UNIVERSITATEA DE STAT FACULTATEA DE DREPT

LUCRU INDIVIDUAL
TEMA: „ACȚIUNEA NORMELOR JURIDICE
ÎN SPAȚIU”

PROFESOR: Valentin MARGINEANU

STUDENT: Daniela URSU

2020
 Norma juridical- constituie elemental primar al sistemului de drept, celula din care se
construiește intregul edificiu al dreptului. Pentru a putea fi receptată, înțeleasă de către toți
subiecții de drept, norma juridică trebuie să aibă o anumită structură logica din care să rezulte
cît mai exact răspunsurile la cateva întrebări:

 Cui ii este adresata norma juridical si in ce coonditii, imprejurari norma data

activeaza?
 Este de principiu faptul că norma juridică este teritorială si personală , în sensul că
acționează asupra teritoriului statului și asupra cetățenilor săi?
 Ce comportament prescrie statul subiectului de drept, adică ce trebuie să facă, ce nu
trebuie sa facă subiectul sau ce comportament accepta statul subiectului?
 Care vor fi urmările, consecințele realizării sau nerealizării prescripțiilor normative
juridice?
 Este de principiu faptul că, norma juridică este teritorială și personală , în sensul că ea
acționeaza asupra teritoriului statului și asupra cetațenilor săi?

Caracterul teritorial semnifica faptul ca, norma juridica are efecte lozalizabile, inauntrul
granitelor care delimiteaza teritoriul statului. Intre aceste granite etatice exista un sistem de
drept intern, conduitele statelor in relatiile dintre ele sunt reglementate de normele de drept
interetatic , numit drept international public.

Dupa cum mentiona cneazul , filozoful si juristul rus Evghenii Trubetkoi, totul pare a fi
clar:” Fiecare stat are dreptul sa emita si sa aplice legi in limitele teritoriului sau . Atat
cetatenii, cat si strainii, atat locuitorii permanenti , cat si cei provizorii , ai acelei sau altei tari ,
sunt obligati sa se supuna legilor statului, pe teritoriul caruia ei locuiesc .Statul , in genere , nu
poate admite actiunea legilor straine pe teritoriul sau, deoarece aceasta ar incalca suprematia
statului assupra teritoriului sau , precum si independent sa fata de alte state”.

Astfel, prin legile sale , fiecare stat e in drept sa reglementeze conduitele subiectilor de
drept pe teritoriul sau . Delimitarea dintre sferele de suveranitate legislative a statelor, in
aparenta , este simpla :”…actiunea legilor unui stat se extinde asupraintregului sau
teritoriului, excluzand, totodata, actiunea legilor altor state”.
 Acţiunea normei juridice în spaţiu

Acțiunea actului normativ și a normei juridice în spațiu, la moment, este reglementată prin
Legea privind actele legislative, nr. 780-XV din 27.12.2001. Însă, reglementarea în cauză a
purtat un caracter temporar, până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la actele normative
din 22.12.2017, ce a intrat în vigoare în baza art.79 Dispoziții finale: „ Prezenta lege intră în
vigoare în termen de 6 luni de la data publicării, cu excepţia art.22, art.50 alin. şi art.58 alin.,
care vor intra în vigoare după 12 luni de la data publicării acesteia. În termen de 6 luni de la
data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul: a) va aduce actele sale normative în
concordanţă cu prezenta lege; b) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea
legislaţiei în conformitate cu prezenta lege; c) va aproba etapele de conectare a autorităţilor
publice la Sistemul informaţional. La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: a)
Legea nr.780/2001 privind actele legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002,
nr.36–38, art.210), cu modificările şi completările ulterioare; b) Legea nr.317/2003 privind
actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi
locale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.208–210, art.783), cu modificările
şi completările ulterioare.”

Normele juridice internaţionale reglementează relaţiile sociale dintre state în conformitate

cu principiile teritorialităţii.

