Celula vegetala

Tipuri de celule
Procariota –nu are nucleu propriu ci o masa nucleara difuza.Este intalnita la
organismele din regnul Procariota/Moner

Eucariote –prezinta nucleu individualizat.Este intalnita la organismele din

celelalte regnuri .
CELULA VEGETALA
Celula vegetala este protejata de un perete celular.

In spatiul interior, marginit de peretele celular se gasesc numerosi constituienti numiti

organite ,cu functii vitale.

Totalitatea acestor organite alcatuiesc protoplastul (la celulele vii).

La celulele lipsite de viata ele constituie paraplasma.

Protoplastul- este reprezentat prin: membrana,citoplasma, nucleu si organite(plastide, condriozomi,

ribozomi, dictiozomi, sferozomi, lizozomi, centrozomi, cili si flageli).

Paraplasma- este reprezentata prin : peretele celular,vacuole sau incluziuni lichide si solide.

Protoplastul

1) Membrana celulara este caracteristica pentru celulele vegetale. Este produsa de protoplastul
viu.
 Celuloza este componentul principal al mebranei celulare. In cazul perilor de pe

seminte de bumbac, al celulelor din maduva de soc, floarea soarelui, membranele

celulare sunt formate din 95% celuloza.

Membrana celulara mai contine: acid pectic, pectina care se poate imbiba cu apa si

devine mucilaginoasa. Celuloza si substantele pectice au rol scheletic.

2) Citoplasma este masa fundamentala a celulei vii, in care sunt incluse toate celelalte

organite. Ea reprezinta locul unde se desfasoara cele mai importante procese vitale.

Citoplasma este alcatuita din substante minerale, proteine (din asocierea mai multor

molecule de aminoacizi), lipide, glucide (graunciori de amidon, celuloza, riboza),

biocatalizatorii (enzimele, vitaminele si hormonii), antibiotice, apa.

Citoplasma este o substanta transparenta, incolora, semifluida.

a) Plastidele - sunt incluse in citoplasma celulei si sunt organite vii.

Se clasifica astfel:

- Plastide colorate : -cloroplaste

-rodoplaste
-feoplaste

- Plastide incolore: -amiloplaste

(leucoplaste) -oleoplaste

O celula poate contine numai un fel de plastide. Cele mai studiate plastide sunt

cloroplastele - contin clorofila si realizeaza fotosinteza.

Cloroplastele sunt plastide verzi, raspandite in toate celulele organelor verzi ale plantelor,

in primul rand in frunze, tulpini verzi ierboase, ramuri tinere, fructe necoapte.

Culoarea verde este datorita clorofilei pe care cloroplastele o contin.

Cloroplastele sunt de forma sferica, ovala, lenticulara, discoidala.

 Cromoplastele - plastidele colorate in galben, portocaliu, rosu, existente in petalele florilor,

fructe, frunze, radacini (morcov).Ele prezinta in stroma lor pigmenti din grupa

carotenoizilor (caroten-portocalie, xantofila-galbena, licopenul-rosu)).

Leucoplaste -plastide incolore care sunt in tesuturile embrionare, in petalele albe ale

florilor, in tulpinile subterane. Lecoplastele depoziteza amidon de rezerva.

b) Mitocondrii de forma sferica sau ovala.

In mitocondrii se gasesc sistemele enzimatice, in special din acele care joaca rol in

respiratie, in procesele oxidoreducatoare.

Datorita existentei enzimelor, mitocondriile sunt considerate “uzina energetica” a celulei.

Aici se elibereaza cea mai mare cantitate de energie.

c) Aparatul lui Golgi sau Reteaua lui Golgi/ Dictyozomi.

Este o formatiune reticulara sau de pachete de lamele, inglobate in citoplasma.

Nu se cunoaste rolul fiziologic ale acestor formatiuni vii.

d) Reticulul endoplasmatic

Este sub forma de vezicule turtite, ramificate, care comunica intre ele, cu membrane duble pe care
sunt lipite granule mici, bogate in ARN (acid ribonucleic). In reticul se produce sinteza proteinelor.

e) Ribozomii sunt corpusculi sferici mici.

