ȘCOALA POSTLICEALĂ „HENRI COANDĂ” BRAȘOV

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ÎNTREBĂRI
ANATOMIE

PROFESOR: ELEV:

Soare Camelia Ene-Pascale Lumnița

1. Componentele de bază ale celulei

Celulele sunt de 2ă tipuri: procariote –la bacterii și alge albastre verzi- au nucleu fără
membrană nucleară și eucariote – la restul organismelorau nucleul înconjurat de membrană
nucleară
Componentele de bază ale celulei eucariote sunt: A membrană,B citoplasmă și C nucleu

în B =organite celulare

porțiune lichidă B s.n. citosol
struct membr din B s.n. D organiteD includ nucleul,
mitocondriile, reticulul endoplasmatic, ap Golgi și lizozomii

2. Epiteliile de acoperire: clasificări și localizare

Țesutul este o grupare de celule cu aceeași origine, structură și funcție.

Țesuturile se clasifică în: A epiteliale, B conjunctive, C musculare și D nervoase
Țesutul epitelial sau epiteliul este unul dintre tipurile de țesut animal, constituit din unul sau
mai multe straturi de celule, legate între ele. Țesuturile epiteliale se divid intens, sunt
avascularizate și sunt întotdeauna însoțite de țesut conjunctiv moale, de unde primesc
substanțe nutritive prin difuzie. În aceste țesuturi, celulele sunt legate între ele printr-o
substanță amorfă.
Există trei tipuri de epitelii:

 de acoperire
 secretoare
 senzoriale

Epiteliile de acoperire acoperă organismul la exterior (epiderma), căptușește la interior

principalele organe cavitare, formând mucoase.
După nr. straturilor de celule pe care le au, pot fi :
a) Epiteliile unistratificate ale căror celule sunt dispuse într-un singur strat şi pot avea forme
diferite.
Ele pot fi:
 epitelii pavimentoase simple: format din celule turtite ce formează/se găsesc în tunica
interna a vaselor sangvine și limfatice, peritoneu (susține organele abdominale)
pericardul inimii, foițele pleurale (plămâni), endoteliul (peretele) capilarelor,
alveolelor pulmonare;
 epitelii cubice simple: intră în structura bronhiolelor, a pereților unor canale mici ale
glandelor salivare(secretorii);
 epitelii cilindrice simple: intră în constituția mucoasei tubului digestiv de la cardia
pana la rect, a trompelor uterine.(între stomac & rect, mucoasa nazală & trompei
uterine)
b) Epiteliile pluristratificate contin mai multe straturi de celule asezate pe membrane bazala.
Pot fi :
 pavimentoase: au stratul superficial format din celule turtite cheratinizate (epiderma)
sau necheratinizate (mucoasa bucală, esofagiană, a uretrei, vaginului);
 cubice: au stratul superficial format din celule cubice, formeaza epiteliul canalelor
mici ale glandelor salivare și sebacee;
 cilindrice: stratul superficial contine celule cilindrice, formeaza mucoasa valului
palatin, epiteliul canalelor mari ale glandelor salivare;
 epiteliul de tranzitie: intră în constituția mucoasei căilor excretoare urinare (vezica,
uretere, uretra), nu permite absorbția urinei și protejează mucoasa de acțiunea iritantă
a acesteia(laringiană și faringiană)
c) Epitelii pseudostratificate sunt formate din celule asezate într-un singur strat, dar nuclei
acestora sunt situați la nivele diferite, ceea ce crează impresia de stratificare. Întră în structura
mucoasei ce căptușește nazofaringele, traheea, bronhiile mari;

