PROIECT DE LECȚIE

DATA:
AN ȘCOLAR: 2023-2024
PROFESOR SUSȚINĂTOR:
CLASA: anul I, Asistent medical de laborator
DISCIPLINA: Anatomie umană
LECȚIA: Sângele
TIPUL LECȚIEI: însuşire de noi cunoştinţe prin abordarea interdisciplinară a lecţiei

PARTEA DE CONCEPŢIE CURRICULARĂ

Scopul lecţiei: dobândirea de către elevi a unor noţiuni legate de compoziţia sângelui şi a rolului
îndeplinit de elementele figurate ale sângelui.
Competenţe specifice:
C1: să descrie compoziţia sângelui;
C2: să enumere elementele figurate ale sângelui;
C3: să specifice rolul elementelor figurate ale sângelui;
C4: să coreleze tipul de element figurat cu funcţia îndeplinită.
Metode de învăţământ: explicaţia, descrierea, conversaţia, problematizarea, obesrvaţia, jocul
didactic.
Mijloace de învâţământ: manual, planşe, culegere, fişe de lucru, fişe cu poezia „Leucemia”.
Resurse bibliografice:
 Mihaela Marcu Lapadat, Floarea Dobran, Manual de biologie pentru clasa a VII-
a, Editura Teora, Bucureşti, 1999;
 Gheorghe Drăguşoiu, Petruţa Oprea, Atingerea standardelor educaţionale prin
evaluări reale, Editura Printeuro, Ploieşti, 2003;
 Camelia Pădure, Coca Alexandru, Gheorghe Drăguşoiu, Evaluări în Biologie şi
noţiuni generale de ecologie mondială, Editura Printeuro, Ploieşti, 2005.

1
 PARTEA DE REALIZARE CURRICULARĂ
Moment organizatoric:
 Pregătirea lecţiei: întocmirea proiectului didactic;
 Organizarea clasei: verificarea prezenţei;
 Reactualizarea cunoştinţelor şi captarea atenţiei:
1. completarea unui rebus pentru reactualizarea cunoştinţelor
predate anterior.
Rebus:
1. segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv;
2. glandă anexă a tubului digestiv; S T O M A C
3. altă glandă anexă a tubului digestiv; F I C Â T
4. transformarea fizico-chimică a
P A N C R E A S
alimentelor în substanţe simple;
D I G E S T I E
5. organul comun căii digestive şi căii
F A R I N G E
respiratorii;
L I M B A
6. organ care participă la masticaţie şi
E S O F A G
deglutiţie;
7. tub care face legătura între faringe şi stomac.

2. anunţarea şi scrierea pe tablă a titlului lecţiei „ Sângele” şi a

obiectivelor urmărite.
Comunicarea noilor cunoştinţe:

Sângele, limfa şi lichidele interstiţiale alcătuiesc mediul intern al organismului caracterizat

prin compoziţie şi proprietăţi fizico-chimice relativ constante ce asigură homeostazia necesară
activităţii normale a celulelor.

SÂNGELE
 Tip particular de ţesut conjunctiv, în care plasma reprezintă substanţa fundamentală fluidă;

2
 Realizează aportul la nivel celular de substanţe energogenetice şi plastice, săruri minerale,
apă şi oxigen şi transportă produşii catabolismului celularşi dioxidul de carbon.
 Volumul sangvin total al unui adult normal reprezintă 8% din greutatea corpului unui adult
normal;
COMPOZIŢIA SÂNGELUI:
1. plasma
2. elementele figurate
PLASMA:
 reprezintă 55 – 60%
 conţine apă (90%) şi reziduu uscat (10% - 9% substanţe organice şi 1 % substanţe
anorganice).
 are rol în transportul: - nutrimentelor
- vitaminelor
- hormonilor
- enzimelor
- substanţelor nefolositoare
ELEMENTELE FIGURATE:
 eritrocite / globule roşii / hematii
 leucocite / globule albe
 trombocite / plachete sangvine.

