Sunteți pe pagina 1din 25

CAPITOLUL I ALCATUIREA CORPULUI UMAN Topografia organelor si sistemelor de organe Planuri si raporturi anatomice Niveluri de organizare a corpului uman

La sfarsitul celei de a 3-a saptamani de viata, embrionul are simetrie bilaterala si prezinta vertebre caracteristice. Celom = cavitate generala interna in care este suspendat un tub(prin care circula hrana, intinzandu-se de la orificiul bucal la cel anal), specific vertebratelor. Celomul uman este divizat in mai multe cavitati( cavitate craniana, toracica, abdominala, pelviana) Planul megio-sagital trece aproximativ prin sutura sagitala a craniului Planuri sagitale sunt toate planurile paralele cu planul megio-sagital. Termenii extern/intern sunt utilizati strict pentru descrierea unor cavitati sau a invelisurilor unor organe interne. Ortostatism este pozitia anatomica verticala a corpului uman. Vertex= crestetul capului Polul caudal se afla in centrul poligonului de sustinere a corpului. Planurile parasaginale sunt toate planurile paralele cu planul sagital si paralele intre ele. Sunt 3 segmente suprapuse ale trunchiului: torace, abdomen, pelvis. Sunt regiuni ale corpului:cefalica, cervicala, toracala, abdominala si membre. Ceafa(regiunea nucala) este regiunea posterioara a gatului. Umoral inseamna hormonal. Nivelul subcelular(molecular) are la baza diferiti atomi ce intra in structura subansamblurilor celulare(organite celulare). Osul hioid apartite viscerocraniului. Cartilajul cricoid apartine gatului si delimiteaza limita inferiaza a laringelui. Arterele carotide si venele jugulare sunt situate de o parte si de alta a liniei mediane a gatului. Cei doi plamani sunt situati de o parte si de alta a mediastinului. Mediastinul adaposteste nervii vagi si frenici. Cavitatea abdominala se intinde la nivelul maduvei toracolombare ( T11 - L3 ) Apendicele vermicular continua cecumul.
1

Cecumul-Colon ascendent-transvers-descendent-sigmoid-Rect-canal anal-anus. La barbati, cavitatea pelvina cotine prostata, veziculele seminale si partial caile extratesticulare. Hialoplasma este citoplasma fundamentala nestructurata. Celule epiteliale au aspect poligonal privite de sus, dar aspect turtit privite din lateral. Eozina si hematoxilina coloreaza fibrele musculare striate. Eozina coloreaza citoplasma in rosu. Hematoxilina coloreaza nuceul in violet. Corpul uman contine aproximativ 100.000.000 de celule (60 de miliarde) , care pot fi clasificate in circa 200 de tipuri diferite. Celulele au dimensiuni medii cuprinse intre 20-30 Ovocitul, in medie, este cea mai mare celula din corpul uman, 140m (200) diametru Spermatozoidul, medie, este cea mai mica celula din corpul uman, 3m diametru Prelungirile neuronilor - 1m Trombocitele mai mici de 3m

1m=1/1000 mm
Plasmalema - 10 m grosime Microvilii cute fine si cuneiforme, reprezentate de membrana mai bine structurata decat mozaicul fluid. Transport pasiv - simplu prin difuzie, filtrare - facilitat - de proteine transportoare - de canale formate tot de proteine Osmoza difuzia apei printr-o membrana Pompa Na-K este importanta si in transportul moleculelor de endoexocitoza. Mecanismul de functionare a pompei Na-K: - Na intra in pompa (din interior) - 3 ioni de Na intra in pompa - ATP se leaga de pompa - Moleculele de ATP se descompun eliberand energie pompei. Proteina pompei isi modifica forma, elibereaza Na spre exterior, unde sunt expuse si ocupate locurile de legate a K (venit din exterior) - Cand gruparile fosfat (ADP) se desprind de pompa, aceasta revine la forma initiala. 3Na ies si 2K intra. Apoi ciclul se reia. Citoscheletul asigura suportul si miscarea celulei, fiind alcatuit din microtubuli (contribuie la deplasarea substantelor in si din celula) si
2

microfilamente ( proteina contractila actina, cu aranjament diferit in fiecare celula). RE poate depozita produsii celulari. Aparatul Golgi elaboreaza si elimina produsi de secretie si membrane. Mitocondriile - produc ATP(la nivelul cristelor) Recicleaza si descompun proteine, grasimi, hidrocarburi -Controleaza nivelul apei si a altor material celulare. Vacuole se depoziteaza substante de rezerva si cele care trebuiesc eliminate. Centriolii sunt compusi din 9 seturi de triplete de microtubuli Nucleul poate avea forma lobata. Anvelopa nucleara inveleste nucleul Cromozomii sunt constituiti din granulatii de cromatina( prezenti in timpul diviziunii). Cromatina este formata din AND si proteine. Celulele somatice ale corpului uman au un numar de 46 de cromozomi. Nucleolii sunt compusi din ARN. Mitoza si diferentierea sunt doua procese fundamentale de crestere si dezvoltare a zigotului pana la stadiul de adult. Toate celulele somatice, desi au genomul uman complet(46 de cromozomi), exprima doar 15% din informatia genetica pe care o poseda. Amiba - este o protista Leucocitele indeparteaza agentii patogeni (ex: bacterii) printr-un mecanism de transport activ, numit fagocitoza. Celulele epiteliale sunt strans unite intre ele prin jonctiuni numite desmozomi si printr-o substanta amorfa numita cement. Microvilii sunt cute fine si dese prezente pe suprafata apicala a celulelor epiteliale( ex: intestinal subtire) Cilii sunt prezenti si ei pe suprafata apicala a celulelor epiteliale( ex: traheea) Substanta intercelulara poate fi substanta de cimentare(in cantitate mica) sau substanta fundamentala(in cantitate mare) Celulele epiteliale sunt evidentiate cu solutie alcoolica de carmin 1% (albastru de metilen 1). Acestea se centrifugheaza(30min) in cazul in care sunt colectate prin clatirea gurii cu apa. o o
o

Epitelii de acoperire unistratificate pavimentoase: Au nucleu discoidal Secreta substante lubrifiante Sunt localizate in glomerulii renali, peretii sacilor alveolari, captusesc camerele inimii, tunica interna a vaselor de sange si limfatice, peretele ventral al celomului uman, peritoneu.
3