Contin foarte multe nucleo-proteine din care 10% ARN.

Rolul lor nu se cunoaste cu precizie. Au rol totusi in sinteza proteinelor.

3) Nucleul - este corpuscul sferic, oval, se afla in citoplasma, in centrul tuturor celulelor

Contine :

- ADN- 9%- acid dezoxiribonucleic

- ARN- 1%- acid ribonucleic

Ca structura nucleul prezinta-membrana nucleara

-carioplasma (suc nuclear). In carioplasma se gasesc nucleoli

(corpusculi sferici).

Rolul nucleului in celula

Ia parte la toate manifestarile vitale ale celulei ca: diviziunea celulei, cresterea, transmiterea
caracterelor ereditare, secretia membranelor celulozice, metabolismul, diferentierea celulara.

Nucleul intretine un permanent schimb cu citoplasma.

Inmultirea celulelor

Este o proprietate fundamentala a materiei vii.

Inmultirea celulelor se face prin diviziune si este precedata de o crestere a lor.

Cresterea este o consecinta a proprietatii celulei de a incorpora din afara substantele straine si le
transforma in substante proprii. Cand dimensiunile unei celule au crescut mult peste cele normale,
volumul creste relativ mai mult decat suprafata. Aceasta ramanere in urma a suprafetei fata de
volum,duce la imposibilitatea celulei de a mai face fata schimburilor de substante dintre celula si
mediu. Prin diviziune se restabileste raportul normal dintre volumele si suprafetele celulelor nou
nascute.

La plantele unicelulare, diviziunea celulei, duce la inmultirea lor.

La plantele pluricelulare, diviziunea celulelor, duce la o crestere in lungime si grosime a organelor.

Modul de diviziune a celulelor variaza destul de mult in cadrul diferitelor increngaturi de plante.

Toate aceste moduri de diviziune a celulelor se pot grupa in doua tipuri principale:
1) Diviziunea directa = Amitoza

Este intalnita mai ales la plantele inferioare.

Nucleul celulei- mama se alungeste si se gituie la mijloc. Gatuirea se tot adanceste, partea mijlocie a
celulei se tot subtiaza pana cand se rupe in doua celule fiice, fiecare cu cate un nucleu.

Atat nucleul cat si celula se divid simultan si de aceea se numeste diviziune directa.

Amitoza - se numeste deoarece, in timpul diviziunii nu apare filamentul nuclear.

2) Diviziunea indirecta = Mitoza sau Cariochineza

Este inmultirea care are loc la plantele superioare si majoritatea plantelor inferioare.

Se numeste- indirecta, deoarece intii se divide nucleul si apoi celula.

Se numeste- mitoza, deoarece in timpul diviziunii apare filamentul nuclear.

Diviziunea indirecta poate fi de doua feluri:

1. Tipica - se numeste astfel, deoarece toate celulele plantelor superioare se divid astfel. Cele
doua celule rezultate au acelasi numar de cromozomi.

Are 4 faze:

-Profaza- se caracterizeaza prin aparitia cromozomilor.

-Metafaza- cormozomii se plaseaza in centrul celulei.

- Anafaza- cromozomii luneca spre capetele celulei.

- Telofaza- apare membrana care va imparti celula in doua celule.

Diviziunea indirecta tipica

2) Alotipica sau Meioza- se intalneste la celulele mame ale sporilor.

Este o succesiune de doua diviziuni care au loc, fara repaus intre ele si din celula
mama iau nastere patru celule fiice.
CELULA ANIMALA
Celula animală conţine toate componentele de bază a unei celule: membrană, citoplasmă şi nucleu.
Membrana este un înveliş care protejează celula de factori externi şi menţine unitatea celulei, fiind
alcătuită din două straturi de grăsimi, în care sunt intercalate proteine. Unele celule ale unor
organisme din regnurile procariota, protista, fungi şi plantae au şi un perete celular, un înveliş
exterior membranei alcătuit din celuloză (plante), chitina (fungi) şi peptidoglican (procariote), dar
acest înveliş lipseşte la animale. Citoplasma este lichidul vâscos din interiorul celulei, în ea se afla
organitele celulare, formaţiuni cu diferite funcţii (sinteza proteinelor, glucidelor, lipidelor; respiraţia
celulară etc) şi nucleul. Nucleul are o membrană nucleară asemănătoare cu cea celulară şi conţine
informaţia genetică a animalului respective.

