Ce este celula?

Celula este unitatea de baza structurala si funcționala ale tuturor organismelor.

Citologia este știința care se ocupa cu studiară celulelor.

Descoperirea celulei?
Acum 300 de ani, Robert Hooke a luat drept obiect de studiu scoarța unui stejar si a observat-o
folosind un microscop rudimental, a văzut multe cămăruțe mici cu pereții rigizi, pe care le a numit
celula. Mult mai târziu a apărut microscopul optic pe care a putut fi evidențiata structura celulara. A
fost observata membrana celulara, nucleul si citoplasma. Cu apariția microscopului electronic sa
deschis cercetări până la macro celule (așa putem combată cele mai rele boli in ziua de azi).

Forma celula?
Forma globulara (sferica)

Forma stelara

Forma cubica etc.

Celula microscopica – celula sângelui, ovule, cel. Adipoase, bacteriile

Celula macroscopica – oul, portocala, pepene

Funcții celulei?
Are capacitate de refacere si auto producere.

Își sintetizează proprii compuși după un anumit cod.

Se adaptează la condițiile variabile ale mediului.

Menține o stare de echilibru in celula, proces numit homeostazie

Caracteristicele celulei?
Celula este unitatea structurala si funcționala a tuturor organismelor vii.

Celula se naște din alta celula, se divide, si moare.

NU exista viată in afara celulei.

Celula exista in alcătuirea tuturor organismelor, fiind cea mai mica unitate vie capabila sa multiplice.

Celula este un sistem biologic deoarece fac schimb permanent de materie cu mediul înconjurător.

Celula formează un tot unitar pentru care componentele celulare se afla într-o strânsă corelație si
interacțiune.

COMPOZITIA CHIMICA A MATERII VII:

In celula se găsesc peste 60 de elemente chimice, dintre care 16 sunt esențiale pentru viată si 6 sunt
elemente de baza (C:H:N:O:P:S)
COMPONENTE CHIMICE ALE CELULELOR VII:
Apa, sărurile minerale si organice.

APA:
E indispensabila vieții

Ocupa in majoritatea celulelor, 60% din masa celulara.

Participa la diferite reacții chimice

Asigura transportul substanțelor

Procent de apa PLANTE – alge (98%), Plante superioare (70-80%), tubercule de cartof (75%), semințe
uscate (5-9%) ANIMALE – meduze (95%), corp uman (60%), sânge uman (79%), inima umana (70%)

SUBSTANTELE ANIMALE
Ioni, diverse combinație: clonări, carbonați, fosfați

Substanțe organice:
Glucide (carbohidrați) – rol structural, principala sursa de energie a celulelor (glucoza, amidonul,
celuloza, chitina, glicogenul)

Lipidele (grăsimi) – importante surse de energie, se găsesc (sub forma de emulsiisau depozitate)
ex. celule adipoase. Cele mai importante sunt trigliceridele si fosfolipidele.

Proteinele – cele mai importante deoarece constituie elementul de baza a materii vii (participa cu
lipidele la hrana membranei celulare) rol – energie, transporta diferite substanțe, reglează anumite
cantități. Ex. Clorofila (din cloroplaste), albumina (din ou), cheratina (din par si unghii), miozina si
actima, colagenul (din oase), hemoglobina si anticorpii (din sânge). Cea mai importanta parte dintr-o
proteina o reprezintă enzimele, rol – determina viteza si succesiunea din celule.

Acizii nucleici – ADN (acidul dezoxiribonucleic) si ARN (acidul ribonucleic). Rol – prezente in nucleu,
sinteza proteinelor, transmiterea caracterelor ereditare.

Tipuri fundamentale de celula:

Celula Procariot (PK) – nu prezinta un nucleu.

Celula Eucariota (EK) – prezinta un nucleu bine determinat (individual)

Lumea vie este împărțita in 5 regnuri:

Regnul Monera (procariot) – p.cariot

Regnul Protista

Regnul Fungi (ciupercile)

Regnul Plantae si Regnul Animalia

Celula Procariot:
Sunt primele celule apărute pe pământ in urma cu 4-5 miliarde de ani.

Au o structura foarte simpla fiind slab compartimental.

Are dimensiune foarte mica, de ordinul milimicroni (unitatea de măsura a celulei este micronul)

Sunt specifice bacteriilor si algelor albastre verzi.

