Universitatea tefan cel Mare Suceava

Facultatea de tiine Economice i Administraie Public

Specializarea Administraie Public
Proiect la disciplina
Drept civil

Actiunea in revendicare

Student:
Covrig Ionut
Alexandru
Gr. I

Suceava 2015

Revendicarea
Caracteristicile juridice ale revendicari
Efectele actiunii in revendicare
Studiu de caz
Concluzie
Bibliografie

Actiunea in revendicare reprezinta aceea actiune reala si petitorie

prin care proprietarul neposesor cere recunoasterea dreptului sau de
proprietate si restituirea bunului sau de la posesorul neproprietar.
Aciunea n revendicare poate fi introdus numai de titularul dreptului
de proprietate. Pentru a fi admisibil o asemenea aciune trebuie,ca titularul s fie
proprietarul unic al bunului n litigiu. Dac bunul se afl n proprietate comun,
aciunea n revendicare este admisibil numai dac ea este introdus de toti
coproprietarii. Un singur coproprietar fr acordul celorlali, nu poate intenta o aciune
n revendicare admisibil deoarece aciunea n revendicare este un act de dispoziie iar
asemenea acte nu pot fi ncheiate dect cu respectarea principiului unanimitii. Astfel
coproprietarul nu poate introduce aciunea n revendicare mpotriva terilor

Actiunea in revendicare prezinta urmatoarele caracteristici:

Este o actiune petitorie- intru-cat prin ea se pune in discutie insusi

dreptul de proprietate al reclamantului. Acesta va trebuie sa faca

intotdeauna sa faca dovada dreptului sau de proprietate, iar daca
reclamantul nu va face aceasta dovada actiunea se va respinge chiar
daca paratul detine bunul fara titlu
Este o actiune reala- datorita faptului ca ea se intemeiaza si apara

insusi dreptul de proprietate asupra unui bun, care prin natura lui
este un drept real, ce imprima actiunii acelasi caracter real si se
deosebeste de actiunile personale, ca de exemplu, actiunea derivand
din contractul de locatie, contractul de depozit prin care se cere
restituirea lucrului si au ca temei dreptul de creanta nascut din
contract;
Este o actiune imprescriptibila sub aspect extinctiv-deoarece oricat

timp nu ar fi exercitata aceasta actiune nu se stinge decat odata cu

stingerea dreptului de proprietate.

1.

Proba dreptului de proprietate ii incumba reclamantului care pretinde ca este

proprietarul imobilului. Codul civil prevede ca cel ce face o propunere inainte judecatii
trebuie sa o dovedeasca. Revendicarea este intentata impotriva posesorului actual,
parat in revendicarea si prezumat proprietar pana la proba contrara . Reclamantul este
cel care trebuie sa justifice in mod pozitiv dreptul pe care il invoca si nu se poate limita
sa demonstreze cu paratul este fara drept. Astfel el este obligat sa prezinte probe
deoarece judecata implica o comparatie a posesiilor si a titlurilor.
Doctrina si jurisprudenta au stabilit cateva reguli pentru atenuarea acestor dificultati
referitoare la proba dreptului de proprietate:
Atunci cand cele doua parti au cate un titlu care provine de la acelasi autor, va avea

preferinta acela care a transcris primul titlu, in registrul de publicitate imobiliara.

Atunci cand titlurile provin de la autori diferiti, se compara titlurile intre ele si va fi mai

puternic acela care are la baza un autor care are un drept preferential.
Cand numai una dintre parti are titlul si aceasta apartine reclamantului, aceasta

castiga cu conditia ca titlul sa emane de la un tert si sa poarte o data anterioara

inceperii posesiei paratului
Titlul de proprietate consta atat in actele translative de proprietate (vanzare,
donatie,) cat si cele declarative ( o hotarare judecatoreasca) .
Posesia poate fi posesia actuala a paratului sau posesia anterioara, acum pierduta , a
reclamantului In ceea ce priveste verosimilitatea proprietatii, exista grade diferite care
se stabilesc in functie de durata sa , calitatile sale si orice alte prezumtii de fapt pe
care se poate sprijini.

