VENTILATIA PULMONARA Plmnii, neavnd muchi, urmeaz pasiv micrile cutiei toracice. VENTILATIA consta in succesiunea inspiratiei si e!piratiei.

"recventa miscarilor respiratorii in repaus este de #$ respiratii % minut la &ar'at #( respiratii % minut la )emei Acest ritm creste in activitati sportive si scade in timpul somnului. Ventilatia pulmonare depinde si de activitatea or*anismului. +n timpul inspira,iei, volumul cutiei toracice crete datorit contrac,iei muchilor respiratoridia)ra*ma se contract i co'oar, muchii intercostali tra* coastele i le ridic. .icarea coastelor /mpin*e sternul /nainte, iar plmnii se umplu cu aer. Presiunea intrapulmonara scade si ast)el aerul patrunde in plaman. +n momentul e!pira,iei, muchii se rela!eaz, iar plmnii /i micoreaz volumul o dat cu cel al cutiei toracice, eliminnd aerul. Inspira,ia este, deci, )aza activ a respira,iei, iar e!pira,ia este )aza pasiv. 0istemul respirator este caracterizat de anumite valori. Capacitatea pulmonara totala reprezinta suma mai multor volume pulmonare. 1 Volumul curent- 2V34 5 677 cm 8 reprezinta volumul de aer introdus in timpul inspiratiei si eliminat prin e!piratie. 1 Volumul inspirator de rezerva 2 VI9 4 este un volum de circa #677 cm care este introdus in tiimpul unei respiratiii )ortate. 1 Volumul e!pirator de rezerva 2VE94 #7771 #677 cm aerul eliminat printr1o e!piratie )ortata. 1 Volumul rezidual 2V9 4 1 #677 cm 1 este cantitate de aer care ramane in plaman, deoarece acestia nu pot )i complet *oliti de aer. : 3P 5 V3; VI9 ; VE9 ; V9 < CAPACITATEA VITALA = VI9 ; V3; VE9. 3antitatea de are mo'ilizata %minut 5 =E&IT VENTILAT>9 5 677.L ! #$ 9E0PI9ATII %? .IN@T A Aerul este un amestec de *aze /n urmtoarea propor,ie- B#C o!i*en, D(C azot, 7,7EC dio!id de car'on i alte alte *aze /n cantit,i )oarte mici. 3aracteristicele aerului inspirat sunt di)erite de cele ale aerului e!pirat. SCHIMBURILE GA OASE =up !entila"ia al!eolar#, urmeaz o nou etap a procesului respirator8 aceasta este $i%u&iunea o'i(enului $in al!eole )n *+n(ele capilar ,i $i%u&iunea )n *en* in!er* a $io'i$ului $e car-on. Procesul se des)asoara in E etape#. Etapa pulmonara trecerea > in san*e si a 3> in alvelole 0chim'ul are loc doar /n condi,iile /n care e!ist o di)eren, de presiune, iar sensul procesului va )i totdeauna orientat dinspre zona cu presiune mare ctre zona cu presiune mic. B. Etapa san*uina transportul *azelor prin intermediul san*elui. 0u' )orma de o!ihemo*lo'ina si si carhemo*lo'ina E. Etapa tisulara reprezinta schim'ul de *aze la nivelul tesuturilor. 0e realizeaza tot in sensul *radientului de presiune partiala.

