
suveranitate  ipoteza să fie bine stabilită
(23.06.1990), a  metodologia de cercetare Până la 15
4. Prezentarea referatelor
Decretului cu să corespundă ipotezei mai
privire la puterea La nivel de prezentare:
de stat  să corespundă cerinţelor
(27.07.1990), a ştiinţifice de realizare
Declaraţiei de
independenţă
(27.08.1991).

Referat

VII. BIBILIOGRAFIE SELECTIVĂ

a)Literatura obligatorie:
1. E.Aramă, V.Coptileţ. Istoria dreptului românesc. Chişinău, Cartea juridică,2015.
1. E.Aramă. Istoria dreptului românesc. Chişinău, 2003.
2. V. Coptileţ. Istoria dreptului românesc ( Perioada antică, medie şi modernă.), Chişinău, editura CEP
USM, 2012
3. E.Aramă, V. Coptileţ. Evoluţia dreptului public pe teritoriul dintre Prut şi Nistru în prima jumătate a
secolului al XIX-lea. Chişinău: Ştiinţa, 2003.
4. Zinaida Lupaşcu Instituţiile politice şi cele juridice din Basarabia 1812-1917,ed.ARC,2004,
Chişinău.
5. З. Лупашку. История румынского государства и права. Кишинэу, 2003.
6. E.Aramă, V.Coptileţ. Istoria dreptului românesc. CEP USM, 2002
7. V.Coptileţ. Culegere de scheme la istoria dreptului românesc. CEP USM, 2004.

12
8. Elena Aramă, Valentina Coptileţ, Zinaida Lupaşcu. Istoria dreptului românesc (Material didactic),
Chişinău, 2007.

b) Literatura suplimentară:
1.E.Cernea,E.Molcuţ. Istoria statului şi dreptului românesc . Bucureşti, 1992;1994; 1996; 1999
2.Emil Cernea. Istoria statului şi dreptului românesc. Bucureşti,1976.
3. D.Firoiu. Istoria statului şi dreptului românesc:-Iaşi: Chemarea,1994.
4. Maria Dvoracek. Istoria dreptului românesc. – Iaşi: Chemarea,1992.
5.Vl.Hanga. Istoria dreptului românesc.. Dreptul cutumiar.-Iaşi .1993,
6. Emil Cernea, Istoria dreptului românesc.-Bucureşti, 1993.
7.Mihai T.Oroveanu. Istoria dreptului românesc şi evoluţia institiţiilor constituţionale.-
Bucureşti,1992.
8.V. Hanga, D.Firoiu ş.a. Istoria dreptului românesc.Vol. 1; Vol.II, p.I şi II.-Bucureşti, 1980, 1984,
1987.
9. Liviu P.Marcu. Istoria dreptului românesc.-Bucureşti: Lumina Lex, 1997.
10. Ion Gheorghiu –Brădet. Istoria dreptului românesc.-Braşov, 1994.
11.Vechiul drept românesc. Repertoriul izvoarelor 1340-1640.-Bucureşti,1994.
12.Mihai Ruga, Florea Opren. Istoria dreptului românesc.-Arad :Editura servo-Sat, 1997.
13.Banciu Angela. Istoria vieţii constituţionale în România.-Bucureşti, 1996.
14.Tudor Drăganu. Începuturile şi dezvoltarea regimului parlamentar în România.-Bucureşti, 1991.
15.Andrei Smochină. Organele constituţionale ale R.Moldova în condiţiile regimului totalitar.-
Chişinău,2001.
16.Elena Aramă Controlul de constituţionalitate a legilor:istorie şi actualitate.-Chişinău,2000.
17.Elizabeta Trăistaru. Geneza democraţiei constituţionale din România.-Craiova,1996.
18.Constantin C. Giurescu. Viaţa şi opera lui Cuza –Vodă.- Bucureşti,1965.
19.Feodorov G.C.Государственно-административное устройство и местное право Бессарабии
(1912-1917) Chişinău,1974
20. Aramă Elena. Эволюция правовых институтов средневековой Молдовы (XV-XVIII), -
Chişinău,1999.
21.Aramă Elena. Politica legislativă şi reglementarea raporturilor de drept penal în Moldova medievală
// Revista de istorie a Moldovei, nr.4, 2007, p.30-37
22. Coptileţ Valentina. Reflecţii asupra chestiunii privind elaborarea Regulamentului Organic // Studia
Universitatis, nr.3, Chişinău, 2007.
23. V. Coptileţ. Modernizarea justiţiei în Principatul Moldovei în baza Regulamentului Organic. A
XVIII-a Conferinţă ştiinţifică anuală „ Tradiţie şi reformă în dreptul românesc” Universitatea „Petre
Andrei” din Iaşi, Casa de editură Venus, Iaşi, 2008, p.422-436
24. Chisari-Lungu Oxana. Evoluţia istorică a organizării judecătoreşti în Moldova şi Ţara Românească
în prima jumătate a secolului al XIX-lea, Universitatea de Stat din Moldova, Studia Universitatis, Seria
Ştiinţe Sociale, nr. 1 (11), Chişinău, 2008.
25. Chisari-Lungu Oxana. Aspecte istorice ale realizării dreptului la justiţie în Basarabia în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea, Reafirmarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale la 60 de ani ai
Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, Chişinău 2008.
26. Chisari-Lungu Oxana. Premisele reformei judecătoreşti din Basarabia (a doua jumătate a sec. al
XIX – lea), Dimensiunea ştiinţifică şi praxiologică a dreptului, Uniunea juriştilor din Moldova,
Facultatea de drept USM, Chişinău, 2009.
26. Aramă Elena. Problema aplicării izvoarelor de drept naţional în Basarabia anexată. // Basarabia
după 200 de ani. Lucrările conferinţei internaţionale „Basarabia după 200 de ani”. Iaşi, 12 mai 2012.
Iaşi: Institutul european, 2012, pag.255-268.
27. Coptileţ Valentina. Exercitarea justiţiei în Basarabia şi în Principatul Moldova în I jumătate a
secolului al XIX-lea // Basarabia după 200 de ani. Lucrările conferinţei internaţionale „Basarabia după
200 de ani”. Iaşi, 12 mai 2012. Iaşi: Institutul european, 2012, pag.269-292.

13
28. Lupaşcu Zinaida. A existat o autonomie în Basarabia după 1812? // Basarabia după 200 de ani.
Lucrările conferinţei internaţionale „Basarabia după 200 de ani”. Iaşi, 12 mai 2012. Iaşi: Institutul
european, 2012, pag.293-314.
29. Aramă Elena, Chisari-Lungu Oxana. // Probleme de organizare judecătorească în Basarabia la
începutul secol. al XX-lea. În: Revista Institutului Național al Justiției, nr.1, 2016.
30. Aramă Elena, Principiul neretroactivităţii legilor şi impunerea dreptului sovietic în Basarabia după
28 iunie 1940 // În: „75 ani de la anexarea de către URSS a Basarabiei, nordului Bucovinei şi ţinutului
Herţa – 28 iunie 1940” Conferinţa ştiinţifică internaţională. Chişinău, 12-13 iunie 2015. Chișinău:
Cartea juridică, 2015.
31.Aramă Elena, Chisari-Lungu Oxana. Reorganizarea justiției basarabene pe agenda de lucru a
Sfatului Țării // Studia Universitatis Moldaviae, nr 8 (118), 2018, p.14-21.

14