Articolul 4 Drepturile și libertățile omului din Constituţia Republicii Moldova determină

prioritatea în aplicare a normelor internaţionale în coraport cu cele naţionale: „ Dispoziţiile
constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în
concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la
care Republica Moldova este parte. Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele
privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile
ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.” Drept teritoriu al statului se consideră
suprafaţa terestră cu subsolul, apele interne şi teritoriale, spaţiul aerian în limitele frontierelor
de stat. Constituția Republicii Moldova, în art.3 Teritoriul, stabilește: „ Teritoriul Republicii
Moldova este inalienabil. Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, respectându-se
principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.” Drept teritoriu al
statului se consideră şi teritoriul ambasadelor. Frontiera de stat stabileşte limitele spaţiale de
acţiune a suveranităţii statului. Principiul teritorialităţii legii determină că legea îşi extinde
efectele asupra întregului teritoriu al statului, excluzând acţiunile legilor altor state. Excepţiile
extrateritorialităţii – când, în anumite cazuri, nu se aplică reglementarea normativă a legii
statului pe teritoriul lui sau reglementarea normativă a legii statului îşi extinde autoritatea şi în
afara frontierelor sale. În condiţiile în care la aplicarea acestor excepţii se ţine cont de
principiile dreptului internaţional şi, în special, de principiul egalităţii suverane a statelor, al
reciprocităţii, al liberului lor consimţământ, ele nu afectează cu nimic principiul suveranităţii
de stat, ci, dimpotrivă, facilitează răspândirea relaţiilor internaţionale contemporane.
Excepțiile extrateritorialității pot fi extensive și restrictive.

Excepțiile extensive – aplicarea legii statului şi în afara teritoriului statului, în condițiile în

care reglementările normativ-juridice autohtone își extind sfera de activitate în afara hotarelor
statului.

 Personalitatea legii penale – legea penală a RM se aplică infracţiunilor săvârşite în

străinătate de către cetăţenii RM sau dacă, apatrid fiind, are domiciliul pe teritoriul
RM.
 Realitatea legii penale – legea penală a RM se aplică infracţiunilor săvârşite de
cetăţenii străini sau apatrizi pe teritoriul străin (contra statului RM, vieţii unui cetăţean
al RM, ori prin care s-a adus o vătămare gravă integrităţii sau sănătăţii unui cetăţean al
RM).
 Universalitatea legii penale – legea penală a RM se aplică faptelor săvârşite de
cetăţenii RM în străinătate, dacă fapta e pedepsită de legea străină şi de legea RM, iar
autorul ei se află pe teritoriul RM. Excepțiile restrictive de aplicare a reglementărilor
normative – aplicarea legii străine pe teritoriul statului, în condițiile în care
reglementările normativ juridice autohtone își reduc sfera de activitate în favoarea
unor norme juridice ale altor state.

Excepțiile restrictive sunt:

 Sediul misiunilor diplomatice;

 Bortul navei maritime sau aeriene străine, aflate pe teritoriul statului, se aplică legea
pavilionului sub care navighează nava.
În privința acțiunii în timp a normelor juridice, trei sunt momentele care interesează în mod
deosebit

Domeniul explicativ:

 Intrarea în vigoare a normei juridice;

 Acțiunea normei juridice;
 Ieșirea din vigoare a normei juridice.

Ilustrul profesor italian Giorgio Del Vecchio si afirma „ Dreptul roman a dobandit aceasta
valoare de tip si de model tocmai pentru faptul ca, odata cu dezvoltarea sa progresiva , sa
dezbracdat de caracterele primitive particulare si strict nationale , asimiland diverse elemente
de cultura cu care avea contact.In evolutia dreptului exista , in sfarsit , de obicei o prevalenta
progresiva a elementelor rationale, corespunzatoare naturii umane comune , fata de
elementele empirice , corespunzatoare unor conditiuni particulare proprii agregatelor
particulare’’.

Toate acestea au dat nastere, in mod firesc, unui proces de intalnire a reglementarilor
nationale si unor inevitabile conflicte de legi, de norme juridice.

Normele juridice pot fi clasificate in: norme de drept constitutional , norme de drept
administrativ, norme de drept civil, norme de drept familial , norme de drept al muncii.