o o

Epitelii de acoperire unistratificate cubice: Au rol de secretie si absorbtie Sunt localizate in tubii uriniferi, suprafata ovarelor si canalele de excretie a unor glande mici(salivare) o o o Epitelii de acoperire unistratificate cilindrice: Unele prezinta apical cili sau microvili Printre aceste celule se pot afla celule globuloase glandulare care secreta mucus si enzime. Sunt localizate in: mucoasa intestinala, mucoasa bronhica, tubii uriniferi, canalele unor Glande, peretii tubului digestiv de la stomac la rect. Epitelii de acoperire pluristratificate pavimentoase: Sunt cheratinizate si necheratinizate Celulele din startul bazal sunt metabolic active Epidermul este alcatuit din 5 straturi de celule. Epitelii de acoperire pluristratificate cubice: Celulele superficiale sunt cubice, iar cele profunde sunt turtite Adesea sunt formate numai din 2 straturi de celule Sunt localizate in canalele glandelor sudoripare si mamare. Epitelii de acoperire pluristratificate cilindrice: Stratul superficial este alcatuit din celule cilindrice, iar stratul profund este alcatuit din celule cubice si poligonale Sunt localizate in mucoase permanent umede Epitelii de acoperire pseudostratificate: Compus din celule inalte, columnare. Prezinta cili la polul apical. Sunt localizate in mucoasa traheala si bronhica. Uroteliul (epiteliu pluristratificat de tranzitie) captuseste vezica urinara si isi modifica aspectul in functie de cantitatea de urina prezenta in acest organ( epiteliul pluristratificat- cand contine o cantitate mica de urina ; epiteliu bistratificat cand contine o cantitate mare de urina). In sectiuni nu apare decat variant stratificata. Epiteliu pluristratificat cubic si cilindric se gaseste in canalele excretorii ale glandelor Esofagul- epiteliu pluristratificat
4

o o

o
o

o o
o

o o
o

Parotida- epiteliu pluristratificat o o Epiteliile glandulare Celulele au forme pavimentoase, cubice, prismatice. Constituie parenchimul glandelor o Pot fi organizate in cordoane( hipofiza anterioara, paratiroida), foliculi (tiroida), insule (pancreasul endocrin) Glandele exocrine: La trecerea prin canale, secretiile isi modifica compozitia( concentrandu-se prin pierdere de apa sau imbogatinduse prin adaugarea unor noi constituienti). Dupa mecanismul de eliberare a secretiilor, glandele exocrine pot fi: Merocrine elimina secretiile prin vezicule de exocitoza( ex: pancreasul endocrin) Apocrine elimina secretiile sub forma de picaturi fine emise la suprafata apicala( ex: glandele mamare si glandele ceruminoase din tegumentul canalului auditiv) Holocrine acumuleaza produsul in citoplasma si il elimina odata cu moartea sau dezorganizarea celulei( ex: glandele sebacee din piele) Dupa alcatuire, glandele exocrine pot fi: Unicelulare (glande unicelulare intestinale) Pluricelulare (tubuloase, alveolare, acinoase; simple sau compuse) Glande endocrine: Hormonii jung in sange sau in limfa odata cu irigarea tesuturilor glandulare Glandele intestinale sunt tubuloase simple. Glandele lacrimale sunt acinoase. Galdele salivare sunt tubuloacinoase. Sucul pancreatic ajunge in duoden Ovocitul II ajunge in trompa uterina. Pancreasul este format din acini(exo) si insule(endo) Endoteliul este tesutul epitelial care inveleste cavitatile inimii. Valvele sunt compuse din tesut conjunctiv. Organele interne pot fi cavitare sau parenchimoase. o o o Epiteliile senzoriale: Sunt formate din celule senzoriale specializate si celule de sustinere. Celulele senzoriale receptioneaza anumiti stimuli si genereaza impulsuri nervoase. Forma celulelor senzoriale este oval-alungita
5

o o

Celulele senzoriale prezinta la polul apical unul sau mai multi cili Sunt localizate in segmental periferic al analizatorilor acustic, vestibular, gustativ Observarea celulelor descuamate din mucoasa bucala se face cu o solutie de albastru de metil 1. Se vor identifica celule epiteliale pavimentoase, nuclei sferici si ovali, citoplasma cu granule grupate in jurul nucleului si membrane fina care le delimiteaza la exterior.

o o o o

Tesutul conjunctiv: Cel mai raspandit tip de tesut din organism Este bine reprezentat in tegument, dar este redus la nivelul creierului Exista 4 tipuri de tesut conjunctiv: moale, semidur, dur, sangele. Caracteristici au origine in mesoderm - Sunt vascularizate( exceptie tesutul conjunctiv semidur) - Sunt constituite din 3 componente: substanta fundamental, celule, fibre conjunctive (de colagen-cele mai puternice, de elastina, de reticulina- lungi si fine, dispuse in retea) Tesuturile conjunctive moi( las, adipos, reticulat, elastic, fibros) au substanta fundamentala fluida. Fibroblastele sunt celulele tesutului conjunctiv moale lax si sunt slab conectate intre ele. Tesutului conjunctiv moale lax este present in toate organele, umple spatiile dintre organe si insotesc epitelii. Adipocitele tesutului conjunctiv moale adipos, care pe masura maturizarii acumuleaza in celule lipide. Sunt localizate in hipoderm sau in jurul organelor interne(globi oculari) Tesutului conjunctiv moale reticulat este localizat in maduva rosie a oaselor, splina, ganglionii limfatici, timus. Are rol de a produce elementele figurate ale sangelui( hematopoeza/ hematogeneza) Tesutului conjunctiv moale elastic contine multe fibre de elastina anastomozate in retea. Este localizat in peretii venelor mari si arterelor. Tesutului conjunctiv moale fibros contine multe fibre de collagen. Este slab vascularizat. Este localizat in capsulele unor organe, fasciile musculare, tendoane, ligamente, aponevroze. Condrocitele sunt celulele care alcatuiesc tesuturile conjunctive semidure(cartilaginoase) Condroplastele sunt cavitati din substanta fundamentals in care se afla 2 sau mai multe condrocite. Condroblastele sunt celulele tinere ale tesutului conjunctiv semidur si secreta condrina.
6

Condrina este o substanta organica care se impregneaza cu saruri de calciu si sodiu. Cartilajul matur nu este vascularizat Pericondru este o membrane conjunctiva, care acopera, protejeaza si hraneste prin difuziune cartilajul. Cartilajele constituie precursori ai unor oase(mare parte din scheletul nou-nascului este cartilaginos(hialin), restul scheletului sau fiind membranar). Cartilajele persista la suprafetele articulatiilor mobile. Cartilajul hialin are structura omogena, fibre fine, uniform distribuite. Este localizat la nivelul cartilajelor nazale, costale, traheale, bronhice,laringe. Cartilajul hialin, prin osificare de tip endocondrala se transforma in tesut osos. Cartilajul elastic are culoare galbuie(datorita fibrelor de elastina) si este localizat la nivelul epiglotei, catilajele laringiene, faringiene, cartilajul pavilionului urechii externe. Cartilajul fibros formeaza meniscurile si discurile intervertebrale. Tesuturile conjunctive dure (osoase) sunt bogat vascularizate, ceea ce dovedeste existent unei activitati metabolice intense la nivelul oaselor. Impregnarea substantei fundamentale a tesurilor conjunctive dure cu saruri fosfocalcice ( Ca + P) confera duritate oaselor. Osteoblastele sunt cellule tinere osoase, care secreta oseina (substanta preosoasa) Osteocite sunt cellule mature stelate osoase, cu numeroase prelungiri fine. Osteoclastele sunt cellule gigantice multinucleate. Acestea contin numerosi lizozomi. Osteoplastele sunt cavitati dispuse intre lamelele osoase ale osteonului(contin 1 osteocit). Acestea comunica intre ele prin canalicule care se anastomozeaza si in care patrund prelungirile osteocitelor, insa fara ca acestea sa se atinga intre ele(prelungiri osteocitelor) Tesutul osos compact se afla la nivelul diafizelor oaselor lungi si la suprafata tuturor oaselor. Osteoanele (sistemele Haversiene) reprezinta unitatile morfofiziologice ale tesutului osos compact. Osteoanele sunt alcatuite din lamele osoase dispuse concentric in jurul unui canal Havers. Sistemele interhaversiene sunt arcuri de lamele care unesc sistemele haversiene. Tesutul osos spongios se afla in epifizele oaselor lungi si in interiorul oaselor scurte si late. Trabeculele sunt lamele osoase dispuse dezordonat, care formeaza tesutul osos spongios. Areolele sunt mici cavitati delimitate de trabecule, in care se afla maduva osoasa rosie hematogena.
7

