RESPIRATIA

Respiratia reprezinta schimbul de oxigen si dioxid de carbon dintre organism si mediu. Din punct de vedere functional, respiratia prezinta: 1. Ventilatia pulmonara deplasarea aerului in ambele sensuri intre alveolele pulmonare si atmosfera 2. Difuziunea O2 si O2 intre alveolele pulmonare si sange. !. "ransportul O2 si O2 prin sange si lichidele organismului catre si de la celule. #. $eglarea ventilatiei

Sistemul respirator
Sistemul respirator cuprinde: %lamanii aile respiratorii & avitatea nazala & 'aringe & (aringe & "rahee & )ronhii Cavitatea nazala este formata din 2 spatii simetrice numite fose nazale, situate sub baza craniului si deasupra cavitatii bucale. Din cavitatea nazala, aerul trece in faringe, care reprezinta o raspantie intre calea respiratorie si cea digestiva. Laringele este un organ cu dubla functie: respiratorie si fonatorie * prin corzile vocale + Traheea este un organ sub forma de tub care continua laringele si are o lungime de 1,&12 cm (a nivelul vertebrei "#, traheea se imparte in doua bronhii principale, care patrund in plaman prin hil, unde se ramifica intrapulmonar, formand arborele bronsic. Plamanii Plamanii sunt principalele organe ale respiratiei. %lamanii sunt situati in cavitatea toracica, avand o capacitate totala de -,,,ml aer * " . -,,,ml . -( +, cu variatii individuale. 'iecare plaman este invelit de o seroasa numita pleura care prezinta: O foita parietala care captuseste peretii toracelui O foita viscerala care acopera plamanul /ntre cele doua foita ale pleurei exista o cavitate virtuala, cavitatea pleurala, in care se afla o lama fina de lichid pleural.

Arborele bronsic este structurat astfel de la cele mai groase structuri pana la cele mai subtiri: 1. )ronhii, care se formeaza prin ramificarea intrapulmonara a celor 2 bronhii principale 2. )ronhiole, care se formeaza prin ramificarea bronhiilor. Bronhiolele respiratorii sunt ultimele ramificatii ale arborelui bronsic. De la bronhiolele respiratorii pleaca ductele alveolare, terminate prin saculeti alveolari. 0aculetii alveolari prezinta peretii compartimentati in alveole pulmonare. Acinul pulmonar este unitatea morfo&funtionala a plamanului. 1cesta este format din: Bronhiola respiratorie uctul ! canalul " alveolar Saculetul alveolar Alveolele pulmonare #embrana respiratorie ! membrana alveolo$capilara "este formata din peretii alveolelor si endoteliul retelei de capilare care impanzeste suprafata alveolelor pulmonare. (a nivelul membranei respiratorii au loc schimburile dintre alveole si sange.

Ventilatia pulmonara
Circulatia alternativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale volumului cutiei toracice, urmate de miscarile in acelasi sens ale plamanilor, solidarizati cu aceasta prin intermediul pleurei. %ariatiile ciclice ale volumului aparatului toraco$pulmonar se realizeaza in cursul a doua miscari de sens opus, definite ca: 2iscare inspiratorie 2iscare expiratorie Mecanica ventilatiei pulmonare Dimensiunile plamanilor pot varia prin distensie si retractie, in doua moduri: 1. Prin alungirea si scurtarea cavitatii toracice, care se realizeaza prin miscarile de ridicare si coborare ale diafragmului * principalul muschi inspirator + 2. Prin ridicarea si coborarea coastelor, care determina cresterea si descresterea diametrului antero&posterior toracic. 2uschii care determina ridicarea grila3ului costal se numesc muschi inspiratori * in special muschii gatului +. 2uschii care determina coborarea grila3ului costal se nhumesc muschi e&piratori * in special muschii drepti abdominali + Respiratia normala' de repaus, se realizeaza aproape in intregime prin miscarile diafragmului. /n timpul inspiratiei linistite, contractia diafragmului trage in 3os fata bazala a plamanilor. /n timpul expiratiei linistite, diafragma se relaxeaza, iar retractia elastica a plamanilor' a peretelui toracic si a structurilor abdominale comprima plamanii( 1 doua cale de expansionare a plamanilor o reprezinta ridicarea grila3ului costal. 2

In pozitia de repaus, grila)ul costal este coborat, permitand sternului sa se apropie de coloana vertebrala and grila3ul costal se ridica, acesta proiecteaza inainte sternul, care se indeparteaza de coloana vertebrala, ceea ce mareste diametrul anteroposterior cu aproximativ 2,4 in inspiratia maxima fata de expiratie.

