Planeta Terra

Proiect realizat de:

-Ciobanescu Ana
Maria
-Stanciu Teodora
-Nica Oana
-Draghici Cristina

Cum a inceput totul

Acum 4.5 miliarde de ani, un nor
de particule cosmice si praf
devenea un bulgare de lava si
roca topita,ce se rotea in jurul
Soarelui.
Primul astronom ce a considerat,
si a reusit sa convinga ca Terra
este o planeta, a fost Nicolaus
Copernicus.

Sistemul Solar
Sistemul solar este alctuit din Soare i
ansamblul de corpuri cereti legate de acesta
prin fora gravitaional: cele opt planete, cei
162 de satelii naturali ai acestora, cinci
planete pitice, i alte corpuri mai mici (care
includ asteroizi, meteorii, comete, praf,
etc.). n centru se afl Soarele, iar obiectele
cosmice specificate orbiteaz n general n
jurul
acestuia.
Planetele interioare (Mercur, Venus,
Pmntul cu Luna i Marte) sunt compuse in
cea mai mare parte din materiale solide.
Planetele exterioare (Jupiter, Saturn, Uranus,
i Neptun) sunt mult mai mari si sunt formate
din gaze i lichide. Pluto este compus n
principal din ap ngheat.

Pamantul comparativ cu alte

planete
Pamantul este UNIC prin dimensiunile sale si
distanta fata de Soare. El este suficient de
mare(510.065.600 km) pentru ca gravitatia lui sa
retina o atmosfera si o hidrosfera.
Temperatura de la suprafata Pamantului este
moderata(14C) in comparatie cu celelalte planete
ceea ce permite ca apa sa existe pe Terra in acelasi
timp, in toate starile de agregare.
Daca Soarele ar fi de dimensiunea unei
portocalePmntul ar fi aproximativ de marimea
unui bob de nisip care orbiteaza la 9 m distan.

Pamantul

Venus
Luna

Mercur

Mercur

Venus

Marte

Luna

Pamantu
l

asemanator
cu Luna

geaman al
Pamantului

denumita si
Planeta
Rosie

singurul
satelit natural
al Terrei

singura
planeta pe
care exista
viata

planeta cea
mai apropiata
de Soare

a doua
planeta ca
distanta fata
de Soare

a patra
planeta a
sistemului
solar; mai
mica decat
Pamantul

distanta fata
de Pamant
384 000 km

distanta fata
de Soare 150
mil. km

densitate:
5.4g/cm3

densitate:5.2
5 g/cm3

densitate: 3.9
g/cm3

densitate: 3.1
g/cm3

densitate:
5.5g/cm

diametru:
4900 km

diametru:
12100 km

diametru:
6800 km

diametru:
3500 km

diametru:
12800 km

sateliti:0

sateliti:0

sateliti:2

suprafata
dominata de
cratere si
campii netede

relief cu
platouri
inalte,munti
cutati si
campii
vulcanice

suprafata
dominata de 3
vulcani si un
canion

suprafata
dominata de
cratere

suprafata
dominata de
toate tipurile
de relief

nu are

nu are

nu are

nu are

are

sateliti:1

Atmosfera

Atmosfera =

desemneaza
nvelisul de
aer
sau
alte
gaze
al
Pmntului. Atmosfera este
numita si aer. Este un
fluid in continua miscare.
Compozitia
atmosferei : contine 78%
azot, 21% oxigen, CO2, alte
gaze si vapori de apa.
Contine si poluanti, cum ar
fi unele gaze nocive, fum,
sare,
praf
si
cenusa
vulcanica.
Straturile atmosferei:

Tipurile de clima (sau

climatele) redau caracteristici
ale
temperaturii
aerului,
vanturilor, precipitatiilor precum
si a altor elemente.
-CLIMA ECUATORIALA (America
de Sud, Africa Centrala)
-CLIMA SUBECUATORIALA (Africa
regiunea Sudan)
-CLIMA
MUSONICA
SAU
TROPICAL UMEDA (sudul si estul
Asiei)
-CLIMA
USCATA/CLIMA
(Sahara, Arabia)

TROPICALA
DESERTICA

Hazarde Climatice : Formarea unei tornade

Vanturi puternice

Vanturi mai slabe

Vanturi puternice

Vanturi mai slabe

Schimbarea
proiectiei aerului pe
verticala
Rotire de-a
lungul axei
orizontale

Norii de
deasupra furtunii

Formarea furtunii
Rotire de-a
lungul axei
orizontale

Rotire de-a
lungul axei
orizontale

Norii de
deasupra furtunii

Biosfera
Biosfera este definita ca totalitate a ecosistemelor, respectiv ca
totalitate a vietuitoarelor din geosferele care contin viata. In sens strict
biologic, biosfera cuprinde numai invelisul vitalizat al Terrei, numai partea
crustei terestre locuita de organisme. In sens larg geochimic, ea
reprezinta un sistem planetar eterogen care cuprinde lumea vie si
biotopurile sale cat si acele parti ale crustei terestre care nu sunt
populate de organisme, dar care sunt influentate chimic de materia vie.
Principalii factori care
controleaz distribuia
vieii pe planeta noastr
sunt :
-temperatura
-presiunea
-lumina
-apa
-solul
-compozitia chimica a
ecosistemelor

Hidrosfera
Din suprafaa Globului apa ocup aproape trei sferturi.
Ap se gsete peste tot, n scoara Pmntului pn
la adncimea de 20 km, iar n atmosfer sub form de
vapori de ap, pn la 15 km nlime.
Componentele hidrosferei sunt:
-mrile i oceanele, care dein cea mai mare parte
din volumul hidrosferei, respectiv 97,3%;
-apele curgtoare: prurile, rurile i fluviile;
-apele stttoare: mlatinile, blile, lacurile;
-apa n stare solid: zpada, gheaa;
-apele subterane, situate n stratele scoarei
pmntului;
-apa din atmosfer: vapori de ap.
Miscandu-se pe suprafaa Pmntului, apa erodeaz rocile i transporta
sedimentele spre zonele de depozitare. Aceste procese modifica in mod
constant peisajulul Pmntului. Multe dintre caracteristicile
suprafetei
Pamantului sunt formate de aciunea hidrosferei.