Sangele este considerat un tesut conjunctiv moale datorita originii mezodermice si a raportului dintre substanta intercelulara(plasma) si celulele sale(elementele figurate). Hematocritul este volumul de globule rosii (eritrocite) raportat la volumul total de sange din corpul unui adult (exprimat in %) Volumul de sange din corpul uman este de 4,5-5l, reprezentand 7-8% din masa corpului. Hematocritul corpului uman este de 43%. Plasma reprezinta 55% din sange.( 90% apa; 9% substante organiceproteine, glucide, lipide; 1% substante minerale disociate) Homeostazia corpului este mentinuta de proteine ( reprezentate de hormoni, anticorpi, factori ai coagularii, aminoacizi si enzime.) Elementele figurate sunt eritrocitele (99%), leucocitele si trombocitele. Acestea isi au originea in tesutul hematogen din maduva osoasa rosie, splina, ganglioni limfatici, timus. Dupa prezenta sau absenta granulatiilor in citoplasma, leucocitele pot fi: granulocite si agranulocite. Granulocite sunt: neutrofilele, eozofilele, bazofilele. Agranulocitele sunt: monocitele si limfocitele. Raporturile dintre leucocite si limitele normale ale acestora sunt date de formula leucocitara: 60% neutrofile ( 50% - 70% ) ~3% eozofile ( >0% - 5% ) ~0,5% bazofile ( >0% - 2% ) ~5% monocite ( 1% - 9% ) ~30% limfocite ( 20% - 40% ) Diapedeza este procesul prin care leucocitele pot parasi suvoiul sangvin, penetrand peretii vaselor mici si intrand in tesuri. (eritrocitele si trombocitele nu pot parasi suvoiul sangvin) Plasma este un lichid galben, vascos. Substantele organice din plasma sunt: proteine(albumine, globuline, fibrinogen) glucide, lipide, uree, acid uric, creatinina. Substante anorganice din sange sunt: cationii (Na+, K+, Ca2+, Mg2+), anionii(Cl-, PO43-, SO22-, HCO3-), microelemente(Fe, Cu, I, Co). Proteinele sunt cele mai importanta substante organice din plama deoarece reprezinta: Rezerve de aminoacizi Sistem de tampon- mentin echilibrul acido-bazic Transportori de hormoni, vitamine, Fe Factori ai coagularii Controlul hematopoiezei, al tensiunii arteriale Aparare antiinfectioasa prin anticorpi specifici. Elementele figurate ale sangelui: 1. Eritrocite:
8

Valori: 4-6mil./mm3 (4,5-5mil./mm3)sange Structura: - 7-8 diametru - Forma biconcave - Anucleate la maturitate - Zilnic se formeaza si sunt distruse 5*1011 eritrocite. - Traiesc 100-120 de zile, dupa care sunt distruse in splina(hemoliza) - Contin hemoglobina Hemoglobina este alcatuita din globina (o proteina cu 4 catene polipeptidice- 2 si 2) si hem ( o grupare neproteica-un pigment care contine 4 atomi de Fe2+) Eritropoieza se desfasoara in moduva osoasa rosie Hemoliza se face in splina, ficat, ganglionii limfatici

Functii: - transporta gazelle respiratorii( O2 sub forma de oxihemoglobina si CO2 sub forma de carbhemoglobina) Oxihemoglobina si carbhemoglobina sunt combinatii instabile(labile), care in contact cu CO formeaza methemoglobina 2. Leucocite: Valori: 4.000-8.000/mm3 sange Structura: - 6-20 diametru - Traiesc ore ani - Au rol esential in imunitate. A. Leucocite polinucleare granulocite 68% din leucocite 1. Neutrofile 65% din totalul leucocitelor Valori: 3.000 7.000/mm3 sange Structura: - 10-15 diametru - Forma sferica - Nucleu cu 3-5 lobi - Granule neutre la colorare in citoplasma - Au un continut compus din enzime bastericide - Traiesc aproximatic 1 saptamana(7zile) - Are chemoreceptori specifici pe suprafat membranei Functii: - intervin in procesul inflamator , invadand locul de formare al infectiei, unde sunt atrase chimiotatic, datorita receptorilor specifici de pe suprafata membranei. Traverseaza prin diapedeza peretii capilarelor.La locul infectiei recunosc agentii patogeni (bacterii), se ataseaza de acestia si ii digera prin fagocitoza, cu ajutorul enzimelor si cu produsi de oxidare toxici. Intervine in infectiile acute.

2. Eozofile 2% din totalul leucocitelor Valori: 100-400/mm3 sange Structura: - 12 14 diametru - Nucleu cu 2lobi - Contin granule care se coloreaza cu eozina Functii: - Moduleaza raspunsul imun, fagocitand complexele anticorpiantigene(corpi straini) - Enzimele din granule descompun tegumentul unor paraziti si numarul lor creste in boli alergice si parazitare. 3. Bazofile 1% din totalul leucocitelor.(=mastocite?) Valori: 20 30/mm3 sange Structura: - 10 - 12 diametru - Nucleu cu 2-3 lobi - Contin granule care se coloreaza cu coloranti bazici - Sunt bogate in enzime: heparina si histamina Heparina si histamina sunt substante vasodilatatoare. Functii: - sunt implicate in inflamatii, pe care le initiaza prin eliminarea substantelor vasodilatatoare(heparina si histamine) - Pot limita procesele de fagocitoza. B. Leucocite mononucleare agranulocite 32% din totalul leucocitelor 1. Monocite 7% din totalul leucocitelor Valori: 100 700/mm3 sange Structura: - 12 - 24 diametru - Nucleul are forma literei C - Contin numerosi lizozomi Functii: - migreaza in tesuri, unde se transforma in macrofage si fagociteaza microorganisme si cellule moarte - Intervn in apararea imuna. Monocitele, ca parte a sistemului imun innascut, pot fagocita bacterii si diversi fungi, eliberand mediatori inflamatori ( prostaglandine, interferon). Iar ca parte a sistemului imun adaptiv prelucreaza corpii straini (antigenele) in vederea activarii limfocitelor.