2.
Caracterul imprescriptibil al actiunii in revendicare este un
principiu care decurge din caracterul perpetuu al dreptului de
proprietate care nu se stinge prin neuz indiferent de timpul cat
titularul sau nu l-a exercitat. Deci, rezulta ca actiunea in revendicare
se stinge o data cu stingerea dreptului de proprietate.
O exceptie de la principiul imprescriptibilitatii al actiunii in
revendicare este stipulata de Codul de procedura civila, care prevede
ca in cazul vanzarii la licitatia publica a unui imobil supus urmaririi
silite, orice actiune introdusa de cel ce se pretinde titularul acelui bun
se prescrie in termen de 5 ani calculati de la data punerii in executare
a ordonantei de actiune introdusa de cel ce se pretinde titularul
acelui bun se prescrie in termen de 5 ani calculati de la data punerii
in executare a ordonantei de adjudecare.

Prin introducerea aciunii n revendicare, reclamantul urmreterespectarea dreptului

su de proprietate asupra bunului ce i aparine precum i restituirea acestuia.
Aadar, proprietarul neposesor urmrete restituirea bunului su de la posesorul
neproprietar.Atunci cnd aciunea n revendicare este admis instana prinhotrre judec
toreasc va recunoate reclamantului dreptul de proprietatei pe cale de connsecin va
dispune obligarea la restituirea bunului reclamantului sau , dupa caz, il va
obliga pe parat de a se abtine a mai aduce atingerea exercitiului
dreptului de proprietate.
Aceste efecte se evidentiaza pe trei planuri importante :
Restituirea bunului;
Restituirea fructelor produse de bun;
Acoperirea cheltuielilor efectuate in legatura cu bunul
1. Restituirea bunului prin revendicarea bunului imobil, reclamantul
urmareste restituirea bunului sau, in natura, impreuna cu toate
accesoriile sale . Restituirea bunului se va face ca efect al admiterii
actiunii in revendicare. Bunul se inapoiaza liber de orice sarcini in
ipoteza in care anterior restituirii paratul sau alta persoana l-ar fi
grevat.

Exista situatii cand restituirea in natura nu este posibila , astfel:

Atunci cand bunul a pierit din caz fortuit , iar posesorul a fost de

buna credinta, riscul pieriri bunului il suporta reclamantul proprietar;

Atunci cand bunul a pierit din cauza de forta majora, iar posesorul a
fost de buna credinta, riscul pieririi bunului il suporta reclamantul;
Atunci cand bunul a pierit din caz fortuit, iar posesorul a fost de rea
credinta, riscul pieirii bunului il suporta posesorul , care restituie
contravaloarea bunului, cu exceptia situatiei in care face dovada ca
bunul ar fi pierit si la proprietar;
Atunci cand bunul a pierit din cauza de forta majora, iar posesorul a
fost de rea credinta, riscul bunului il suporta posesorul , care restituie
contravaloarea bunului, cu exceptia situatiei in care face dovada ca
bunul ar fi pierit si la proprietar.
2 .Restituirea fructelor produse de bun un alt efect al admiterii
actiunii in revendicare este acela al restituirii fructelor bunului
restituit a caror regim va fi stabilit in functie de buna sau reaua
credinta a posesorului;
Daca posesorul a fost de buna credinta fructele se cuvin acestuia
pana la data introducerii actiunii in revendicare. Asadar se considera
ca buna credinta a posesorului neproprietar inceteaza la aceasta
data, iar dupa data aceasta, fructele se restituie proprietarului.

2. Acoperirea cheltuielilor efectuate in legatura cu bunul

Admiterea actiunii in revendicare conduce la restituirea unui lucru a
carui valoare a fost pastrata sau chiar marita fata de momentul iesirii
sale din posesia adevaratului proprietar datorita unor cheltuieli
efectuate de un neproprietar de natura sa ii saraceasca patrimoniul.
In aceste conditii, se creaza o imbogatire fara justa cauza a
adevaratului proprietar care naste in sarcina sa o obligatiede
restituire, in limita imbogatirii sale, catre posesorul neproprietar care
a efectuat aceste cheltuieli.
Codul civil statueaza ca: Fructele produse de un lucru nu se cuvin
proprietarului decat cu indatorire de parte-I de a plati semnaturile,
amanaturile, araturile si munca depusa de altii.
In cazul in care bunul revendicat a suferit deteriorari pe perioada in
care s-a aflat la posesorul neproprietar, sumele cuvenite pentru
aceste deteriorari se restituie conform legii: posesorul de buna
credinta raspunde de deteriorarile ce-i sunt imputabile, iar posesorul
de rea credinta raspunde de deteriorarile intervenite, inclusiv de cele
datorate cazului fortuit, daca nu face dovada ca ele ar fi avut loc
chiar daca bunul s-ar fi aflat la proprietar

Prin actiunea introductiva de instanta, reclamanta A a chemat in judecata pe

paratul B , solicitand ca , prin sentinta ce se va pronunta:
Sa fie obligat paratul sa lase reclamantei , in deplina proprietate si posesie, suprafata de

25m .p teren, situata in localitatea x, judetul y;

Sa fie obligat paratul sa ridice constructiile edificate pe terenul proprietatii reclamantei

situat in localitatea X, judetul Y, in cazul in care paratul va refuza indeplinirea acestei

obligatii, sa fie autorizata reclamanta sa ridice ea, pe cheltuiala paratului, aceste
constructii;
Sa fie obligat paratul sa plateasca cheltuielile de judecata ocazionate de prezentul litigiu.