Sunt foarte răspândite, ocupând cele mai variate medie de viată, deoarece sunt

-aerobe (respira cu oxigen) -anaerobe (respira fără oxigen) -autotrofe (se hrănesc singure)
-heterotrofe (se hrănesc cu alte organisme; părăsiți)

Durata intre generație este foarte scurta, deoarece se înmulțesc de câteva ori pe zi.

Pot metaboliza unele substanțe greu digerabile: cauciucul, detergentul, sub. toxice etc.

Prezinta un metabolism mult mai intensdecât celula EK. Deoarece sunt foarte răspândite,
ocupândsuprafețeîntinse de teren.

Exteriorul prezinta un perete celular rigid.

Nucleoidul - înlocuiește nucleul, este alcătuit dintr-o moleculă de ADN unic bacterian.

Citoplasma - ocupa aprox. tot spațiul celular. Este vâscoasa (ca albușul) si nu prezinta curenți
citoplasmatici.

Membrana citoplasmatica – permite intrarea si ieșirea in si despre citoplasma.

Celula Eucariota:
A apărut după c. PK. In urma cu 1-3 miliarde de ani.

Aparține celor 4 regnuri

Are dimensiuni mai mari, numărând zeci-sute de microni.

Structura C. EK.:
-Membrana plasmatica

-Citoplasma cu organitele celulare: - ribozomii, lizozomii, mitocondria, plastidele, reticul

endoplasmatic, vacuolele, centrozomii

-nucleul

In funcție deprezenta sau absenta membranelor organitelor celulare se clasifica:

Cu membrana dubla (nucleul, plastide, mitocondria)

Cu membrana simpla (R.E, dictiozomi, lizozomi, vacuole)

Fără membrana (cili, centrozomi, flageli, ribozomii)

Exista diferența intre celula vegetala si cea animala: In celula Vegetala -perete celular, vacuole
permanente, plastidele. Animala – nu se găsesc plastide, vacuole temporare, centrozomi.

Schimburi de substanțe prin membrana celulara:

Membrana are 2 prop.: -permeabilitate selectiva si polarizata electric

Transportul substanței: activ – Citoza – Fagocitoza si Pinocitoza pasiv – difuzie osmoza

Citoza

Fenomenul de formare a unor vezicule mici care includ aceste tipuri de substanțe si le elimina sau le
aduce in celula.

1) Ex. animale cu ajutorul pseupodelor = piciorușe false.

2) Particule solide sunt înglobate si digerate – procesul = fagocitoza
3) Ex.2 La om leucocitele realizează fagocitoza
 4) Ex.3 la plante si unele animale particule lichide sunt înglobate.

Difuzia:

Fenomenul prin care moleculele a substanțelor (gazoase/lichide) puse in contact, se deplasează de la

o concentrație mai mare spre o concentrație mai mica, realizând o interpătrundere a celor 2
substanțe pana la egalizarea concertaților.

Osmoza:

Fenomenul prin care moleculele unui substanțe aflata in soluțietraversează membrana

semipermeabila si se deplasează intr-un singur sens de la o concentrație mai mare la o concentrație
mai scăzută.

Citoplasma:

Este masa fundamentala a celulei care ocupa spațiul dintre:

-membrana plasmatica si -membrana nucleului.

Este formata din: - hialoplasma si citoschelet.

Hialoplasma: (Matrix citoplasmatic)

Este un lichid vâscos, incolor, si semitransparent

Apare ca un sistem coloidal, in care mediul de dispersie este apa, iar faza dispersata îl reprezintă
ansamblului de micele organice, ce se alfa in stare de mișcare browniana.

Citoscheletul:

Datorita lui, celula are o anumita forma. Principalul suport in arhitectura celulei.

Organitele celulare:

Pot fi comune:

Reticul endoplasmatic (R.E.) mitocondrii

Dictiozomii Plasticide

Lizozomiii Incluziunile ergastice

Ribozomii Specifice: Flageli si cilii

Vacuolele Corpii NIssl si neurofibrilele

Centrozomul miofibrilele

R.E.
Apare cu un sistem tridimensional de canalicule, vezicule, cisterne ramificate si anastomozate.

Rol: - asigura transportul de substanțe in toata citoplasma si din jurul nucleului.

-Are rol mecanic

-In compartimentele celulei

-Este mai dezvoltata in celulele cu activitate interna (ex. celule hepatice)

R.E. este de 2 feluri: -neted (nu prezinta pe suprafața sa Ribozomi) – rol: sinteza lipidelor

- rugos (prezinta pe suprafața sa Ribozomi) – rol: sinteza proteinelor

Dictiozomii:
Totalitatea dictiozomilor dintr-o celula formează aparatul Golgi.
Sunt situați in apropierea nucleului.