2. Limfocite 25% din totalul leucocitelor. Valori: 1.500 3.000/mm3 sange Structura: - 5-15 diametru - Au forme variate - Nucleu mare care poate ocupa toata citoplasma - Sunt de doua tipuri: limfocite T( 90%) si limfocite B (10%)
10

Functii:

- produc anticorpi principalul rol este de a asigura imunitatea adaptiva, consecutive activarii limfocitelor(datorita prezentei unui antigen) si se realizeaza in doua moduri: 1. Limfocitele T realizeaza imunitatea mediata celular prin producerea de limfocite care la contactul cu agentul patogen declanseaza citoliza(distrugerea cellulei straine) 2. Limfocitele B produs raspunsul imun mediat umoral prin transformarea in plasmocite. Plasmocitele produc anticorpi specifici - Dupa intalnirea cu un antigen, se pot produce limfocite de memorie, care prelungesc imunitatea fata de acel antigen, proprietate ce sta la baza vaccinarii.

300.000/mm3)sange Structura: - 2 - 4 diametru - Sunt fragmente citoplasmatice - Provin din cellule precursoare numite megacariocite - Contin factori ai coagularii si serotonina - Sunt vasoconstrictoare - Traiesc 7-10 zile Serotonina este o substanta derivata dintr-un aminoacid, triptofanul, sintetizata de catre celulele intestinului si avand de altfel un rol de neurotransmitator al sistemului nervos central.
Functii: - intervin in hemostaza. In contact cu fibrele de collagen de la nivelul unei leziuni vasculare, devin aderente (aglutinare) si formeaza trombusul plachetar, care acopera leziunea. Trombocitele elibereaza activatorul protrombinei, care actioneaza asupra protrombinei din plasma si o transforma in trombina. Trombina determina transformarea fibrinogenului plasmatic solubil in fibrina insolubila. Fibrina insolubila formeaza o retea in ochiurile careia se fixeaza elementele figurate si se formeaza cheagurile.

3. Trombocite(plachete sangvine): Valori: 250.000 300.000/mm3 (150.000

Antigenele A si B se afla pe suprafata eritrocitelor. Anticorpii si se afla in plasma. In cazul intalnirii anticorpilor si antigenelor de acelasi tip se produce aglutinarea si liza hematiilor. Factorul Rh a fost identificat prima data la maimuta Maccacus rhesus.
11

Factorul Rh este un al grup de antigene(determinate de o gena dominanta) prezente pe suprafata eritrocitelor. Ser anti A= ser ce contine anticorpi (aglutinarea se face in mostre care contin antigeneA) Ser anti B= ser ce contine anticorpi (aglutinarea se face in mostre care contin antigeneB) Celulele tesutului muscular sunt evidentiate astfel: 2-3 picaturi de solutie alcoolica de carmin sau albastru de metilen 5%(nuclei) si glicerina(striatii) Tesutul muscular reprezinta 40% din masa corpului. Tropomiozina si troponina sunt proteine reglatoare. Fibrele tesutului muscular neted au o lungime de 10-100 (100-400) si un diametru de 2-4(10). Miofilamentele din tesutul muscular neted sunt dispuse omogen Miofibrilele sunt compuse din miofilamente. Fribrele muscular netede sunt dispuse in straturi si foarte rar in pachete. Tesutul muscular striat este cel mai abundent dintre toate tipurile de tesut din corpul uman. Fibrele muscular striate sunt grupate in pachete numite fascicule Fibrele muscular striate au o lungime de (1mm)3cm-12 cm (pot atinge 10-12cm) si grosimea de (10)20-100. Fibrele muscular striate pot avea forma cilindrica sau prismatica Fibrele muscular striate au contractie voluntara rapida. Fibrele muscular striate au contractie involuntara, lenta, prelungita Sincitiu= masa citoplasmatica cu mai multi nuclei (ex. Fibra muscular striata) Miofibrilele tesutului muscular striat au aspect striat (discuri clare si intunecate) Intr-o miofibrila se afla aproximativ 1500 miofilamente de miozina si 3000 de miofilamente de actina. ( 1 filament de miozina este inconjurat de 6 miofilamnte de actina, pe cand 1 miofilament de actina este inconjurat de 3 miofilamente de miozina) Banda H este o banda luminoasa care strabate discurile intunecate. Membrana Z strabate discurile clare. Aceasta trece de la o miofibrila la alta, consolidandu-le si se fixeaza la capete de fata interna a sarcolemei. Sarcomerul(segmentul cuprins intre doua membrane Z) este unitatea morfofunctionala a miofibrilei. Glisarea miofilamentelor de actina printre cele de miozina determina apropierea membranelor Z. Tesutul cardiac are miofibrile mai groase, sarcolema mai subtire, mai multe mitocondrii. Celulele miocardice sunt individualizate si alungite, dar prezinta ramificatii. Striile scalariforme(discuri intercalare) sunt jonctiuni la nivelul carora se realizeaza legaturile intercelulare. La nivelul striilor scalariforme se transmite
12

excitatia de la o celula la alta => muschiul inimii functioneaza ca un tot unitar. Tesutul nodal autoexcitabil(miocardul specific) este organizat in noduli si retea. Structuri constituite dub tesut nodal autoexcitabil: nodulii sinoatriali si nodulii atrioventriculari precum si fascucolul His, continuat cu reteaua Purkinje. In anul 2001 s-a descoperit ca exista cateva cellule de origine(cellule stem) a celulelor cardiac, care pot asigura reparatii si chiar cresteri ale masei inimii( pana la 20%) Astrogliile din SNC intervin in facilitarea schimburilor dintre capilare si neuroni, preluand glucoza din sange si transferand-o neuronilor sub forma de acid lactic. De asemenea astrogliile colecteaza ionii din mediul interstitial, recicleaza mediatori chimici, fagociteaza resturile de neuroni. Celulele satelit sustin fizic neuronii situati inafara nevraxului. Oligodendrogliile asigura izolarea cu mielina a neuronilor din nevrax. Creierul uman contine 100.000.000.000 (100 de miliarde) de neuroni. Neuronii pot trai 100 de ani. Corpii tigroizi sunt reticolul endoplasmatic rugos, cu rol in sinteza de proteine neuronale. Celulele cu conuri si bastonase sunt neuroni unipolari. Neuronii din ganglionul spiral Corti sunt bipolari. Neuronii din ganglionul Scarpa sunt fusiformi. Neuronii secretori eleboreaza neurosecretii. Dendritele sunt mai groase spre portiunea lor initiala, ingustandu-se spre periferie. Dendritele contin neurofibrile si neuroplasma. Teaca Henle este alcatuita din substanta fundamental amorfa si fibre conjuctive aranjate in retea, avand rol in apararea si nutritia axonului. Axonii mielinizati formeaza substanta alba a nevraxului. La baza procesului de excitare stau mecanisme electrice (potentialul membranar de repaus si de actiune) si mecanisme metabolice (scindarea hidrolitica a ATP in vederea eliberarii de energie). Potentialul de membrana poate fi pus in evident cu ajutorul unui voltmetru, care masoara diferenta de potential intre cele doua fete ale membrane. Potentialul membranar de repaus are diferenta de potential de -70mV. Mentinerea acestuia este datorat ionilor de Na+ si K+. In repaus, toate canalele ionice pentru Na+ sunt inchise, dar doar cateva canale ionice pentru K+ sunt deschise. P.A. apare cand un stimul sufficient de puternic actioneaza un anumit timp asupra membranei. P.A. are diferenta de potential +30mV(aceasta valoare dureaza numai 1ms). P.A. dureaza 10ms pt majoritatea neuronilor(P.A. ale fibrelor cardiace dureaza mai mult)
13