Circuitul apei n natura

Datorit cldurii solare, apa de la suprafaa mrilor i
oceanelor (mai ales din zona tropical) se evapor ridicnduse n
atmosfer sub form de vapori de ap. In atmosfer vaporii de
ap sunt purtai de vnt prin straturi de aer rece, unde are loc
procesul de condensare, vaporii se transform n picturi mici
de
ap care, unindu-se, formeaz picturi mari care cad pe uscat,
formnd ploaia. Fenomenul are loc permanent.

Structura interna a
Pamantului
Globul terestru propriu-zis este alcatuit din mai multe invelisuri.
Astfel,de la suprafata spre interior se disting:
Litosfera cu o grosime de aprox 60km de la suprafata
topografica pana la zona de discontinuitate(Moho);aceasta se afla
sub oceane la numai 5-10 km,iar sub continente la 60-70
km.Litosfera
sau
scoarta
terestra
cuprinde
catevapaturicaracteristice:sedimentara, granitica si bazaltica.Ea
este formata din 8 placi majore:
-placa africana
-placa euro-asiatica
-placa nord-americana
-placa sud-americana
-placa antarctica
-placa indo-australiana
-placa sud-pacifica(Nazca)
-placa nord-pacifica
Mantaua este situata la adancimea cuprinsa intre 602940km(pana la cea de.a doua suprafata de discontinuitate
Guttenberg).Pana la 150km adancime se formeaza mantaua
superioara,urmata pana la 700km de astenosfera.Mezosfera se
distinge prin rigiditate si densitate mare.
Nucleul este partea cea mai grea a Pamantului, formata din
nichel si fier.Intre 2.940 km si 5.100 km profunzime,se gaseste
nucleul periferic, iar de la 5.100km si pana in centrul Pamantului se
afla nucleul central sau samburele,unde temperaturile depasesc
4.000 grade C.

STRUCTURA INTERNA A PAMANTULUI

Daca am
compara
Pamantul cu un
mar,
grosimea
scoartei tereste
ar fi

Formele majore ale

continentelor
Scuturile continentale:una dintre caracteristicile cele mai importante ale
acestora este aspectul lor general de mari intinderi joase si relativ plate. O
alta caracteristica fundamentala a acestora este structura si compozitia. Ele
sunt formate din panze extrem de deformate, de roci metamorfice si
intruziuni granitice formate initial la temperaturi si presiuni foarte mari, la
adancimi de cativa km in scoarta terestra. Fracturile rezultate prin deformari
crustale sunt frecvente. Ele sunt exprimate la suprafata prin depresiuni
liniare. Rocile scuturilor sunt cele mai vechi roci din crusta Pamantului.

Lanturile muntoase(muntii de inc

Unele dintre caracteristicile cele mai impresionante ale continentelor
sunt lanturile de muntii tineri care se desfasoara pe mii de km. de-a lungul
marginilor continentelor.
Lant muntos = o zona alungita a crustei terestre n care rocile au fost
intens deformate de stresul orizontal si intruziunile magmatice, in timp
foarte indelungat, prin coliziunea ntre doua placi.
Relieful foarte accidentat este format din culmi, masive si creste robuste
si inalte ce alterneaza cu depresiuni tectonice si vai adanci. Cutele lor
geologice de amploare precum si fracturile tectonice demonstreaza ca
litosfera Pamantului este si a fost n permanenta miscare.
Cele mai lungi si mai inalte lanturi muntoase ale Terrei sunt : Anzii
Cordilieri si muntii din vestul Americii de Nord si Sistemul alpino-carpatohimalayan. Alte sisteme: Mtii Appalachian , Alpii Australieni, Ural.

Formele majore ale bazinelor oceanice

Dorsala oceanic este un lan muntos
suboceanic continuu care se ntinde pe
aproximativ 80.000 km din suprafaa
tuturor oceanelor, separnd bazinele
oceanice. Lanul principal trece prin
mijlocul Oceanului Atlantic, continu ntre
Africa i Antarctica, apoi spre nord, ctre
Oceanul
Indian,
continund
ntre
Australia, Noua Zeeland, Antarctica i
traverseaz bazinul Pacificului, ctre
golful Californiei.

Cmpiile abisale reprezinta suprafete

relativ plane, care ocupa o buna parte din
fundul Oceanului Planetar, la adncimi
cuprinse, de regula, ntre -4000 si -6000m.
Sunt dezvoltate exclusiv pe scoarta de tip
oceanic si sunt acoperite cu sedimente
fine, de origine marina. Prezenta lor este
semnalata n toate cele trei oceane ale
lumii (se dezvolta ntre dorsale si
abrupturile continentale).

Fosele/gropile
abisale

Sunt cele mai adnci zone de pe suprafata Pamntului.

Groapa Marianelor, n Oceanul Pacific, este cea mai profunda parte a lumii oceane -11000m; alte numeroase fose mai ales din sistemul Pacificului, ating 8000 m. adancime. Ele
reprezinta caracteristici structurale fundamentale ale scoartei Pamntului. Fosele sunt implicate n cele mai intense fenomene vulcanice si seismice asociate miscarii placilor litosferice ale
Pamntului.

Groapa Marianelor