Botanica

Morfologia plantelor

Prof. univ. Luchian Vasilica

Student: Stoian David

Celula vegetala
Celula este unitatea structurala, functionala si morfologica a organismelor vii.
Celula este compusa din:
A. Protoplasma: reprezinta constituentii vii ai celulei
B. Paraplasma: reprezinta constituentii nevii ai celulei.

A.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.

Paraplasma este formata din:

Citoplasma
Reticul endoplasmatic
Ribozomi
Aparat Golgi
Mitocondrii
Plastide
Nucleu

a. Citoplasma este sediul tuturor organitelor celulare.

Este delimitata de 2 membrane plasmatice: plasmalema la exterior, si tonoplast la
interior. Plasmalema regleaza schimburile osmotice dintre celula si mediul extracelular.
La nivelul ei se realizeaza pinocitoza- introducerea de material extracelular in interiorul
celulei, prin formarea unor vezicule numite pinocite. Participa la formarea
plasmodesmelor- fire subtiri de citoplasma care trec dintr-o celula in alta la nivelul perilor.
In citoplasma are loc sintetizarea unor vitamine si a unor arome.
b. Reticulul endoplasmatic este un sistem tridimensional de canalicule, cisterne
aplatizate, care elibereaza la capete vezicule. Este neted [lipsit de ribozomi] sau
rugos [prezinta ribozomi]. Formeaza o retea in intreaga celula de la nucleu pana la
plasmalema.

c. Ribozomii sunt organite celulare care au rol in sinteza proteinelor. Acestia pot fi
liberi sau grupati [poliribozomi]
d. Aparatul Golgi are rol in formarea peretelui celular. Este format din 4-8 saculi
turtiti, suprapusi din care se desprind numeroase vezicule.
e. Mitocondriile sunt sistemul energetic al celulei, avand rol in sinteza proteinelor si
enzimelor necesare respiratiei. Sunt organite celulare de diferite forme [sferice,
ovoidale, drepte] localizate mai ales in jurul nucleului. Din punct de vedere structural
prezinta doua membrane: cea exterioara este neteda, iar cea interioara prezinta
pliuri care delimiteaza matrixul.
f. Plastidele sunt organite celulare specifice celulei vegetale. Se formeaza din
proplastide, delimitate de o membrana dubla. Totalitatea lor formeaza plastidomul
celular. Plastidele se clasifica in:
1. Leucoplastele sunt plastide incolore cu rol in depozitarea substantelor de
rezerva. Pot sa se transforme in cromoplaste prin acumularea de pigmenti.
In functie de substantele sintetizate si acumulate avem amiloplaste,
proteoplaste, si oleoplaste. Au forma sferica sau ovoidala. Sunt prezente in
radacini, rizomi, bulbi, tuberculi, bulbotuberculi, seminte si petale albe.
2. Cromoplasmele sunt galbene, rosii sau portocalii datorita pigmentilor
[carotina, xantofila, licopen]. Sunt inactive in fotosinteza. Cromoplasmele
prezinta membrana dubla lipoproteica: membrana interna prezinta un
numar redus de pliuri, iar in interior se afla stroma in care se gasesc globule
lipidice ce contin pigmenti carotenoizi [osniofili si plastoglobuli]. Sunt
prezente in fructele coapte, petalele unor flori, radacini.
3. Cloroplastele rezulta din protoplastide si au rol activ in fotosinteza [contin
pigmentul verde asimilator- clorofila]. Sunt prezente in toate organele verzi
dar mai ales in frunze. La plante inferioare sunt mari, 1-2 in celula cu forma
de panglica, iar la plantele superioare sunt mici, 40-50 in celula in forma
sferica. Au membrana dubla ce delimiteaza in interior masa fundamentala
numita stroma [ribozomi, enzime, AND, ARN]. Membrana exterioara este
neteda iar cea interna prezinta pliuri numite tilacoide, intre ele
formandu-se grama tilacoizilor [discuri suprapuse]. Pe grama se afla
pigmenti asimilatori care formeaza clorofila, cu rol in fotosinteza. Se
transforma in cromoplaste in timpul dezvoltarii petalelor sau toamna.