Descrierea P.A. a fost realizata de A.L. Hodgkin si A. F. Huxley. Faza de latenta dureaza 0,1 ms Faza de latenta reprezinta intervalul necesar cresterii permeabilitatii membranei pt Na+ Perioada de latenta dureaza de la aplicarea stimulului pana la declansarea PA( timp in care incep sa se deschida canalele pentru Na+). Pa = depolarizare(reducerea valorii potentialului de membrane) + repolarizare + hiperpolarizare(deoarece permeabilitatea pt K+ dureaza mai mult decat cea mai mult decat cea pentru Na+ . Faza de depolarizare dureaza 1ms Perioada refractara este faza de depolarizare in care neuronal are proprietatea de a nu raspunde la noi stimuli. Labilitatea este caracterizata de numarul de stimuli la care poate raspunde un neuron intr-un anumit interval de timp (aceasta este determinata de durata perioadei refractare). Discriminarea intre stimuli de diferite intensitati se realizeaza prin variatia frecventei potentialelor de actiune si nu prin variatia amplitudinii acestora. Conditii pentru ca stimulul sa declanseze un P.A.: intensitate prag, timp util, bruschete. Studiile asupra excitabilitatii au condus la introducerea unor termeni precum: reobaza si cronaxie. Reobaza este pentru intensitatea prag. Cronaxia este timpul de actiune a unui stimul cu valoare dubla fata de a reobazei, pentru a produce un P.A. Cronaxia este de 10-30 de ori mai mica decat timpul util. In axonii mielinizati transmiterea impulsului nervos se face cu viteza de 100-120m/s. Imaginati-va ca fiecare canal de Na+ este o piesa de domino, iar diferenta de potential de +30mV este impulsul care determina caderea primei piese. P.A. apare datorita depolarizarii celulei(daca numarul de ioni de Na care patrund in celula este suficient de mare). Aponevrozele si tendoanele apartin sistemul muscular. Sistemul limfatic este alcatuit din limfa, organe limfoide( noduli limfatici, splina, amigdalite, timus adult, etc.), vase limfatice, limfocite. Sistemul excretor este alcatuit din rinichi, cai urinare, tegument, plamani. Procese vitale: metabolism, miscare, sensibilitate, crestere, diferentiere, reproducere, homeostazie. Insusirile sistemului biologic individual: integralitate, echilibru dinamic, autoreglare si caracter informational. Autoconservarea reprezinta mentinerea vietii. Echilibrul dinamic este influentat de metabolism
14

Autoreglarea se face prin feed-back negativ.(temperatura corpului, glicemia, calcemia) Melanocitul se afla in tesutul conjunctiv lax. Celula gliala C face legatura intre un neuron piramidal si un vas de sange. Tubul digestiv este diferentiat in 6 segmente(cavitate bucala, faringe, esofag, stomac, intestin subtire, intestin gros). Stomacul prezinta: o portiune verticala(fundul si corpul stomacului) si o portiune orizontala(antrul si canalul piloric) Orificiul cardia delimiteaza stomacul de esofag Orificiul piloric delimiteaza stomacul de duoden. Stomacul are un centru de automatism localizat pe marea curbura. Sectionarea stomacului se face la nivelul micii curburi. Stomacul prezinta 4 tunici( tunica mucoasa, tunica submucoasa, tunica musculara, tunica externa) Tunica mucoasa a stomacului este alcatuita din epiteliu simplu cilindric si din tesut conjunctiv(corion). Tunica musculara contine fibre musculare netede, dispuse in 3 straturi: extern- longitudinal, mijlociu- circular, intern- oblic. Adventicele este tunica externa a stomacului. Vilozitatile intestinale au forma conica Enterocitele sunt celulele epiteliului simplu cilindric prezent la exteriorul vilozitatilor intestinale. Acestea prezint la polul apical un platou striat. Chiliferul central este un capilar limfatic(vilozitati intestinale). Ileonul este continuat de intestinul gros. Orificiul anal este strajuit de sfincterul anal intern(neted) si extern(striat) Plamanul stang are 1 sant, plamanul drept are 2 santuri. Pleura acopera plamanul.(foita viscerala-plaman, foita parietala-peretii cavitatii toracice) Lama de lichid din cavitatea pleurala mentine in contact plamanii cu cavitatea toracica. Printre sacii membranosi alveolari se afla parenchim pulmonar. Plamanul drept are 3 lobi, cel stang are doar 2. Bronhiile pot fi principale, lobare, segmentare. Au epiteliu pseudostratificat, cartilaj hialin, musulatura neteda, glande mucoase. Bronhiile principale sunt ultimul segment al cailor extrapulmonare. Fose nazale-faringe-laringe-trahee-bronhii principale(2)-bronhii lobarebronhii segmentare-bronhiole-bronhiole terminale-bronhiole respiratoriicanale alveolare-saci alveolari- alveolele pulmonare. Acinii pulmonari sunt formati din bronhiole respiratorii, saci alveolari si alveole pulmonare. Lobulii pulmonari sunt alcatuiti din 50-100 acini pulmonari cu bronhiole terminale. Lobulii pulmonari formeaza segmente pulmonare. Segmentele pulmonare formeaza lobi.
15

Bronhiolele sunt formate din epiteliu simplu cubic(fara glande) si musculatura neteda. Pericardul poate fi fibros si seros. Pericardul seros are foita parietala si viscerala( foita viscerala nu se indeparteaza in timpul disectiei). Santul longitudinal al inimii corespunde in interior cu septul interventricular care separa jumatatile inimii. Santul transversal corespunde septului atrioventricular. Valva bicuspida strajuieste orificiul atrioventricular stang Valva tricuspida strajuieste orificiul atrioventricular drept. Valvele semilunare se afla la contactul dintre artere si ventricole. Din crosa aortica pleaca: trunchi brahiocefalic(dreapta), artera carotida comuna stanga(mijloc), artera subclaviculara stanga(stanga) Epicardul este tunica externa la inimii. Miocardul(mulschiul inimii) este tunica medie Endocardul este tunica interna, si captuseste camerele inimii. Hilul(pe fata mediala a rinichiului) este locul de intrare a arterelor renale si de iesire a venelor renale si a pelvisului renal Capsula renala acopera rinichiul Parenchimul renal este organizat in doua zone: medulara(interior) si corticala. Piramidele Malpighi alcatuiesc zona medulara. Papila renala este varful piramidei Malpighi, care este strabatut de orificii ce constituie locul de deschidere a tubilor colectori in calicele renale mici. Piramidele Ferrein se afla in prelungirea piramidelor Malpighi Zona corticala este alcatuita din trei portiuni: subcapsulara, alta situata intre piramidele Ferrein, si coloanele renale(a 3-a zona, care coboara printre piramidele Malpighi). Lobul renal este format dintr-o piramida Malpighi cu piramida Ferrein corespunzatoare. Lobulul renal este format din piramida Ferrein si substanta corticala adiacenta ei. Vascularizatia rinichiului: Artera renala - 5 artere segmentare - artere lobare - artere interlobare artere arcuate artera interlobulara arteriola aferenta glomerul arteriola aferenta- capilare pertubulare medulara(vene)/corticala(vene interlobulare) vene arcuate vene interlobare vena renala. Menton=barbie Police=deget mare de la mana Hallux=deget mare de la picior Bolta plantara=talpa
16