Apar ca niște săculețe suprapuși, aplatizate, dilatate la capete, înconjurate de micro si macro celule.

Au aspect granulos.

Rol – secretar: mai numeroase in celule secretare.

La celule vegetale si fungi, contribuie la formarea peretelui celular.

Lizozomii:
Apar ca niște corpusculi sferici, veziculei.

Prezinte peste 40 de enzime hidrolitice (digestive)

Rol: Sunt considerate „organe digestive” ale celulei sau, „Maturatori celulei” deoarece distrug , prin
enzimele eliberate, toate substanțelesi structurile străine pătrunse in celula.

Ribozomii:
Se mai numesc Corpusculii lui Palade.

Apar ca niște structuri foarte mici, sferice sau ovale, care se găsesc libere in hialoplasma sau atașați
de R.E.G (reticul endoplasmatic rugos sau granular)

Conțin ARN si proteine.

Rol: sinteza proteinelor.

Durata vieții celulara:

Globula alba (1-2 zile)

Globulele roșii (120 zile)

Globule hepatice (10-20 zile)

Vacuolele:
Sunt limitate le exterior de o membrana numita tonoplast.

Apar ca niște vezicule care conțin suc vacuolar.

In celulele vegetale vacuolele au caracter permanent iar in celula animala au caracter temporar.

Rol:In circulația apei, elimina deșeuri celulare, depozitează substanțe de rezervă produși metabolici
sau toxici, realizează digerarea la protozoare si spongieri.

Centrozomul:
Se mai numește centrul celulei

Specifice celulelor animalilor (si ciupercilor dar lipsește din neuron)

Incluziunile ergastice:
Produși rezultați din activitatea metabolica a celulei.
Depozitați in vacuole, in citoplasma si in peretele celular.

Sunt considerate depozite de substanțe organice si anorganice

Ex.amidonul, picăturile de grăsime, inulina si rășina.

Mitocondrie:
Prezente in toate C. EK. aerobe.

Localizate in apropierea nucleului.

Au forme diferite.

Majoritatea prezinta forma elipsoida, pot fi sfere sau bastonaș.

Sunt mai numeroase in celule cu activitate metabolica intensa. (cel. Hepatica, fibra musculara
striata.)

Structura:Prezinta o membrana dubla iar cea interna formează niște criste care conțin enzime ce
intervin in procesele metabolice celulare.

Rol:Au rol esențial in respirația celulara, fiind considerate „adevărate centrale energetice” ale
celulei.

Plastidele:
Plastidele celulei vegetale si unor celule din regnul Protista (celor care fac fotosinteza)

Tipuri de Plastide

Leucoplaste – lipsite de pigmenții

Cromoplaste

Cloroplaste

Leucoplaste: Le găsim in părțile lipicioase ale frunzelor precum si in rădăcinile tuberculizate

(cartof si endospermul seminar de semințe)

Rol:importante in fotosinteza. Consta in sinteză substanțelor organice pornind de la Co2 , apa, si

săruri minerale, care in prezenta luminii si pigmenții clorofilului, elibera oxigen.

Cromoplaste:Conțin pigment irosi, galbeni si portocalii care dau culoare petalelor, frunzelor si
unele rădăcini.

Cloroplaste: Pigment verzi (clorofila) capacitatea de a absorbii razele luminoase si de a le

transfera in energie chimica (Rol: fotosinteza)

Flagelii si cilii:
Sunt organite care apar la unele organisme unicelulare dar si la cele reproducătoare asexuate/
sexuale.

Structura: Au struc. asemănătoare, sunt acoperiți cu o membrana si o teaca in interior aflându-se un

matrix in care se găsesc 9 perechi de mitrocubuli (sunt legați prin proteine contractate, care
determina mișcarea locomotiva)
Rol:Au rol locomotor.

Corpii Nissl si Neurofibrilele:

Sunt organite specifice celulelor nervoase.

Se găsesc in corpul celulelor si la baza dendritelor.

Neufibriile formează o rețea in citoplasma.

Rol:Au rol mecanic: de susținere si de conducere a influxului nervos.

Miofibrilele:
Sunt organite specifice celulelor musculare.

Sunt elemente contractele din citoplasma acestora.