3. Epiteliile glandulare: clasificări și localizare

Formate din celule epiteliale care au proprietatea de a elabora produși de secreție

specifici și care formează parenchimul glandular. Împreună cu țesut conjunctiv, vase de sânge
și fibre nervoase, acestea formează glande.
Pot fi:
 exocrine: își varsă produșii de secreție prin canale la exteriorul corpului (glanda
sebacee, glande sudoripare) sau în cavități/ tubul digestiv (glande salivare, gastrice,
intestinale);
 endocrine: își varsă produșii de secreție, numiţi hormoni, direct în sânge sau limfă
(hipofiza, paratiroida, tiroida, glandele suprarenale);
 mixte au dublă secreție:endocrină și exocrină (hormoni și alți produși) (pancreasul ,
testicului, ovarul)

4. Epiteliile senzoriale

Sunt formate din celule receptoare, specializate în recepționarea diferiților stimuli externi și

interni și celule de susținere cu rol protector.
Celulele senzoriale sunt:
 tactile (în epiderm)
 gustative (mugurii gustativi din epiteliul mucoasei bucale)
 auditive (epiteliul organului Corti din urechea internă)
 olfcative (epiteliul mucoasei nazale)
 celulele cu conuri și bastonașe din retină.
Aceste epitelii intră în structura segmentului periferic al analizatorului gustativ, auditiv,
vestibular.
5. Țesutul conjunctiv fluid – sângele (valori normale ale elementelor figurate)

Sângele este un lichid vital existent în corpul oamneilor precum și în cel al animalelor,
care hrănește toate organele și țesuturile corpului și elimină substanțe nefolositoare sau
reziduale din organism. Sângele transportă oxigen de la plămâni la toate țesuturile corpului,
iar la întorcere transportă substanțe nefolositoare, în special dioxidul de carbon la plămâni, iar
de aici CO2 este scos din organism prin intermediul expirației.
Volumul sanguin normal al unui adult normal reprezintă aproximativ 8% din greutatea
corporală.
Componentele principale ale sângelui sunt plasma și ielementele figurate (40+45%)
Elementele figurate ale sângelui
Eritrocitele nr aprox 5 mil./mm3 la bărbat și 4,5 mil./mm3 la femeie, iar supraf. Tot a
eritroitelor este de aprox 3000m2, de 1500 de ori mai mare decât întreaga supraf a corpului.
Hemoglobina Hb rol de transportor O2 și de participant la transportul CO2
Legarea O2 se face de către Fe moleculei de Hb – oxihemoglobină. Hb transportă CO2 sub fr
de compuși carbaminici, fr cu agenții oxidanți(nitriți,cloruri) sau unele droguri
methemoglobina
Formarea globuleor rosșii – eritropoieza – are loc la adult în măduva hematopoetică a
oaselor,în oasele late.
Durata mdie a hematiilor adulte este de 120zile, după care sunt dispuse în splină,ficat,măduva
osoasă,ganglionii limfatici,prin hemoliză. Creșterea temporară sau stabilă a nr.-lui eritrocitelor
sn poligulii. Scăderea eritr circulante –anemie- cauzată de carențe de Fe, proteine, vitamine,
infecții, stări toxice.
Leucocitele –nucleate,mobile cu rol în procesele de apărare contra ag.-lor patogeni.
Nr din sângele circulant variază între 4000 – 8000 / mm3
Sunt de mai multe tipuri:
- neutrofile - prod măd os. Durată viață- câteva ore
- acidofile- nr crește în sânge în boli parazitate și alergice
- bazofile – nr crește în stadii tardive ale inflamațiilor
- limfocitele – orgie în gangl limf, splină, amigdale, măd roșie os. Nr crește în infcț acute, cr,
b infecțioase
- monocitele prod în măd os și org limfopoetice. Râmân în circulație doar 24h, migrează în
țesuturi, se transf în macrofage și fagocitează întens bacterii și resturi celulare mai mari
Trombocitele se fr în măd. Hematogenă,prin fragmentare celule.
Se găsesc în sânge în nr aprox 3000,000 / mm3, o durată de viață de aprox 1 săpt. Apoi
distruse în special de către splină.
Există 4 grupe în sist-ul AB0
Gr. Landsteiner Gr. Janský Aglutinogen (antigen) Aglutinine (anticopri)
0 I nu are α și β
A II A B
B III B A
AB IV A și B nu are
6. Care sunt mușchii mimicii?