Profesorul Gheorghe Mihai face urmatoarea precizare:”ele nu au aparut si nici nu au putut sa

apara nici in urma unor constatari empirice efectuate in universul figurilor practice , ci pe o
alta cale , inca nedectata de spiritualitatea umana. In cazul argumentarilor contrarii ar trebui sa
ni se furnizeze fapte care sa arate irefuzabil ca in nici o situatie principiile nu au fost
falsificabil”.

Normele juridice au o aplicabilitate in spatiu, in intelesul de intreg teritoriu al statului

respectiv, aplicandu-se tuturor persoanelor aflate pe teritoriul tarii, indiferent daca sunt
cetatenii acelui stat sau straini. Aceasta este expresia principiului teritorialitatii care presupune
ca pe teritoriul unui stat actioneaza numai jurisdictia acelui stat, reglementand conduita
tuturor persoanelor aflate pe acel teritoriu, fiind exclusa actiunea legilor altor state, straine,
asupra teritoriului in cauza si asupra persoanelor aflate pe acel teritoriu.

Notiunea de teritoriu din punct de vedere juridic are o semnificatie mai larga decat notiunea
geografica de teritoriu. Astfel, in sens juridic prin teritoriu se inteleg intinderile de uscat (solul
si subsolul), apele interioare (statatoare si curgatoare), marea teritoriala si spatiul aerian
corespunzator acestora, asupra carora statul respectiv isi extinde suveranitatea si deci,
jurisdictia. Limitele teritoriului sunt cele stabilite prin frontierele de stat.
 BIBLIOGRAFIE:

 NEGRU Boris , NEGRU Alina- Teoria generala a dreptului, Chisinau 2017;

 BORIS Negru Victor ZAHARIA – Teoria generala a dreptului;
 Andrei NEGRU- Teoria generala a dreptului si statului in definitii , interpretari si
scheme;
 BALTAG Dumitru- teoria generala a dreptului;
 Constituţia Republicii Moldova;
 POPA Nicolae , Teoria generala a dreptului.
 TEST GRILĂ

1. Ce inseamna norma juridica?

a) Norma este intelegere reciproca sau schimbul contractilor din cele mai vechi
timpuri;
b) Norma juridica este acea care contine o regula de conduita de stat care
reglementeaza domeniile din activitatea umana;
c) Norma aplica sanctiuni ce ocroteste regimul constitutional;
d) Este organul reprezentativ a Parlamentului.

2. Care este natura si clasificarea normei juridice?

a) Este de drept civil,drept familial , drept al muncii , drept administrativ;
b) Se clasifica in legea talionului si atasamentul pentru dreptate;
c) Incunueaza activitatea organului de drept;
d) Este de natura negativa , pozitiva , licita , ilicita.

3. Ce semnifica principiul teritorialitatii

a) Este activitatea organelor juridice prin actiuni si executarea unor obligatiuni;
b) Semnifica standarte comune de conduita de a respecta constitutia;
c) Reglementeaza relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii si
exercitarii statale a puterii;
d) Semnifica separarea puterilor in stat : legislativa , executiva , judecatoreasca.

4. Cine din profesori afirma „fiecare stat are dreptul sa emita si sa aplice legi in limitele
teritoriului sau.”?
a) Alexandru Valimarescu;
b) Evghenii Trubetkoi;
c) Giorgio Del Vecchio;
d) Fr. Geny.
5. Ce inseamna praxiologia dreptului?
a) Praxiologia este teoria generală a acțiunii eficiente și are drept scop să
fundamenteze indicaţiile referitoare la ceea ce trebuie făcut, ce este bine să se facă
şi ce este suficient să se facă în anumite împrejurări;
b) Praxiologia este un nou curent in filozofia politica si demonstreaza puterea
absoluta;
c) Praxiologia reprezinta ansamblul metodelor, mijloacelor de infaptuire a legii;
d) Praxiologia apare si stabileste pentru toti regulile de joc in societate si are grija ca
acestea sa fie respectate.