In motivarea in fapt a cererii, reclamanta A a aratat ca, prin contractul de vanzarecumparare autentificat la biroul notarului public Z, ea a cumparat de la vanzatorul Y ,
compus din casa de locuit cu 4 camere, bucatarie, anexe si din suprafata de 229 m .p. teren
Dupa incheirea contractului mentionat, reclamanta a observat ca suprafata de teren din
ingraditura este mai mica decat cea mentionata in documentatia cadastrala intocmita la
incheirea contractului de vanzare-cumparare. Aceasta diferenta de teren lipsa se regaseste
la paratul B , care este vecinul sau din partea de nord al imobilului proprietateaa
reclamantei. O alta parte din terenul lipsa se regaseste la vecinul de la sud al imobilului
reclamantei, numitul C , insa intre reclamanta si vecinul de la sud a intervenit o intelegere
Pe suprafata de 25 m.p. teren proprietatea reclamantei , ocupata de parat , acesta a
edificat un garaj si refuza sa elibereze de bunavoie acest teren. In probatiune, reclamanta
A a precizat ca se prevaleaza de proba cu inscrisuri, interogatoriul paratului , martori si
expertiza topografica si in consructii.

Paratul B a formulat intampinarea ce a fost depusa la dosarul cauzei prin

care acesta a solicitat respingerea cererii introductive de instanta a
reclamantei A ca neintemeiata. Paratul a sustinut ca se invecineaza cu
imobilul proprietatea reclamantei , insa nu a ocupat nici o suprafata de
teren din terenul reclamantei.
Paratul a aratat ca este proprietarul unei suprafete de teren pe care a
cumparat-o de la vanzatorul D prin contractul de vanzare cumparare
autentificat cu nr.x .05.11.2002. Pe suprafata de teren pe care parata a
cumparat-o se afla o magazie construita de vanzatorul D. Dupa ce a
cumparat acest teren, pe terenul mentionat in locul vechii magazii
paratul a construit un garaj,exact pe amplasamentul unde se aflase
magazia, chiar pe linia de hotar, construind si un gard. Toate aceste
lucruri au fost efectuate de catre parat cu acordul fostului proprietar
numit D. Reclamanta a devenit vecinul paratului abia in anul 2010, cand
garajul si gardu erau deja construite. Astfel, paratul a sustinut ca nu a
ocupat din terenul reclamantei si nici nu a modificat nimic din
configuratia imobilului.
Cu privire la cererea pentru granituirea, paratul a solicitat respingerea
acesteia, deoarece linia de hotar este clar stabilita, inca din anul 2002,
cand paratul a construit gardul impreuna cu fostul proprietat.

 Universitatea tefan cel Mare Suceava

Facultatea de tiine Economice i Administraie Public
Specializarea Administraie Public

Proiect la disciplina

Student:

Covrig Ionut

Alexandru
Gr. I

Suceava 2015

Prin sentina civil nr. zxw/01.12.2012, instana de judecat a respins ca nentemeiat ac iunea introductiv
de instan.
Pentru a pronuna hotrrea respectiv instana a avut n vedere urmtoarele considerente:
Privitor la fondul cauzei, art. 6 alin.6 din Legea nr 71/2002pentru punerea n aplicare a Legii nr.
287/2009 privind Codul civil prevede c Dispoziiile legii noi sunt de asemenea aplicabile i efectelor
viitoare ale situaiilor juridice nscute anterior intrrii n vigoare a acesteia, derivate din starea i capacitatea
persoanelor, din cstorie, filiaie, adopie i obligaia legal de ntre inere, din raporturile de proprietate,
inclusiv regimul general al bunurilor, i din raporturile de vecintate, dac aceste situa ii juridice subzist
dup intrarea n vigoare a legii noi.
Fa de prevederile sus invocate, referitor la cererea n revendicare devin aplicabile prevederile art.563
alin .1 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), conform crora Proprietarul unui bun are dreptul de a-l
revendica de la posesor sau de la o alt persoan care l de ine fr drept. El are, de asemenea, dreptul la
despgubiri, dac este cazul. Alineatul 3 al aceluiai articol prevede c Dreptul de proprietate dobndit cu
bun-credin, n condiiile legii, este pe deplin recunoscut.
n doctrin, aciunea n revendicare a fost definit ca fiind o ac iune real, prin care proprietarul care a
pierdut posesia bunului sau cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar. Prin ac iunea n
revendicare o persoan cere s i se recunoasc dreptul de proprietate asupra unui lucru de care a fost
deposedat. n cadrul unei astfel de aciuni, reclamantul revendicant este dator s dovedeasc faptul c el este
proprietarul bunului revendicat i c acest bun este deinut pe nedrept de ctre prt.