Hipocondru=partea laterala a toracelui Regiunea iliaca=regiunea laterala a pelvisului. Dezvoltarea ontogenetica=> diferentierea celulelor Pe parcursul dezvoltarii ontogenetice, se desfasoara o evolutie cantitativa(cresterea nr de celule) si o evolutie calitativa(histogeneza). Numai celulele nematurizate, embrionare sunt capabile de diferentiere(celulele mature isi pierd aceasta capacitate) Tumorile maligne pot rezulta in urma unei diviziuni haotice a unor celule embrionare(celule care nu s-au maturizat, din tesutul epitelial si conjunctiv), care nu se mai diferentiaza. Diafragma perineala separa cavitatea abdominala de cea pelviana. Regiunea periombilicala se afla intre epigastru si hipogastru Planul transversal este planul metameriei corpului. Volar=palmar=formatiuni are mainii Plantar=formatiuni din talpa piciorului Dorsal=pentru formatiunile superioare talpei piciorului Hematiile au dimensiuni de 7,5 Miezul hidrofob al bistratului fosfolipid membranar restrictioneaza pasajul transmembranat al moleculelor hidrosolubile si al ionilor. Glicoproteine si glicolipide (puternic incarcate negativ) se afla pe fata externa a membranei. Colesterolul se gaseste in interiorul membranei fosfolipidice. Prelungiri ale citoplasmei(acoperite de plasmalema) sunt temporare(peudopode-leucocite) sau permanente(microvili- epiteliul mucoasei intestinale, al tubilor uriniferi; cili- epiteliul mucoasei traheei; desmozomi) R.E. neted are rol important in metabolismul glicogenului. R.E. rugos= ergastoplasma. Ribozomii sunt bogati in ribonucleoproteine. Ribozomii au 150-250 1 = 1* 10-10m Ribozomii sunt sediul sintezei proteice. Cea mai activa zona a citoplasmei se afla in jurul nucleului. Mitocondriile au structura trilaminara(lipoproteica). Lizozomii au rol important in celulele fagocitare(leucocite, macrofage.) In celulele mucoase nucleul poate avea pozitie excentrica. Nucleul are de obicei forma celulei. Hepatocitele sunt binucleate Nucleul poate avea dimensiuni intre 3-20 Nucleul este in raport de 1/3-1/4 cu citoplasma. Cariolema are structura trilaminata Spatiul perinuclear este spatial dintre cele 2 foite ale cariolemei. Cromozomii sutn alcatuiti din AND, ARN cromozomal, proteine histonice si nonhistonice, cantitati mici de lipide si ioni de Ca si Mg.
17

Proprietati ale celulei sunt transportul transmembranar si potentialul de membrana. Curentii ionici sunt deterinati de transferele ionice. Mecanisme de transport transmembranar care nu necesita prezenta unor proteine transportoare sunt difuziunea si osmoza. Mecanisme de transport transmembranar care necesita prezenta unor proteine transportoare sunt difuziunea facilitata si trasportul activ. Transport pasiv este: difuziunea, osmoza, difuziunea facilitata. Datorita structurii sale, membrana nu reprezinta o bariera in difuziunea moleculelor nepolarizate(liposolubile) sau a moleculelor organice, care prezinta legaturi covalente polare, dar nu sunt incarcate electric. Ex de molecule liposolubile(nepolarizate): O2 si hormonii steroizi. Ex de moleculelor organice, care prezinta legaturi covalente polare, dar nu sunt incarcate electric sunt CO2, etanolul, ureea. Moleculele polarizate mai mari(ex. Glucoza) folosesc difuzia facilitata. Ionii utilizeaza de asemenea difuzia facilitata( canale ionice cu structura proteica, care nu pot fi vizualizate nici cu microscopul electronic. Presiunea osmotica este forta care trebuie aplicata pt a preveni osmoza. Transportul prin proteine caraus este specific si saturabil. Transportul activ se realizeaza prin proteine numite pompe. Transportul activ este de 2 feluri: primar(pentru functionarea proteinei transportoare este necesara hidroliza directa a ATP-ului) si secundar sau cotransport( energia necesara transferului unei molecule impotriva gradiendului sau de concentratie este obtinuta prin transportul altei molecule conform gradientului ei de concentratie) Pompa Na+ - K+ este un tip de transfer activ secundar(cotransport) Transportul transmembranar vezicular poate fi: endocitoza(fagopinocitoza) si exocitoza Potentialul de membrana are o valoare cuprinsa intre -65mV -85mV(valoare apropiata de cea a potentialului de echilibru pentru K+ Potentialul de membrana este mentinut de pompa Na+ - K+ ( baga 2K+ si scoate Na+) Odata atinsa intensitatea prag, depolarizarea este spontana. Canalele ionice pt Na+ si pt K+ sunt voltaj dependente. Pt neuron: potential membranar de repaus= -80mV; P.A.= +40mV; dutara P.A.= 5ms Pt celula miocardica ventriculara se depolarizeaza instantaneu dupa ce stimulul atinge valoarea prag. P.A. dureaza peste 200ms Pt celula muscular neteda de la nivelului antrului gastric, depolarizarea este instantanee dup ace stimulul atinge intensitatea prag, dar P.A dureaza doar 5ms. Perioada refractara absoluta cuprinde panta ascendenta si o parte a pantei descendente(datorata inactivarii canallor pt Na+) In perioada refractara relative P.A. are o viteza de aparitie a pantei ascendente mai mica si o amplitudine mai redusa. P.A se propaga in 2 sensuri
18

Impulsul poate fi nervos sau muscular. Fiecare celula sintetizeaza substante proteice si lipidice proprii. Muschi multiunitar neted se afla in iris. Celula-ou, la circa 30 de ore dupa fecundatie, sufera diviziuni succesive, trecand prin stadiile de: morula, blastula gastrula. Astfel se formeaza embrionul. Cele 3 foite ale embrionului sunt ectoblast, mezoblast, endoblast. Blastocistul prezinta trofoblast. In maduva oaselor se gasesc si celule polinucleate. Ectodermul da nastere la: - Epiderma si productiunile sale cornoase si glandulare - Sistemul nervos: -tubul neural ( SNC, neurohipofiza si epifiza, retina si stratul pigmentar) -creste neurale((ganglioni spinali, ganglioni cranieni, ganglioni vegetativi, plexuri intramurale, medulosuprarenalele) Adenohipofiza. Mezodermul da nastere la: - Tesuturi conjunctive - Sistemul muscular - Sistemul osos - Sistemul urinar - Sistemul reproducator - Sistemul cardiovascular - Mediul intern - Corticosuprarenalele - Derma, dentita dintitlor - Seroasele(pleura, pericard, peritoneu) Endodermul - Sistemul digestiv - Sistemul respirator - Tiroida - Paratiroidele - Amigdalitele - Timusul. Sistemul circulator limfatic trimite in sange lichidul interstitial in exces si apara organsmul de boli. Portiunea axiala a corpului cuprinde capul, gatul si trunchiul. Portiunea axiala contine 2 mari cavitati: cavitatea dorsala( cavitatea cranian si canalul vertebral) si cavitatea ventrala( cavitatea toracica si cavitatea abdomino-pelviana) Portiunea apendiculara cuprinde membrele. Enzimele oxidoreducatoare se afla pe cristele mitocondriale si au rol in eliberarea energiei cleulare.
19