Presiunea pleurala Presiunea pleurala este presiunea din spatiul cuprins intre pleura viscerala si cea parietala. /n mod normal, exista o suctiune permanenta a lichidului din acest spatiu, ceea ce duce la o presiune negativa ! mai mica decat valoarea presiunii atmosferice ". %resiunea pleurala variaza cu fazele respiratiei. Presiunea alveolara Presiunea alveolara este presiunea din interiorul alvelelor pulmonare. In repaus, cand glota este deschisa, aerul nu circula intre plamani si atmosfera. /n acest moment, presiunea in orice parte a arborelui bronsic este egala cu presiunea atmosferica, considerata * cm +, In timpul inspiratiei, pentru a permite patrunderea aerului in plamani, presiunea in alveole trebuie sa scada sub presiunea atmosferica. /n timpul unei inspiratii normale, presiunea alveolara este de $. cm +,-( 1ceasta presiune negativa usoara este suficienta pentru ca, in cele , secunde ale unei inspiratii normale, in plamani sa patrunga aproximativ /**ml aer * ,,- ( + In timpul e&piratiei, presiunea alveolara creste la aproximativ 0. cm +,-, ceea ce forteaza /**mL aer sa iasa din plamani in cele ,$1 secunde' cat dureaza e&piratia. 2ortele elastice pulmonare ! de recul " 2ortele elastice pulmonare ! de recul " care stau la baza realizarii expiratiei sunt de 2 tipuri: .( 2ortele elastice ale tesutului pulmonar insusi 2. 2ortele elastice produse de tensiunea superficiala a lichidului tensioactiv care captuseste la interior peretii alveolari si alte spatii aeriene pulmonare. "oate spatiile aeriene pulmonare sunt captusite la interior cu un lichid tensioactiv. Surfactantul este un lichid tensioactiv care captuseste la interior peretii alveolari. Deoarece suprafata interna a alveolelor este acoperita de acest strat subtire de lichid, iar in alveole exista aer, aici apar forte de tensiune superficiala. /ntrucat acest fenomen este prezent in toate spatiile aeriene pulmonare, efectul este o forta rezultanta a intregului plaman, numita forta de tensiune superficiala si care se aduaga elasticitatii tesutului pulmonar, favorizand expiratia.

Volume si capacitati pulmonare

O metoda simpla pentru studiul ventilatiei pulmonare este inregistrarea volumului aerului deplasat spre interiorul si, respectiv, exteriorul plamanilor , procedeu numit spirometrie* datorita aparatului utilizat numit spirometru + 5xista 3 volume pulmonare diferite care, adunate, reprezinta volumul maxim pe care il poate atinge expansiunea pulmonara. 0emnificatia acestor volume este urmatoarea: 1. %C ! volumul curent " 4 /**mL Volumul curent este volumul de aer inspirat si expirat in timpul unei respiratii normale. 2. %IR ! volumul inspirator de rezerva " 4 ./** mL Volumul inspirator de rezerva este un volum suplimentar de aer care poate fi inspirat peste volumul curent. !. %ER ! volumul e&pirator de rezerva " 4 ./** mL Volumul expirator de rezerva reprezinta cantitatea suplimentara de aer care poate fi expirata in urma unei expiratii fortate, dupa expirarea unui volum curent #. %R ! volumul rezidual " 4 ./** mL Volumul rezidual este volumul de aer care ramane in plamani si dupa o expiratie fortata Capacitatile pulmonare sunt sume de cate 2 sau mai multe volume pulmonare: 1. CI ! capacitatea inspiratorie " 4 %C 0 %IR 4 ,***mL apacitatea inspiratorie, egala cu suma dintre volumul curent si volumul inspirator de rezerva, reprezinta cantitatea de aer pe care o persoana a poate respira, pornind de la nivelul expirator normal pana la distensia maxima a plamanilor. 2. CR2 ! capacitatea reziduala functionala " 4 %ER 0 %R 4 1*** mL apacitatea reziduala functionala, egala cu suma dintre volumul expirator de rezerva si volumul rezidual, reprezinta cantitatea de aer care ramane in plamani la sfarsitul unei expiratii normale. !. C% ! capacitatea vitala " 4 %IR 0 %C 0 %ER 4 1/** mL( apacitatea vitala, egala cu suma dintre volumul inspirator de rezerva, volumul curent si volumul expirator de rezerva, reprezinta volumul maxim de aer pe care o persoana il poate scoate din plamani dupa o inspiratie maxima. #. CPT ! capacitatea pulmonara totala " 4 C% 0 %R 4 /***mL( apacitatea pulmonara totala, egala cu capacitatea vitala plus volumul rezidual, reprezinta volumul maxim pana la care pot fi expansionati plamanii prin efort inspirator maxim. u exceptia volumului rezidual, celelalte volume pulmonare se masoara spirometric. %entru masurarea volumului rezidual, ca si a capacitatilor care il includ, se utilizeaza metode de masurare specifice. Debitul respirator ( minut volumul respirator ) #inut$volumul respirator ! debitul respirator " este cantitatea totala de aer deplasata in arborele respirator in fiecare minut si este egal cu produsul dintre volumul curent si frecventa respiratorie. %C 4 /**mL' 2R4 .5 respiratii6min' asadar' R 4 %C72R 4 8L6min /n diferite conditii fiziologice si patologice, valorile debitului respirator pot varia foarte mult.