*Mem-rana al!eolo/capilar# 2respiratorie4 este alctuit dinla acest nivel are loc schim'ul de *aze. Peretele alveolar este )ormat din 1# 1 epiteliu alveolar unistrati)icat 1B 1 asezat pe o mem'rana 'azala 1E1 tesut conFunctiv cu )i're elastice si capilare san*uine #. endoteliul capilar8 B. intersti,iul pulmonar8 E. epiteliul alveolar8 G. sur)actant. Hrosimea sa medie este de 7,$ microni, putnd atin*e /n anumite locuri 7,B microni. 0upra)a,a sa total este de 671#77 m B. =i)uziunea o!i*enului se )ace din aerul alveolar spre sn*ele din capilarele pulmonare, deoarece presiunea par,ial a > B /n aerul alveolar este de #77 mm I*, iar /n sn*ele care intr /n capilarele pulmonare este de G7mmI*. =up ce traverseaz mem'rana respiratorie, moleculele de > B se dizolv /n plasm, ceea ce duce la creterea presiunii par,iale a > B /n plasm8 consecutiv, >B di)uzeaz /n hematii, unde se com'in cu hemo*lo'ina. +n mod normal, e*alarea presiunilor par,iale, alveolar i san*vin, ale > B se )ace /n 7,B6 secunde. Iematia petrece, /n medie, 7,D6 secunde /n capilarul pulmonar8 dac echili'rarea apare /n 7,B6 secunde, rmne un interval de 7,67 secunde, numit mar*ine de si*uran, i care asi*ur o preluare adecvat a > B /n timpul unor perioade de stress 2e)ort )izic, e!punere la altitudini mari etc.4. =i)uziunea 3>B se )ace dinspre sn*ele din capilarele pulmonare spre alveole, deoarece presiunea par,ial a 3> B /n sn*ele din capilarele pulmonare este de G$ mm I*, iar /n aerul alveolar, de G7 mm I*. =ei *radientul de di)uziune al 3>B este de doar o zecime din cel al > B, 3>B di)uzeaz de B7 de ori mai repede dect >B, deoarece este de B6 de ori mai solu'il /n lichidele or*anismului dect >B. +n mod normal, e*alarea presiunilor par,iale, alveolar i san*vin, ale 3>B se )ace /n 7,B6 secunde. 0 Tran*portul (a&elor Transportul san*uin al o!i*enului se )ace /n propor,ie de #C su' )orm dizolvat /n plasm i restul su' )orma unei com'ina,ii la'ile cu hemo*lo'ina 2I'4, denumit o!ihemo*lo'in. =atorit )ierului 'ivalent pe care /l con,ine, I' se com'in )oarte rapid cu o!i*enul, )iecare din cei doi atomi de )ier ai *ruprilor hem putnd )i!a o molecul de o!i*en. +n repaus, sn*ele arterial transport, su' )orm de o!ihemo*lo'in, JD,6C din cantitatea total de o!i*en. "orma dizolvat, dei minim comparativ cu cea com'inat cu I', din punct de vedere )unc,ional este cea mai important, deoarece se a)l /n schim'uri directe cu lichidele intersti,iale i, prin acestea, cu celulele. Transportul san*uin al dio!idului de car'on se )ace /n mic msur 2apro!imativ (C4 su' )orm dizolvat /n plasm i /n cea mai mare parte su' )orma unor com'ina,ii chimice la'ile 2'icar'ona,i, car'ohemo*lo'in4. =io!idul de car'on rezultat din o!idrile celulare aFun*e prin di)uziune /n lichidul intersti,ial. +n sn*e, se dizolv /n lichidele plasmatice i ptrunde cu uurin, /n eritrocite, datorit di)uzi'ilit,ii sale ridicate. Att /n plasm, ct i /n eritrocite, su' in)luen,a anhidrazei car'onice, dio!idul de car'on se hidrateaz, rezultnd acid car'onic care se disociaz rapid, eli'ernd anionul 'icar'onic, care se com'in cu ionul de potasiu /n eritrocit i cu cel de sodiu /n plasm. 0u' )orm de 'icar'ona,i se transport /n sn*e apro!imativ (7C din dio!idul de car'on, din care #7C /n eritrocite i D7C /n plasm. 2

REGLAREA MISCARILOR RESPIRATORII

Re(larea re*pira"iei Re(lare ner!oa*a. #. 9e*larea comportamentala si voluntara .uchii respiratori sunt muchi scheletici, aadar, pentru a se contracta, au nevoie de stimuli electrici transmii de la nivelul sistemului nervos central. Aceti stimuli sunt transmii prin neuroni somatici. 9espiratia poate )i oprita apnee1 Poate )i ampli)icata sau incetinita. B 9e*larea automata reticulata 'ul'o1pontina realizata de structuri nervoase din )ormatiunea