ERITROCITELE:
 sunt celule anucleate care din profil au formă de disc biconcav, iar din faţă au formă
circulară;
 numărul eritrocitelor este următorul:
- 5 milioane/mm³ la ♂;
- 4,5 milioane/mm³ la ♀;
- 6 – 7 milioane/mm³.
 suprafaţa totală a eritrocitelor circulante este de aproximativ 3000 m², de 1500 de ori mai
mare decât întreaga suprafaţă a corpului
 formarea eritrocitelor - eritropoieza - are loc la adult în măduva oaselor lungi, în special a
oaselor late, şi este reglată de un hormon produs de rinichi – eritropoietina.
3
  trăiesc aproximativ 120 de zile, după care hematiile îmbătrânite sunt distruse în splină,
ficat, măduvă osoasă, ganglioni limfatici
Hemogolobina (Hb):
 Reprezintă 34% din volumul eritrocitului;
 Substanţă complexă din clasa cromoproteinelor;
 Este alcătuită din:
- o proteină numită GLOBINĂ;
- o grupare prostetică numită HEM;
 transportă oxigenul sub formă de oxihemoglobină şi dioxidul de carbon sub formă de
carbohemoglobină.

LEUCOCITELE
 sunt în număr de 4000 – 8000/ mm³
 sunt celule nucleate mobile;
 intervin în procesele de apărare a organismului contra agenţilor patogeni prin procese de
fagocitoză, producere de anticorpi şi distrugerea toxinelor de natură microbiană;
 pe baza, structurii, formei şi a rolurilor lor fiziologice, leucocitele se împart în următoarele
categorii:
 POLINUCLEARE:
- neutrofile (segmentate şi nesegmentate)-fagocitează microbii (emit
pseudopode, capturează şi înglobează microbii şi apoi îi digeră);
- acidofile – numărul lor creşte în boli parazitare şi alergice;
- bazofile – intervin în vindecarea inflamaţiilor
 Mononucleare:
- limfocite - sunt produse de timus, amigdale, splină, ganglioni limfatici
- durata de viaţă: câteva ore – câţiva ani;
- asigură rezistenţa organismului faţă de boli, producând anticorpii-
substanţe cu rol în apărarea organismului;
- monocitele – înglobează bacteriile şi elimină resturile celulelor distruse.
Rezultatul activităţii leucocitelor faţă de agresiunea bacteriilor este inflamaţia locală.

4
 TROMBOCITELE:
 se mai numesc plachete sangvine;
 sunt cele mai mici elemente figurate;
 nu prezintă nucleu;
 sunt în număr de 300000/ mm³;
 supravieţuiesc o săptămână, apoi sunt distruse în special în splină;
 aderă de pereţii capilarelor sanguine, la locul rupturii acestora şi eliberează substanţele care
opresc hemoragiile, participând la coagularea sângelui.

„Există o mică lume în oasele mele

Am aflat despre ea într-o zi
Când nişte răufăcători
Au venit în vizită hotărând că vor rămâne.
Înainte să vină
Această lume era cât se poate de fericită,
Cu trombocite, eritrocite şi leucocite
Care luau ceaiul
Aceste celule micuţe din corpul meu
Creşteau şi munceau zi de zi
Călătoreau în sângele meu
Făcându-mă să mă simt bine.
Leucocitele erau paznicii
Care mă protejau de germeni
Ele ştiau trucuri
Care-i făceau pe invadatori să dispară.
Eritrocitele erau rotunde şi puternice
Duceau în spate oxigenul de care are nevoie corpul meu
Pentru a mă juca şi învăţa.
Trombocitele erau prieteni de nădejde
Tăiat la mână sau zgâriat pe braţ,
Ele opreau sângerarea.
Ei bine, aşa era înainte,
5
 Înainte să vină răufăcătorii,
Iar eu nu ştiam de această lume ascunsă
Nu ştiam numele componentelor sângelui .”