Mitocondriile sunt organitele in care se desfasoara etapele finale ale respiratiei celulare, eliberandu-se energie ce se acumuleaza in ATP. Melanina,glicogenul sunt incluziuni citoplasmatici. Nucleolii sunt bogati in ARN. Tonofibrile=desmozomi Epiteliu unistratificat cilindric simplu poate fi intalnit si la nivelul uterului si a tropelor uterine Cili=>bordura in perie Microvili=>platou striat. Epiteliu pseudostratificat se gaseste si in mucoasa bronhiolelor mari. Tesut conjunctiv moale lax Hipoderm Pericondru Periost Medulara ovarului Canalele Havers Vilozitatile intestinale Reticulocitele sunt celulele tesutului conjunctiv moale reticulat. Acestea se afla in ochiurile retelei de reticulina si au numeroase prelungiri. Fibrocitele sunt celulele tesutului conjunctiv moale fibros Tesutul conjunctiv moale adipos poate fi intalnit in mezentere. Tesutul conjunctiv moale elastic se intalneste in tunica medie a vaselor de sange. Condroplastele sunt camarute ovoidale cu 2-3 condrocite Condroblastele secreta condrina Osteoblastele secreta oseina In tesutul osos predomina fibrele de colagen. Un canal Havers este inconjurat de 5-30 de lamele osoase. ???Densitatea sangelui este de 1055.??? pH-ul sangelui = 7,35 Faringele si laringele au musculatura striata. Muschii erectori ai firelor de par sunt muschi netezi. Teaca de mielina este de natura lipoproteica. Neuronii din mucoasa olfactiva sunt fusiformi. Neuronii din ganglionul Scarpa, Corpti sunt bipolari. Neuronii secretori din hipotalamus secreta hormonii ADH si ocitocina sau hormoni eliberatori inhibitori si stimulatori(eliberatori). Celulele gliale sunt de peste 10 ori mai numeroase decat neuronii. Celulele gliale nu contin neurofibrile sau corpusuli Nissl Nuleolii sunt sediul de sinteza al ribozomilor. Glanda tubuloasa(simpla/ramificata)-glandele intestinale Glanda acinoasa- glanda lacrimala Glanda tubuloacinoasa-glanda salivara
20

Initial, epiteliile senzoriale genereaza un potential de receptor care este preluat de terminatiile senzitive si devine P.A. la prima strangulatie Ranvier a axonului Epiteliile senzoriale se gasesc la nivelul analizatorului gustativ, autitiv si vizual. Tesutul conjunctiv lipseste in sistemul nervos Celulele conjunctive pot fi autohtone(fibroblaste, reticuloblaste) sau pot fi mobile, migrate din sange(limfocitele, monocitele, mastocitele Elastina, colagenul si reticulina sunt proteine produse de celulele conjunctive, coferind elasticitate si rezistenta. Substanta fundamentala este produsa tot de celulele conjunctive, si are rol in metabolismul apei si al sarurilor minerale. Tesutul conjunctiv moale fibros are multe fibre de elastina si colagen, dar foarte putine celule si substanta fundamentala. Tesutul conjunctiv moale elastic are multe fibre de elastina, cimenatate de substanta fundamentala. Are putine celule si substanta fundamentala. Oseina este partea organica a substantei fundamentale osoase. Tesutul muscular neted se afla in capsula unor organe. Tesutul muscular striat are fribre musculare cilindrice cu extreminatile rotunjite sau ramificate. In sarcoplasma, R.E. formeaza doua tipuri de canale(transversale si longitudinale) Membrana Z este membrana intunecata. Fibrele cardiace sunt unite transversal si longitudinal la nivelul discurilor intercalare, motiv pentru carte functioneaza ca un sincitiu. In tesutul nodal, celule musculare sunt slab diferentiate, cu caractere embrionare, ce contin multa sarcoplasma bogata in glicogen si putine miofibrile ce trec dintr-o celula in alta, formand o retea prin care impulsurile sunt transmise la fibrele miocardului. Tesutul nervos are origine ectodermica Pericarion=corpul celular al neuronului Teaca Henle lipseste din SNC Epinervul este tesutul conjunctiv care acopera nervul(pt SNP) Epinervul trimite septuri(formand perinervul), care separa fasciculele de fibre nervoase. Endonervul inveleste si consilideaza fiecare fibra in parte. Neuronii de asociatie se gasesc in proportie de 99%(doar in SNC) In cazul medulosuprarenalei, neuronii functioneaza ca efectori. Celulele fotoreceptoaare din retina sunt neuroni unipolari Neuronii pseudounipolari au ambele ramificatii mielinizate. Astrocite au rol trofic pt neuroni Microgliile au rol fagocitar. Celulele gliale se gasesc si in structura neurohipofizei si a epifizei. Celulele gliale au rol in invatare Impulsul se propaga sub forma de P.A.
21

Legea totul sau nimic se refera la faptul ca P.A. are valoare maxima atunci cand stimulul si-a atins valoarea prag. Stimulii subliminati produc potentiale locale care nu se propaga Reobaza=intensitatea minima a unui curent electric aplicat pe un nerv pentru a produce un raspuns din partea nervului sau a muschiului pe care nervul il deserveste. La variatii mici are curentului se obtin variatii mari ale timpului util. Mai intai se restabileste echilibrul electric si apoi cel ionic Sinapse electrice intalnim in miocard( atomii de Na+, K+ , Cl-, Ca2+ trec prin locul de jonctiune) Noradrenalina are rol in starea de veghe si de atentie.(exista o legatura intre depresiile grave si nivelul scazut al noradrenalinei de la nivelul anumitor sinapse)
Fanta sinaptica dintre neuron si efector este redusa. Sinapsele inhibitorii produc hiperpolarizare Neurotransmitator inhibitor este GABA(acidul gamaaminobutiric) In SNC predomina sinapsele chimice. La nivelul membranei postsinaptice, initial, are loc o depolarizare locala, cu formarea unui potential local(nepropagat) numit potential postsinaptic excitator. Potentialul postsinaptic excitator creste progresiv si cand ajunge la nivelul critic de 10-30 mV se autopropaga prin membrana neuronului postsinaptic Latenta sinaptica este de 0,5 ms Exista 40 de neurotransmitatori( Ex: histamina, GABA, dopamina) Receptorii conduc impulsul intr-un singur sens Prin mecanisme de reglare, orice organism isi conserva homeostazia structurala si functionala.