Sunt construite din miofilamente groase si subțiri, așezate hexagon.

Nucleul
-coordoneaza progresele biologice celulare fundamentale

-situat central

-dimensiuni de ordinul milimicromilor

-forma sferica

Clasificarea celulei in functie de nucleu

 Uninucleate
 Binucleate
 Polinucleate

Structura
1. Membrana nucleata
2. Cariplasma
3. 1 sau 2 nucleoni-contin acizi nucleici si proteine

Rol
 Considerat „sediul ereditatii”,avand rol in transmiterea caracterelor
ereditare deoarece contin in structura sa acizi nucleici(ADN si ARN)
 „centrala informationala si de control” a celulei

Acizii nucleici
Tipuri:

• ADN-acid dezoxiribonucleic
• ARN-acid ribonucleic

-in acizii nucleic este stocata informatia ereditara

-unitatea de viata structurala si functional a acizilor nucleic este NUCLEOTIDA

-nucleotidele se leaga intre ele prin punti de hydrogen si dau nastere lanturilor
polinucleatice
-este formata din:
• baza azotata(adenina, guanina, citozin, ginina)
• un zahar
• un radical fosforic

ADN
• se gaseste in cantitate mare in nucleu si in cantitate mica in mitocondrii si
cloroplaste
• contine informatia ereditara a organismelor
• apare ca o macromolecula formata din 2 lanturi polinucleatice infasurate in jurul
unui ax comun formand astfel dublu helix
• structura bicatenara e formata din 2 catane

Proprietati
• denaturarea –prin incalzirea unei solutii in care se gaseste AND-ul ,in cele 2
catene se despart(se rup puntile de hidrogen,dintre ele rezultand astfel un
ADN monocatenar)
-daca Solutia se raceste brusc AND-ul ramane in stare
monocatenala/denaturata
• renaturarea-se realizeaza atunci cand are loc o racire lenta a solutiei in care
se gaseste AND-ul,devenind And bicatenar fiindca are capacitatea de asi
reface structura
-in celula PK AND-ul este bicatenar,iar la adenovirusi poate fii
intalnit un AND monocatenar

ARN
 -este localizat in citoplasma si nucleu
ROL -sinteza proteinelor, si la bacterii si ribovirusuri este purtatorul informatiei
ereditare
ARN are o structura monocatenara, format dintr-un singur lant polinucleotidic
TIPURI DE ARN:-ARN ribozomal - se gaseste in ribozomi, are rol in sinteza proteielor, contine
80-90% din totlul ARNului celular
-ARN de transfer - se gaseste in citoplasma si transporta aminoacizii la
ribozoi,.
-ARN mesager – are rol de a copia informatia de pe o catena a ARN ului si de
a o transfera la aminoacizii din citoplasma, constituie 2-5% din totalul ARN ului cellular

CROMOZOMII
-se gasesc in celulele nucleate
-ei contin informatia genetica (zestrea ereditara)
-acesti cromozomi pot fi vizualizati doar la microscop in timpul diviziunii celulare
-sunt 2 tipuri de cromozomi –cromozomi de tip PK-specifici bacteriilor si algelor albastre
verzi si sunt alcatuiti dintr o singura . micromolecula de
ADN
-cromozomi de tip EK-au o structura mult mai complexa pe langa
ADN reprezinta proteine, lipide, ioni de . Mg si Ca
-nr de cromozomi-acesta este constant pt fiecare specie:-soarece-40 cromozomi
-omul-46 cromozomi
-oaia-54 cromozomi
-cainele-78 cromozomi
-orice abatere in plus sau in minus de la acest numar determina aparitia unor maladii
-totalitatea cromozomilor existenti intr-o celula formeaza setul de cromozomi
-in functie de numarul de seturi de cromozomi, cellule se clasifica in

 celule haploid (N) se numesc cellule reproducatoare, cu un singur set

 cellule diploid (2N) 2 seturi de cromozomi, unul provenit de la un parinte altul
de la celalalt parinte, se numeste cellule somatice sau ale corpului
 cellule triploide (3N)3 seturi
 cellule tetraploide (4N) 4 seturi
 cellule poliploide (N^N) mai multe seturi
-dimensiunea cromozomilor este variabila (0,2-5 microni, iar la om lungimea cromozomului
este egala cu 1,5-2 microni si diametrul intre 0,2-5 microni)