PARTEA DE FINALIZARE CURRICULARĂ:

Pentru asigurarea feed-back-ului şi însuşirea cunoştinţelor se propun spre rezolvare

exerciţiile:
I. REBUS – JOCUL CUVINTELOR

1.Componentă a mediului intern.

2.O proteină specifică plasmei sangvine.
3.Toate elementele figurate se formează în …….roşie a oaselor.
4.Combinaţie instabilă a hemohlobinei cu oxigenul.
5.Leucocite care digeră agresorii microbieni.
6.Globulele albe se numesc…….
7.Unele leucocite traversează peretele capilarului sangvin prin…..
8.Substanţe care cresc rezistenţa organismului la boli.
9.Procesul de digestie a microbilor.
10.Lichidul……scaldă celulele corpului.
11.Se îngrămădesc la locul în care se rupe peretele sangvin.
12.Rezultatul activităţii unor leucocite este….. locală.
1 M
2 E
3 D
4 I
5 U
6 L
7 I
8 N
9 T
10 E
11 R
12 N

6
 REZOLVAREA REBUSULUI

1 L I M F A
2 F I B R I N O G E N
3 M Ă D U V A
4 O X I H E M O G L O B I N A
5 N E U T R O F I L E
6 L I M F O C I T E
7 D I A P E D E Z Ă
8 A N T I C O R P I
9 F A G O C I T O Z Ă
10 I N T E R C E L U L A R
11 T R O M B O C I T E
12 I N F L A M A Ţ I A

REBUS – JOCUL CUVINTELOR

1. Globulele roşii se numesc…….

2. Toate elementele figurate se formează în măduva…….a oaselor.
3. Globulele albe se numesc…….
4. Proteină care dă culoarea sângelui.
5. Combinaţie instabilă a hemohlobinei cu oxigenul.
6. Substanţe care cresc rezistenţa organismului la boli.
7. Procesul de digestie a microbilor.
8. Produce anticorpi.
9. Lichidul……scaldă celulele corpului
10.Unele leucocite traversează peretele capilarului sangvin prin…..

7
 1 T
2 R
3 O
4 M
5 B
6 O
7 C
8 I
9 T
10 E

REZOLVAREA REBUSULUI

1 H E M A T I I
2 R O Ş I E
3 L E U C O C I T E
4 H E M O G L O B I N Ă
5 C A R B O H E M O G L O B I N Ă
6 A N T I C O R P I
7 F A G O C I T O Z Ă
8 L I M F O C I T
9 I N T E R C E L U L A R

II. Probleme:
1. Calculaţi cantitatea de sânge a unei persoane ce cântăreşte 90 kg şi a unui elev ce
cântăreşte 45 kg?

8
 2. Presupunem că o persoană de 65 Kg pierde printr-o hemoragie 20% din sângele său.
Calculaţi cantitatea de apă aflată în sistemul său circulator?
3. Un adult de 70 kg pierde printr-o hemoragie 30% din sângele său. Calculaţi
cantitatea de reziduu uscat existent însângele său?
III. Se dau două afirmaţii legate prin cuvântul deoarece. Treceţi literele coresounzătoare cerinţelor
de mai jos:
A. dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi au legătură cauză efect;
B. dacă ambele afirmaţii sunt adevărate dar nu au legătură cauză efect;
C. dacă prima afirmaţie este adevărată şi a doua este falsă;
D. dacă prima afirmaţie este falsă şi a doua este adevărată;
E. ambele afirmaţii sunt false.

1. Hematiile au hemoglobină deoarece au formă de discuri biconcave.

2. Limfocitele produc anticorpi deoarece asigură imunitatea naturală a organismului,
3. Trombocitele participă la coagularea sângelui deoarece sunt elemente figurate nucleateale
sângelui .
4. Limfocitele asigură imunitatea prin fagocitoză deoarece înglobează microbii şi apoi îi
digeră.
5. Trombocitele participă la coagularea sângelui deoarece aderă la pereţii capilarelor lezate şi
eliberează substanţele care opresc hemoragiile.

Răspunsuri: 1B; 2A; 3C; 4E; 5A.