1. Mușchii capului sunt grupați în:

A Mușchii mimicii sn și mușchi cutanați, grupați în jurul orificiilor: orbital, nazal, bucal,
auditiv care acț ca dilatatori sau constrictori
Mușchii din regiunea bolții craniene sn m. epicarpieni→occipito-frontală și temporo-
parietală
Mușchii din jurul orificiului orbital: m. Orbicular al ochiului, m corugator al sprâncenei,
m depresor al sprâncenei, m procerus
Mușchii din jurul oficiului nazal
Mușchii din jurul orificiului bucal – m-ii orbicular al gurii, -ul buccinator, m ridicător al
buzei superioare și al aripei nasului, m ridicător al buzei superioarei, mii zigomatici, -ul
ridicător al unghiului gurii, m coborâtor al ∟-lui(unghi) gurii, m coborâtor al buzei
inferioare, m mintal
Mușchii din jurul urechii: auricularul superior, anterior, posterior

7. Care sunt mușchii masticatori?

1.B Mușchii masticatori

4 grupe: temporali, maseteri, pterigoidieni mediali, Pterigoidieni latrali

8. Care sunt mușchii gâtului?

2. Mușchii gâtului
- Pielosul gâtului, sternocleidomastoidianul, hioidienii

9. Care sunt mușchii trunchiului?

3. Mușchii trunchiului
Mușchii regiunei posterioare și cefei dispuși în plan superficial- m trapezi șși m dorsali și în
plan profund- m șanțurilor vertebrale
M toracelui: pectoralii, dințații, intercostalii
Diafragma separă cavit toracică de cea abdominală
M abdomenului: -lați
- Participă la fr-ea pereților antero-laterali și posteriri ai abdomenului
Din ei fac parte: m drepți abdominali, m oblici externi și oblici interni

10. Care sunt mușchii membrelor?

4. Mușchii membrelor
A Mușchii membrelor superioare
Se împart în 2ă grupe: m-i care leagă mebr-ul sup de trunchi și m-i proprii ai mebr-lui sup
După așezarea topografică m-ii proprii ai membr-lor sup :
a)mușchii umărului - deltoidul
b)m-ii brațului - bicepsul brahial și tricepsul brahial
c)m-ii antebrațului – flexori și extensori ai degetelor, pronatori și supinatori , m-ii mâinii
B Mușchii membrelor inferioare
În jurul articulației coxo-femurale se găsesc mușchii fesierii. Coapsa posedă pe fața
anterioară, superficial, mușchiul croitori și cvadricepsul femural, iar în profunzime i mușchii
adductori. Pe fața posterioară a capsei se află bicepsul femural
Mușchii gambei extensori ai degetelor si pronatori ai piciorului, alții sunt extensori ai
piciorului, flexori ai degetelor și supinatori ai piciorului
Planta fața prin care piciorul se sprijină pe sol, prezintă mușchii flexori și extensori ai
degetelor.

11. Ce este contractilitatea?

Reprezintă capacitatea miocardului (mușchiului) de a răspunde la unda de excitație printr-o
contracție.

12. Ce este elasticitatea?

Proprieteatea mușchiului striat scheletic de a reveni la forma inițială după încetarea acțiunii
forței care a determinat extensia sa.

13. Ce este neuronul?

Unitate structurală și funcțională a SN
Este o celulă specializată excitabilă, ceea ce înseamnă că este capabilă să reacționeze la
stimuli din mediul extern sau intern prin producerea unui potențial de acțiune (impuls nervos),
pe care mai apoi îl conduce către alte celule.
Formă stelată, piramidală, rotundă, cu una sau mai multe prelungiri
Clasificați în 3 tipuri, în raport cu funcția lor:
Neuroni senzitivi transmit info de la org de simț ale corpului la SNC
N integrativi procesează info primită
N. motori inițiază acțiunile voluntare și involuntare