g. Nucleul este cel mai important organit al celulelor eucariote, contine material
genetic, fiind centrul de coordonare a proceselor vitale. In general este de
forma sferica lenticulata. In celulele tinere este situat central, iar in celulele
mature este situate parietal.
Caracteristici:
Membrana nucleara este dubla, izoleaza nucleul de citoplasma, prevazuta cu pori
care au legatura cu reticulul endoplasmatic [R.E.] asigurand schimburile dintre
nucleu si citoplasma. Dispare in timpul diviziunii si se reface in telofaza.
Carioplasma este in interiorul nucleului si este formata din proteine, fosfolipide,
ADN, ARN, enzime si glucide.
Cromatina este substanta nucleara cu aspect granular formata din ADN, ARN si
proteine. In timpul diviziunii, din ea se formeaza cromozomii [purtatori ai genelor,
controleaza proprietatile ereditare]. Plantele superioare au in celulele somatice un
numar diploid de cromozomi, celulele reproducatoare au un numar haploid. Forma
cromozomilor difera [V.Y.U], cu un brat sau doua. In functie de pozitia
centromerului acestia sunt metacentrici, submetacentrici, etc.
Nucleoli: sunt corpusculi sferici, unul sau mai multi, formati din proteine si ARN. Au
rol in sinteza proteinelor nucleare, ribozomale si a ARN.ului ribozomal.

B. Paraplasma cuprinde:
a. Vacuomul
b. Incluziuni ergastice
c. Perete celular
a. Vacuomul reprezinta totalitatea vacuolelor dintr.o celula. Formeaza cavitati
pline cu suc vacuolar. Rezulta din reticulul endoplasmatic, vezicule golgiene
si pinocite. Vacuola este delimitata la exterior de tonoplast. In celulele
tinere vacuolele sunt mici si numeroase, iar in celulele mature exista o
vacuola mare care alcatuieste 95% din celula. Vacuomul este rezervorul de
substante toxice patrunse in celula, rezervor de glucide reducatoare cu rol
de rezerva.

b. Incluziunile ergastice sunt formatiuni incluse in citoplasma sau vacuola si

servesc ca materii de rezerva sau substante de excretie. Exista incluziuni
lichide [uleiurile din plantele oleaginoase],si solide. Cele solide se impart in:
1. Graunciorii de amidon: cele mai intalnite incluziuni, amidon pe care
plantele il depun in amiloplastele din radacini, tuberculi.
2. Aleurona: este substanta proteica, se formeaza prin deshidratarea
vacuolelor, existenta in endospermul semintelor.
3. Cristalele minerale: sunt substante de excretie, cristale de oxalate de
calciu, rafidii sau rosinii.
c. Peretele celular: se afla la exteriorul celulei, o protejeaza si ii da forma. Este
produs de protoplast, prezent la toate celulele vegetale cu exceptia
gametilor. Peretele celular este de natura polizaharida [celuloza,
hemiceluloza, pectine] dar poate contine si lignine, substante minerale si
uneori proteine.
Peretele primitiv: se formeaza la sfarsitul mitozei din resturi ale fusului de diviziune
printre care se intercaleaza si portiuni cu reticul endoplasmatic, vezicule golgiene
care separa celula mama in doua celule fiice. Prin depuneri de substante pectice si
hemicelulozice rezulta lamela mediana proprie ambelor celule care are rol de liant
datorita pectinelor pe care le contine.
Peretele primar: este elastic in celulele tinere [meristematice]. Prin intercalarea de
noi microfibrile de celuloza se realizeaza cresterea in suprafata. Contine celuloza,
hemiceluloza, pectine, glicoproteine si enzime. Prezinta pori/ punctuatiuni.
Peretele secundar: se formeaza dupa incetarea cresterii celulei in volum, prin
depuneri de celuloza spre interiorul peretelui predomina celulaza.
Modificari secundare ale peretelui celular: se face prin depunere la exterior sau
interior, sau prin impregnare de diferite substante.
1. Cutinizarea: depunere de cutina la exteriorul celulei epidermice
formandu.se cuticula care protejeaza componentii vii.
2. Cerificarea: depunere de ceara la exteriorul celulei facand organul
impermeabil pentru apa [la suprafata fructelor-mar]