După cum am menţionat organitele celulare sunt formaţiuni care îndeplinesc rolul unor organe ale
celulei realizând diverse funcţii: respiraţia celulară; sinteza proteinelor, lipidelor, glucidelor;
degradarea deşeurilor. Principalele organite celulare ale celulei animale sunt prezentate mai jos.

Ribozomi

Ribozomi sunt nişte mici organite celulare,care au rol în sinteza proteică şi au fost descoperiţi de
savantul roman George Emil Palade (n. 19 noiembrie 1912, Iaşi – d. 8 octombrie 2008, S.U.A.), care
pentru această descoperire a fost răsplătit cu Premiul Nobel. Ei sunt alcătuiţi dintr-un tip special de
ARN, ARN ribozomal şi sintetizează proteine după informaţiile conţinute în ADN. Acesta pot fi liberi în
citoplasma sau ataşaţi de alte organite celulare.

Reticulul endoplasmatic (Re)

Reticulul endoplasmatic este organitul celular cu rol în sinteza lipidelor şi transportul substanţelor în
celulă. Reticulul endoplasmatic este format dintr-un sistem de canale şi s-a format prin invaginarea
(plierea spre interior) membranei celulare.

Re este de două feluri: rugos (Rer), care are ataşaţi pe suprafaţa sa ribozomi şi neted (Ren), care nu
are ataşaţi de suprafaţă să ribozomi.

Aparatul Golgi

Aparatul sau complexul Golgi este organitul celular cu rol în sinteza glucidelor. El are forma unui sac
cu multiple pliuri şi a fost descoperit de cercetătorul italian Camilo Golgi.

Mitocondria

Mitocondria este organitul celular cu rol în respiraţia celulară şi producerea energiei necesare celulei.
Ea conţine enzime oxido-reducătoare, cu rol în degradarea substanţelor organice, astfel obţinându-se
energia necesară celulei.

Mitocondria este protejată de o membrane dublă, cea internă fiind cutată. Spre deosebire de alte
organite celulare, mitocondria conţine ADN propriu. Se consideră că mitocondriile au fost la origine
microorganisme unicelulare, care au pătruns în interiorul celulelor eucariote şi au început o relaţie de
endosimbioză cu acestea, devenind cu timpul un organit celular al acestora.
Lizozomii

Lizozomii sunt organitele cu rol în degradarea substanţelor nocive sau nefolositoare din interiorul
celulelor. Denumiţi şi ,,gunoierii celulei’’, lizozomi degradează aceste substanţe cu ajutorul enzimelor
hidrolitice şi se formează prin invaginarea membranei celulare.

Organite specifice şi generale

Unele celule din diferite regnuri au anumite organite specifice, care nu apar la alte regnuri, de
exemplu cloroplastele, prezente la algele vezi şi la toate plantele şi mezozomul prezent doar la
celulele procariote. Acestea sunt organitele specifice.

Organitele generale sunt prezente la toate tipurile de celule, cele prezentate anterior sunt astfel de
organite.

Chiar şi-n cadrul aceluiaşi regn apar la unele celule şi organite specifice funcţiei pe care o îndeplinesc
de exemplu corpusculii Nissl şi neurofibrilele sunt organite specifice celulelor sistemului nervos;
miofibrilele sunt organite specifice fibrei musculare (care este o celulă) şi care realizează contracţia
musculară. Flageii şi cilii sunt organite specifice de obicei celulelor mobile (spermatozoizi), dar şi altor
tipuri de celule.