Din probele administrate, a rezultat c prtul B a devenit proprietarul situat n localitatea X, jude ul Y n
baza contractului de vnzare-cumprare autentificat cu X/05.11.2002 i, imediat dup cumprarea imobilului
prtul a construit gardul despritor i, n locul magaziei, acesta a construit un garaj.
Reclamanta A a cumprat, prin contractul autentificat cu nr. abc/01.09.2010, imobilul (cas de locuit i
225,21 m.p. teren real msurat) situat n aceeai localitate, imobil nvecinat pe latura de nord cu imobilul cu
nr. cadastral provizoriu X/1/2 (proprietatea prtului B).

Din probele administrate, a rezultat c prtul B a devenit proprietarul situat n localitatea X,

judeul Y n baza contractului de vnzare-cumprare autentificat cu X/05.11.2002 i, imediat
dup cumprarea imobilului prtul a construit gardul despr itor i, n locul magaziei, acesta a
construit un garaj.
Reclamanta A a cumprat, prin contractul autentificat cu nr. abc/01.09.2010, imobilul (cas
de locuit i 225,21 m.p. teren real msurat) situat n aceea i localitate, imobil nvecinat pe latura
de nord cu imobilul cu nr. cadastral provizoriu X/1/2 (proprietatea prtului B).
Att prtul, ct i reclamanta au cumparat imobilele de la acela i vnztor, numitul D.

Din probele administrate, cu precdere din rapoartele de expertiz efectuate de ctre

expertul VAS, a rezultat c prtul de ine n realitate suprafa a de 112 m.p. teren (fa de 102
m.p. teren, ct are nscris n actul de proprietate), iar reclamanta de ine n realitate suprafa a de
197 m.p. teren (fa de 225 m.p. teren, ct are nscris n actul su de proprietate).
Aadar, prtul a dobndit dreptul de proprietate asupra imobilului cu mult timp nainte de
data la care reclamanta a cumprat imobilul. Tot cu mult timp nainte ca reclamanta s fi
cumprat imobilul, prtul a construit gardul despritor, precum i garajul n locul magaziei.
Rezult c, la data la care reclamanta a cumprat imobilul, erau deja construite att gardul
desparitor de pe latura nvecinat cu imobilul cumprat de prt, ct i garajul amplasat pe
terenul proprietatea prtului.
Aceast situaie exist la data cnd reclamanta a cumprat imobilul de la vnztorul D, situa ie
recunoscut n instan, la termenul din 20.02.2014, de ctre reclamanta A.
Totodat, amplasamentul pe care l avea gardul despr itor dintre imobilele proprietatea
prilor la data cnd reclamanta a cumprat imobilul, a rmas neschimbat pn n prezent.
n aceasta situaie, reclamanta nu poate pretinde c prtul B i-ar fi ocupat vreo suprafa din
terenul proprietatea sa

 Da , sentina civil nr. zxw/01.12.2012 a instanei de fond a fost atacat de ctre

reclamanta A, dar instana superioar a meninut hotrrea respectiv, reinndu-se

temeinicia i legalitatea acesteia.

In concluzie actiunea de revendicare este un mijloc de aparare in

justitie a dreptului de proprietate

privata si a dreptului de

proprietate publica si reprezinta actiunea in justitie aflata la

indemana

proprietarului

bunului

impotriva

posesorului

impotriva altei persoane care detine bunul respectiv

sau

Ion Filipescu, Drept civil,Dreptul de proprietate si alte drepturi reale,

Editura Universul Juridic, Bucuresti , 2006
Vasile Patulea , Dreptul de proprietate , vol I,Editura Rosetti,
Bucuresti, 2004
Corneliu Turianu, Institutii de drept civil, Editura Universitara,
Bucuresti, 2007