Ventilatia alveolara #

%entilatia alveolara este volumul de aer care a3unge in zona alveolara a tractului respirator in fiecare minut si participa la schimburle de gaze respiratorii. Ventilatia alveolara are o valoare medie de #,--(6min, deci numai o parte din debitul respirator. $estul reprezinta ventilatia spatiului mort * aer care umple caile aeriene pana la bronhiile terminale si nu participa la schimburile de aer + Vetilatia alveolara este unul din factorii ma3ori care determina presiunile partiale ale O2 si O2 in alveole.

Difuziunea gazelor la nivelul membranei respiratorie

Dupa ventilatia pulmonara, urmeaza o noua etapa a procesului respirator7 aceasta este difuziunea oxigenului din alveole in sangele capilar si difuziunea in sens invers a dioxidului de carbon. %rocesul are loc doar in conditiile in care exista o diferenta de presiune, iar sensul procesului va fi intotdeauna orientat dinspre zona cu presiune mare catre zona cu presiune mica. Concentratia gaselor din aerul alveolar este foarte diferita de cea din aerul atmosferic. 5xista cateva cauze ale acestor diferente: u fiecare respiratie, aerul aerul alveolar este inlocuit doar partial cu aerul atmosferic. Din aerul alveolar este extras O2 si acesta primeste permanent O2 din sangele pulmonar. 1ertul atmosferic uscat care patrunde in caile respiratorii este umezit inainte de a a3unge la alveole. 1erisirea lenta la nivel alveolar este foarte importanta pentru prevenirea schimbarilor bruste ale concentratiei sangvine a gazelor. Membrana alveolo-capilara #embrana alveolocapilara ! respiratorie " este alcatuita din: .( Endoteliu capilar ,( Interstitiul pulmonar 1( Epiteliul alveolar 3( Surfactant ! lichid tensioactiv " #embrana respiratorie are o grosime totala de ,,8microni si o suprafata totala de -,&1,,m2. 2actorii care influenteaza rata difuziunii gazelor prin membrana alveolo$capilara sunt: %resiunea partiala a gazului din alveola %resiunea partiala a gazului din capilarul pulmonar oeficientul de difuziune a gazului * specific pentru fiecare tip de molecula: pentru O2 este de 1, ori mai mic decat pentru O2 +

