Testare nr.

2 Drept Civil

Vatamaniuc Victoria, grupa 7

1. Analizați temeiurile legale de respingere a acțiunii în revendicare.
Raspuns: Prin acţiunea în revendicare, proprietarul care a pierdut posesia lucrului, poate
cere restituirea acesteia de la cel la care se găseşte; proprietarul neposesor cere posesorului
neproprietar recunoaşterea dreptului său de proprietate şi restituirea lucrului.
Acțiunea de revindecare va fi respinsă dacă:
- Posesia nu a fost reală și nu a existat comulativ cele două elemente ale posesiei corpus si
animus;
- Posesia nu a fost utilă, neviciată, continuă, pașnică, publică, neprecară;
- Posesia nu a fost de bună credință și nu a existat în momentul intrării efective în posesie
și ea s-a prezumat.
2. Exercitarea dreptului de preemțiune.
Raspuns: Conform art. 1146 Codul Civil al Republicii Moldova exercitarea dreptului de
preemtiune se exercită pe calea unei declarații adresate persoanei obligate. Pentru validitatea
declarației nu este necesară respectarea formei stabilite de lege față de contractul de vînzare-
cumpărare.
După primirea de către titularul dreptului de preemțiune a ofertei conform art. 1145 alin.
(1) sau a exemplarului contractului conform art. 1145 alin. (2), dreptul de preemțiune poate fi
exercitat în termen de o lună în cazul bunurilor imobile și în termen de 10 zile în cazul altor
bunuri.
În cazul în care dreptul de preemțiune este instituit de lege, orice clauză prin care se
modifică termenul de exercitare a dreptului de preemțiune este nulă.
În cazul în care dreptul de preemțiune este exercitat ca urmare a comunicării ofertei
conform art. 1145 alin. (1), declarația de exercitare se consideră acceptare a ofertei de vînzare.
Dacă pentru validitatea contractului de vînzare-cumpărare legea cere respectarea unei anumite
forme, persoana obligată și titularul dreptului de preemțiune sînt obligați unul față de altul să
încheie contractul în acea formă. În caz de neexecutare nejustificată a acestei obligații de către
una dintre părți, cealaltă parte poate cere instanței de judecată să pronunțe o hotărîre
judecătorească care să țină loc de contract.
În cazul în care dreptul de preemțiune este exercitat după încheierea contractului de
vînzare-cumpărare dintre persoana obligată și terț, atunci între persoana obligată și titularul
dreptului de preemțiune se consideră încheiat un contract de vînzare-cumpărare în condițiile
stabilite de persoana obligată și de terț. Cu toate acestea, vînzătorul răspunde față de terțul de
bună-credință pentru viciul juridic ce rezultă din exercitarea preemțiunii.
În cazul în care persoana obligată sau terțul nu recunosc efectul dispozițiilor alin. (4),
titularul dreptului de preemțiune poate cere instanței de judecată să pronunțe o hotărîre de
constatare a încheierii contractului conform alin. (4) și de dobîndire de către titular a drepturilor
și a obligațiilor de cumpărător. Dreptul la acțiunea prevăzută de prezentul alineat sau de alin. (3)
se prescrie în termen de 6 luni.

3. Cornea fiind fiind plecat la muncă peste hotare a încrediințat cheile de la apartamentul în
care locuia dlui Stoica, pentru ca acesta în caz de necesitate (incendiu, defecțiuni tehnice ale
rețelelor inginerești, etc) să poată intra în apartament și să întreprindă măsuri de contracarare a
unor asemenea evenimente.
La întoarcerea în țară Stoica i-a comunicat lui Cornea că pe periooada absenței sale,
fereastra de la apartament a fost stricată, iar apartamentul a fost supus furtului. Pentru instalarea
geamului, Stoca a fost nevoit să vîndă unele bunuri care se aflau în apartament, și anume 2 seturi
de pahare de cristal. La fel, Stoica din cauza stării financiare dificile a mai luat din apartamentul
lui Cornea o cameră de luat vederi și 10 obligațiuni trezoreriale cu valoarea nominală de 100 lei
fiecare. Ambele seturi de pahare au fost înstrăinate de către Stoica colegului său de serviciu
Gorun, căruia i-a mărturisit despre proveniența acestora. Camera de luat vederi a fost depusă ca
amanet la lombard, iar ulterior a fost înstrăinată de către lombard la licitație lui Ciobanu, iar
obligațiunile trezoreriale au fost înstrăinate unei persoane necunoscute la prețul de 700 lei.
Ce argumente pot fi invocate de către pîrîți împotriva acțiunii înaintate și ce va decide
justiția.
Răspuns:
1. Pîrîtul Stoica își poate explica acțiunile săvîrșite în fața instanței prin faptul că a luat
lucrurile din apartament, deoarece a fost o urgență de a schimba geamul care a fost
stricat în timpul furtului, restul bunurilor le-a luat din motivul situației financiare și cu
scopul de a le întoarce înapoi mai tirziu lucrurile sau echivalentul costului acestora,
dar la sosirea cet. Cornea el nu a putut întoarce lucrurile și nu are la moment bani, dar
propune că le va întoarce în timpul apropiat. Justiția nu îi va da dreptate cet. Stoica
din motiv că acesta a luat lucrurile din apartament ce nu-i aparțin și le-a înstrăinat
persoanelor terțe. Conform art. 1145 Cod Civil al RM cet. Stoica era obligat să-l
anunțe pe cet. Cornea despre oferta completa de vînzare a bunurilor.

2. Pîrîtul Gurun își poate apăra interesul aspupra bunurilor prin faptul că el a plătit
aceste bunuri cet. Stoica. Justiția nu-i va da dreptate cet. Gurun din motiv că acesta în
timpul procurării bunurilor de la cet. Stoica a cunoscut cu exactitate că bunurile
acestea nu-i aparțin lui adică nu a fost posesor de bună credință.

3. Lombard-ul a primit camera de luat vederi ca amanet și din motiv ca cet. Stoica nu și-
a îndeplinit obligațiunile lombardul a scos-o la licitație. Justiția îi va dreptate
lombardului, deoarece acesta a fost posesor de bună- credință și a folosit bunul în
interes propriu.