Centrii -ul-ari 9itmul de 'az, involuntar, automat al respira,iei este *enerat /n 'ul'ul rahidian. 9espira,ia spontan are loc att timp ct 'ul'ul i mduva spinrii sunt intacte. &ilateral, /n 'ul' e!ist dou *rupuri de neuroni care *enereaz ritmul de 'az- 2 *rupul respirator dorsal 2H9=4 i *rupul respirator ventral 2H9V4. 4 o unitate inspiratorie si o unitate e!piratorie E!ista neuroni inspiratori si neuroni e!piratori .Activitatea celor B tipuri este complementara. 3and cei inspiratori sunt inhi'ati )unctioneaza cei e!piratori Activitatea acestor centri este in)luentata de activitatea centrilor pontini Centrii pontini 0unt arii ale trunchiului cere'ral care modi)ic activitatea centrilor 'ul'ari respiratori. Centrul apneustic se *sete /n zona in)erioar a pun,ii, E)eren,ele de la acest centru determin creterea duratei inspira,iei, micornd )recven,a respiratorie8 rezultatul este un inspir mai adnc i mai prelun*it. Centrul pneumotaxic, localizat dorsal, in puntea superioar, transmite continuu impulsuri ctre aria inspiratorie. Are actiune anta*onica a centrului apneustic limiteaz inspira,ia % inhi'a respiratia 4. +n acelai timp, /ns, *un semnal pneumotaxic puternic poate crete frecvena respiratorie pn la 40 pe minut. .uchiul inspirator cel mai important, dia)ra*ma, este inervat prin )i're motorii ale nervilor )renici, care /i au ori*inea /n re*iunea cervical a mduva spinarii Impulsurile aFun* la nivelul nervilor )renici pe ci voluntare sau involuntare ale 0N3. Aceast dualitate a cii de conducere permite controlul voluntar al respira,iei /n timpul unor activit,i cum sunt vor'itul, cntatul, /notul, alturi de controlul involuntar, care permite oamenilor s respire automat, )r e)ort contient. 3

Re(larea umorala Prin intermediul presiunilor partiale ale *azelor si prin concentrati lor in san*e. In mod special a 3>B A 3hemoreceptorii centrali. 2aria chemosenzitiv a centrului respirator4, localiza,i la nivelul 'ul'ului rahidian, sunt stimula,i de creterea concentra,iei ionilor de hidro*en din lichidul ce)alorahidian 2L394 i din lichidul intersti,ial. lonii nu pot traversa 'ariera hematoence)alic8 3> B poate traversa aceast 'arier, apoi se hidrateaz, rezultnd H2CO3 care disociaz /n I1 i I3>E1, ceea ce modi)ic concentra,ia I1 /n L39 i ,esutul cere'ral- ast)el, dio!idul de car'on san*vin are un e)ect )oarte mic de stimulare direct asupra acestor chemoreceptori, /n schim', e)ectul su direct, prin I 1 este remarca'il. Apro!imativ (6C din controlul 'azal al respira,iei prin mecanism chimic se realizeaz prin e)ectul stimulator al dio!idului de car'on asupra chemoreceptorilor centrali. 9estul de #6C se realizeaz cu aFutorul chemoreceptorilor peri)erici. * 3hemoreceptorii peri)erici 0e *sesc /n a)ara 0N3, la nivelul corpilor aortici i carotidieni. Ei sunt stimula,i de scderea presiunii par,iale a > B, creterea presiunii par,iale a 3>B i scderea pI1ului /n sn*ele arterial. 3hemoreceptorii peri)erici sunt sin*urii din or*anism care detecteaz modi)icarea presiunii par,iale a > B /n lichidele or*anismului. 0unt stimula,i de scderea presiunii par,iale a o!i*enului /n sn*ele arterial su' $71(7 mmI*. Impulsurile a)erente de la aceti receptori sunt transmise sistemului nervos central prin nervii va* 2de la corpii aortici4 i *loso)arin*ian 2de la corpii carotidieni4, consecin,a stimulrii lor )iind creterea )recven,ei i amplitudinii respira,iilor.