Dimensiunile membranei respiatorii * direct proportionala cu suprafata sa si invers proportionala cu grosimea + Difuziunea O2

ifuziunea o&igenului se face din aerul alveolar spre sangele din capilarele pulmonare, deoarece presiunea partiala a O2 in aerul alveolar este de 1,, mm9g, iar in sangele care intre in capilarele alveolare este de #, mm9g. Dupa ce traverseaza membrana respiratorie, moleculele de O2 se dizolva in plasma, ceea ce duce la cresterea presiunii partiale a O2 in plasma7 consecutiv, O2 difuzeaza in hematii, unde se combina cu hemoglobina. /n mod normal, egalarea presiunilor partiale, alveolara si sangvina, ale O2 * :,mm9g atat in alveola cat si in capilar + se face in ,,2- secunde. +ematia petrece, in medie, ,,:- secunde in capilarul pulmonar7 daca echilibrarea apare in ,,2secunde, ramane un interval de ,,-, secunde, numit margine de siguranta, care asigura o preluarea adecvata a O2 in timpul perioadelor de stres * efort fizic, expunere la altitudini mari + Difuziunea CO2 ifuziunea C-, se face dinspre sangele din capilarele pulmonare inspre alveole, deoarece presiunea partiala a O2 in sangele din capilarele dulmonare este de #8 mm9g, iar in aerul alveolar este de #, mm9g. Desi gradientul de difuziune al O2 este de doar o zecime din cel al O2, O2 difuzeaza de 2, de ori mai repede decat O2, deoarece este de 2- de ori mai solubil in lichidele organismului decat O2. /n mod normal, egalarea presiunilor partiale, alveolara si sangvina, ale O2 * #!mm9g + se face in ,, 2- secunde.

Transportul gazelor
Transportul O2 Din plasma, O2 difuzeaza in eritrocite, unde se conbina reversibil cu ionii de fier din structura hemoglobinei, transformand dezoxihemoglobina in oxihemoglobina. 2iecare gram de hemoglobina se poate combina cu .'13 mL -,. /n mod normal, exista .,$./ g de hemoglobina 6 dl sange. 0angele arterial transporta ,*mL -,6dl sange, din care: 85'/ 9 este transportat de hemoglobina .'/9 este divolvat in plasma 'iecare molecula de hemoglobina se poate combina cu maximum # molecule de O2, situatie in care saturatia hemoglobinei cu -, este de 1,,4. Cantitatea de -, care se combina cu hemoglobina depinde de : %resiunea partiala a O2 plasmatic 8

p9&ul plasmatic, a carui scadere determina scaderea capacitatii hemoglobinei de a lega O2 temperatura, a carei crestere determina scaderea capacitatii hemoglobinei de a lega O2

La nivel tisular, presiunea partiala a O2 plasmatic este de #,mm9g, iar O2 din plasma va difuza in interstitii si apoi in celule. 1re loc scaderea rapida a presiunii partiale a O2 plasmatic, fapt ce determina disocierea oxihemoglobinei, hemoglobina ramanand saturata in proportie de -,&:,4 Coeficientul de utilizare a -, in repaus este de :4. 'iecare 1,,m( *1dl+ de sange elibereaza la tesuturi, in repaus, cate : m( de O2 din cei 2, pe care ii transporta. Coeficientul de utilizare a -, in timpul efortului fizic este de 124. %rin cedarea O2 la tesuturi, o parte din oxihemoglobina devine hemoglobina redusa, care imprima sagelui venos culoarea rosie&violacee caracteristica. Transportul CO2 O2 este rezultatul final al proceselor exidative tisulare. 5l difuzeaza din celule in capilare, determinand cresterea presiunii sale partiale in sangele venos cu -&8mm9g fata de sangele arterial. 1sadar, in sangele arterial, valoarea presiunii partiale a O2 este, ca si cea a O2, de #, mm9g. /n sangele venos, insa, valoarea presiunii partiale a O2 ramane la #, mm9g, dar cea a O2 devine #8 mm9g C-, este transportat in sange sub mai multe forme: 8*9 din C-, este transportat sub forma de bicarbonat plasmatic, obtinut prin fenomenul de membrana 9amburger * fenomenul migrarii clorului +, care are loc la nivelul eritrocitelor. /9 din C-, este dizolvat fizic in plasma /9 din C-, este transportat sub forma de carbaminohemoglobina, care rezulta prin combinarea O2 cu gruparile ;92 terminale din lanturile proteice ale hemoglobinei

eglarea ventilatiei
$eglarea ventilatiei se realizeaza de catre centrii nervosi din bulb si punte, pe baza stimulilor primiti de la chemoreceptorii de la nivelul acestor formatiuni nervoase sau al unor vase de sange.

<

1,

11

12