Diviziunea Celulara
-inmultirea asigura perpetuarea speciilor
Cand celulele ajung la maturitatea sexuala dau nastere la noi cellule
asemanatoare cu celula mama=>procesul numindu se DIVIZIUNE
Pt organismele –unicelulare- diviziunea celulelor reprezinta inmultirea celulelor
-pluricelulare-diviziunea celulelor au rol in cresterea si
dezvolatrea organismelor
-inlocuirea celulelor moarte sau uzate
-formarea celulelor reproducatoare
Unele celule se divid toata viata, altele nu, de exemplu:-neuronii la om
se divid doar in primii 2 ani de viata
Diviziunea celulelor este dezvoltata de nucleu
Cand nucleul isi pierde controlul asupra celulelorm, acesta se poate
inmulti haotic si dau nastere unor:-Tumori:->benigne-cand nu se raspandesc la
alte tesuturi

->maligne-cand dau nastere adica se raspandesc si la alte

tesuturi si organe
Diviziunea celulara este de 2 tipuri:1. Diviziune directa (AMITOZA) se
realizeza prin :-fragmentare(clivare)

-stangulare(gatuire)
2. diviziune indirecta (CARIOCNINEZA) se
desfasoara in mai multe faze succesive in mai multe faze succesuve un care se
produc transferurile ale substantelor nhucleare
Se clasifica in : 2a-MITOZA
2b-MEIOZA
Diviziubea celulara este un fenomen ciclic
Ciclul celular –reprezinta ansamblul de transformari care se
produc din momentul formarii celulei prin diviziune pana in momentul unei noi
diviziuni a celulei

Genetica
-Este ramura biologiei care se ocupa cu ereditatea si variabilitatea lumii.
Ereditatea:
Proprietatea organismelor de a urmări modul de transmitere a caracterelor ereditare de-a
lungul generațiilor si anume de la ascendenți la descendenți (bunici – părinți – copii).

Variabilitatea:
Proprietatea organismelor de a se deosebi intre ele.

LEGILE MENDELIENE ALE EREDITATII:

- Fondatorul geneticii ca știința este Gregor Mendel care a luat drept obiect de studiu
mazărea (planta autogama – se reproduce singura) din limba latina PISUM SATIVUM.
- A realizat numeroase încrucișări (hibridări) intre caractere normale:
BOB NETED – NN
Si caractere distincte:
BOB ZBARCIT – zz

Hibridarea:
Procesul de încrucișare a 2 indivizi deosebiți genetic.

Hibridul este rezultatul unei încrucișări.

Mendel a studiat 2 procese eliberând 2 legi:

1. MONO HIBRIDAREA: Încrucișară intre 2 indivizi care se deosebesc într-o singura
pereche de caracter.

2. DIHIBRIDAREA – încrucișarea intre 2 indivizi care se deosebesc in 2 perechi de caracter.

EXEMPLU: Bobul neted – verde Bobul zbârcit – galben

- Caracterele ereditare se transmit prin intermediul factorilor ereditari (GENE).
- In celulele corpului (somatice), factorii ereditari sunt sub forma de pereche, pe când in
celule reproducătoare (gameți) factori ereditari sunt cate unul din fiecare pereche.

Pentru interpretarea rezultatului, Mendel a formulat noțiunile:

ORGANISM HOMOZIGOT: Un organism care are 2 gene identice (AA, bb)
ORGANISM HETEROZIGOT: Un organism care conține unul dominant si o gene recesiva (Aa,
Bb)

*Caracterul dominant se scrie mereu primul, cu litera mare si se manifesta

întotdeauna
*Caracterul recesiv se scrie cu litera mica si nu se manifesta, „rămâne in stare
ascunsa” lângă un caracter dominant.

Fenotipul:
- Reprezintă totalitatea însușirilor morfologice, fiziologice si de comportament ale unui
individ (indica culoarea, forma, comportamentul).

Genotipul:
Totalitatea factorilor ereditari / a genelor.

Genitorii – părinții.

Importanța legilor Mendeliene:

Cercetările si experimentele efectuate au demonstrat ca legile mendeliene
sunt universal valabile la plante, animale si om.
Exemplu la om:
- par negru
- ochi negrii Caractere dominante
- nas acvilin
Fata de:
- par blond
- ochi albaștrii Caractere recesive
- buze subțiri
-nas drept
(Acest tip de dominanta este specific României, in Germania (de ex) – invers.