Cronaxia este cu atat mai scurta cu cat excitabilitatea celulei este mai mare. Cronaxia are valori apropiate la toate tipurile de neuroni. Potentialul electric membranar este suportul fizico-chimic al excitabilitatii si conductibilitatii Teoria ionica a lui Iulius Bergstain face referire la repartitia inegala a ionilor de Na+, K+, Ca2+, Cl-. Datorita miscarii ionice impuse de gradientul de concentratie, apar diferente de potential electric intre cele 2 fete ale membranei. In timpul potentialullui de repaus, membrana este permeabila pt K+ si impermeabila pt Na+ Potentialul de actiune ( +35mV) se autopropaga. Influxul nervos este transmiterea depolarizarii de-a lungul fibrei nervoase. Viteza de propagare a influxului nervos in axonii mielinizati este de 50 de ori mai mare decat in cei nemielinizati. Canalele ionice sunt polipeptide sau lipopeptide cu greutate moleculara mica Pompele ionice sunt agregate de proteine transportoare si enzime. Dupa ce neurotransmitatorii sunt inactivati de enzime acestia sunt fie reinglobabi in vezicule, fie trec in circulatia sangvina. Sinteza de neurotransmitatori este ATP dependenta. 22

La nivelul sinapselor dintre receptori si neuroni, datorita fantei sinaptice foarte inguste, influxul nervos se autopropaga prin mecanismul circuitelor locale. La nivelul placii motorii, impulsul se propaga in toate directiile.

Neurilema este de natura lipoproteica Neuroplasma contine incluziuni pigmentare. Corpii tigroizi (nissl) au rol in metabolismul neuronal. Celulele vegetative centrale sau periferice prezinta in general un nucleu excentric, sau pot avea nuclei dubli sau multipli. Axonul poate ajunge pana la 1m Axonii cu diametrul mai mic de 2 si fibrele postganglionare nu au teaca de mielina. Oligodendrocitele produc mielina pt mai multi axoni din nevrax. Axonii din SNC nu prezinta teaca de mielina si nici teaca Henle. Celulele ependimare si celulele satelit sunt nevroglii. Nevrogliile nu contin neurofibrile si nici corpusculi Nissl Microglia are rol fagocitar Nevrogliile au rol in sinteza ARN Nevrogliile cedeaza substante neuronului. Potentialul de actiune e regenereaza de-a lungul axonului. In fibrele amielitice viteza de conducere a impulsului este de 10 m/s Jonctiune neuromusculara = placa motorie. Sinapsele dendro-dendritice pot fi doar electrice. Potentialul terminal de placa face referire la placa motorie. Potentialul terminal de placa nu este potential de actiune. Potentialul terminal de placa are 2 proprietati : sumatia temporala si sumatia spatiala. Sumatia temporala reprezinta cumularea a 2 potentiale terminale de placa produse prin descarcarea de mediator din aceeasi fibre presinaptica Sumatia spatiala reprezinta cumularea a 2 potentiale terminale de placa produse prin descarcarea de mediator din 2 fibre presinaptice vecine pe aceeasi membrana postsinaptica. Oboseala transmiterii sinaptice se produce datorita epuizarii depozitelor de mediator chimic. Unele anestezice scad excitabilitatea sinapselor Cofeina creste excitabilitatea sinapselor. Raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor. Receptorul raspunde prin variatii de potential gradate proportional cu intensitatea stimulului Corpusculii senzitivi sunt mici organe pluricelulare alcatuite din celule, fibre conjunctive si terminatii nervoase dendritice Receptorii durerosi si receptorul olfactiv sunt terminatii butonate ale dendritelor. Corpii carotidieni si aortici sunt chemoreceptori. Termoreceptorii pot fi terminatii nervoase libere.

23

Neuronul are proprietatea de integrare. Neuronii motori sunt neuroni multipolari de dimensiuni mari Teaca de mielina are rol trofic, de protectie si izolator. Excitabilitatea se manifesta prin depolarizarea membranei(neuronale, musculare, glandulare) Potentialul de membrana: Fibra musculara striata scheletica: (-70)-(-90) mV(repaus) si (+30)-(+40) mV(actiune) Fibra miocardica ventriculara: -90 mV(repaus) si +30 mV(actiune) Fibra musculara neteda: (-50)-(-60) mV (repaus) si +35 mV (actiune) Neuronul: 0-(-100) mV (repaus) si (+30)-(+40) mV (actiune) In repaus, anionii de Cl- predomina la exterior, respinsi de cei proteici. In conducerea impulsului electric, sarcinile negative se comporta ca un catod si atrag sarcinile negative. Prin procesul de sumatie poate produce excitatie prin insumarea modificarilor repetate de depolarizari produse de stimuli subliminali. La cresterea lenta a intensitatii unui stimul, membrana se adapteaza si celula nu mai raspunde printr-o noua depolarizare Prin sinapse se realizeaza atat integrarea interna cat si externa. Eliberarea mediatorului chimic in fanta sinaptica este direct proportionala cu frecventa stimulilor. PPE apare daca patrunde Na+ in celula. PPI apare daca patrunde Cl- in celula. Intarzierea sinaptica poate fi de 0,5 -1 ms In miocard si unii muschi viscerali se descriu sinapsele electrice. Mecanismele transmiterii sinaptice: Ca2+ patrunde in componenta presinaptica Actiunea mediatorului asupra receptorului Reabsorbtia mediatorului neutilizat Reabsorbtia mediatorului inactivat Colinesteraza inactiveaza acetilcolina, rupand-o in colina si acetat. Minimum de prag = intensitate prag PR = potential de repaus = -70mV Distributia cationilor pe cele doua fete ale membranei in repaus se face prin transport membranar pasiv(canale ionice de scurgere) si prin transport membranar activ (pompe ionice) Pompa Na+-K+ transporta cu ajutorul energiei eliberate de hidroliza unei molecule de ATP 3Na+ la exterior si 2K+ la interior. Potentialele locale sunt variatii de potential ale membranei neuronale produse de anumiti stimuli. Potentialele locale devin potentiale de actiune cand stimulii ajung la valoarea prag Faza de depolarizare dureaza 1ms Cu cat cronaxia este mai mica cu atat tesutul este mai excitabil. Perioada refractara este o durata care apartine PA .

24

Ritmicitatea sau automatismul consta in generarea de impulsuri electrice sau potentiale de actiune de catre celulele musculare modificate(care apartin sistemului excitoconductor al inimii) si neuronilor inspiratori bulbari(autoexcitatori). Neuronii inspiratori bulbari sunt autoexcitabili. PPE(potential postsinaptic excitator) are ca efect transmiterea impulsurilor prin sinapsa.

Radial se foloseste pentru antebrat Fibular se foloseste pentru gamba Pentru colorarea unui frotin din mucoasa bucala umana se pot utiliza: albastru de metilen, apa ioadata sau solutie Ringer. Transportul membranar activ necesita o cantitate mare de energie. Oasele late ale capului se formeaza din tesul cartilaginos fibros. Hialoplasma este un sistem coloidat heterogen. Pericardul contine epiteliu pluristratificat Nucleul contine lipide si proteine In mucoase care trebuie mentinute umede in permanata se afla tesut epitelial cilindric stratificat. Coagularea dureaza 4-8minute SNV are sinapse chimice Anumite regiuni din creier au sinapsa chimica

25