Exista însă si abateri de la legile lui Mendel datorate unor cauze:

- deoarece nu toți gameții participa la fecundație
- nu toți descendenții unei încrucișări sunt viabili.
- datorita genelor letale care determina moartea indivizilor înainte de
maturitatea sexuala.
- deoarece se produc modificări in structura si funcția materialului genetic apar
genele alele – gene care determina același caracter, dar au forma contrastanta.
De exemplu: grupa de sânge ABIV = LA LB se scrie si sub forma.

Abateri:
1. Fenomen de semi dominanta
- fost descris la planta barba – împăratului in care s-a constatat ca raportul de
segregare fenotipic F2 coincide cu cel genotipic, iar decentului heterozigot
prezinta un fenotip intermedian si anume culoare roz.

2. Fenomen de codominanță
- se realizează atunci când 2 gene alele dominante coexista, sunt funcționale si
interacționează intre ele ducând la apariția unui fenotip nou.
Exemplu: genele LA si LB – sunt gene dominante care determina apariția
grupelor de sânge la om.
La si LB = LALB (ABIV) – grupa de sânge.

In sistemul AB0 exista 4 grupe de sânge:

0I = ll
AII = LALA / sau LAl
BIII = LBLB / sau LBl
ABIV = LALB

3. Fenomen heterozis
- descendenții heterozigoți din F1 sunt mult mai productivi, rezistenți si fertili
decât genitorii homozigoți.
Datorita legilor mendeliene si cunoașterea modului de transmitere a
caracterelor de-a lungul generațiilor, ne pot realiza combinații noi de gene... in
analizarea securilor de plante si animale si pentru a preveni transmiterea
maladiilor ereditare.
Exemplu probleme:
Mama = AII = LALA sau Lal
Tata = OI = ll conform tatalui

Teoria cromozonala a eredității:

Cercetările ulterioare au demonstrat ca factorii ereditari (genele) sunt localizați
in cromozomi.
Thomas Hunt Morgan si colaboratorii săi au elaborat tezele teoriei
cromozonale ale eredității si au dezvoltat o noua știința, citogenetica –
studiaza ereditatea la nivel celular.
- au luat drept obiect de studiu musculița de oțet (drosophila, melanogaster)
deoarece:
- se înmulțește foarte ușor (o generație la 12 zile)
- au doar 4 perechi de cromozomi diferiți
- se crește ușor in laborator
- este prolifica.

Teoria cuprinde 3 teze:

1. dispunerea liniara a genelor in cromozomi.
2. transmiterea înlănțuita a genelor in același cromozom (linkage).
3.schimbul reciproc de gene intre cromozomi omologi (crossing-over) dar
diferite ca informatie genetica.
Prin conversia genetica – se analizeaza treceri de la starea homozigota – starea
heterozigota.
Morgan si colaboratorii săi au alcătuit harți genetice (sau cromozonale) –
reprezentări grafice ale localizare genelor.

Importanta – teoretica a harților genelor

- cunoașterea modului de aranjare a genelor in cromozomi.
- practica: in posibilitatea prevederii rezultatelor hibridărilor experimentale

IMPORTANTA PRACTICA A TEORIEI CROMOZOMALE

-in timpul procesului de crossing over au loc recombinari ale genelor
RECOMBINAREA GENETICA-consta in totalitatea proceselor celulare care
conduc la formarea de noi combinatii genetice
->principala cauza a variabilitatii: Cea mai simpla de recombinare genetica este
intalnita la bacterii si poarta numele de conjugare-> fenomenul prin care se
realizeaza transferul de material genetic de la un individ la altul
->se realizeaza pe 3 cai:-recombinare intracromozomala-are loc prin crossing
over
-recombinare intercromozomala-mai poarta si numele
de „dansul cromozomilor”
->fiecare pereche de cromozomi segrega independent fata de celelalte perechi
->combinarea proleastica a cromozomilor proveniti de la bunici
CONVERSIUNEA GENETICA-presupune un transfer de segmente cromozomale,
acestia inlocuind segmentele similare ca marime dar diferite ca informatie
genetica
->prin conversia genetica se realiozeaza treceri de la starea homozigota la cea
heterozigota

1 lege Mendel
 Legea puritatii genelor-conform careia gametii sunt puri din punc de
vedere genetic, adica contin un singur tip de factori ereditari pereche
-Raportul de segregare in F2 este de 3:1
2 lege Mendel
Legea segregarii independente a perechilor de caractere- conform careia
fiecare pereche de factori ereditari segrega independent de la alta pereche de
factori ereditari