3. Suberificarea: impregnarea peretilor celulari cu o substanta grasa numita

suberina. Suberul are rol izolator termic si bariera pentru microorganisme
4. Lignificarea: impregnearea cu lignina, la vase si fibre lemnoase si la
tesuturile mecanice.
5. Taninizarea: impregnare cu taninuri, asigura rezistenta lemnului la
putrezire.
6. Gelificarea: depunere de substante pectice care in contact cu apa se
transforma in gume sau mucilagii
7. Lichefierea.
Diviziunea celulara: imnultirea reprezinta proprietatea fundamentala a
organismelor vii, la plante. Exista diviziune directa si diviziune indirecta.
1. Diviziunea directa: este caractecteristica procariotelor. Scindarea celulei in
doua, de unde rezulta doua celule fiice.
2. Diviziunea indirecta:
a. Mitoza: la plantele superioare in varful radacinii, tulpinii in celulele
meristematice. Dintr.o celula haploida rezulta doua celule haploide.
b. Meioza: proprie celulelor mama ale sporilor si uneori a gametilor. O
succesiune de 2 diviziuni: una reductionala, una ecvationala. Dintr.o celula
diploida rezulta doua celule haploide.

Histologie vegetala

Tesutul reprezinta o grupare de celule care au aceeasi origine, forma,

structura si indeplinesc aceeasi functie. Celulele dintr.un tesut sunt legate
intre ele prin plasmodesme.

A. Clasificarea tesuturilor dupa:

1. Forma: parenchimatice sau prozenchimatice
2. Origine: primare sau secundare
3. Gradul de diferentiere: meristematice sau definitive
4. Rolul in planta:meristematice, de aparare, fundamentale, mecanice,
conducatoare, secretoare, sensitive.
B. Tesuturi meristematice: tesuturi de diviziune/ formative:
Sunt cele mai tinere tesuturi din corpul plantei si sunt formate din celule mici cu
pereti pectocelulozici cu citoplasma densa, bogata in mitocondrii, ribozomi,
reticul endoplasmatic, vacuole mici si nucleu mare dispus central. Se divid dand
nastere la noi celule. Celula meristematica se divide si formeaza celule mici care
mentin meristemul, si celule mari care dau nastere la celule derivate, care se divid
si dau nastere la celule definitive. Dupa pozitia pe care o ocupa in planta avem:
1. Meristeme apicale
2. Meristeme laterale
3. Meristeme intercalare

1. Meristemele apicale: ocupa varful de crestere ale radacinii, tulpnii si ale

ramificatiilor acestora asigurand cresterea in lungime. Sunt reprezentate de
meristemele primordiale care provin din diviziunea zigotului si se afla
in varful radacinii si tulpinii. Constituite din celule mici, izodiametrice,
nediferentiate, la radacina sunt protejate de caliptra, iar la tulpina de
promordiile frunzelor
meristemele primare: se formeaza din meristemele primordiale. Sunt
situate in apexul radacinii si tulpinii, la mica distanta de meristemele
primordiale. Prezinta un inceput de diferentiere iar prin diviziune vor
da nastere la tesuturi definitive primare.
La radacina avem caliptrogen- caliptra, protoderma- rizoderma, meristem
fundamental- scoarta, procambiu- tesuturile caonducatoare.

La tulpina avem protoderma- epiderma, meristem fundamental- scoarta,

procambiu- tesuturi conducatoare, meristem medular- parenchimul medular.
2. Meristeme laterale [secundare]: sunt situate lateral fata de axa organelor
plantei, paralel cu suprafata radacinii si tulpinii, asigurand cresterea in
grosime a acestora.
Cambiul este format dintr.un rand de celule initiale cu derivate pe ambele
fete din care se diferentiaza tesutul Liberian secundar spre exterior si lemn
secundar spre interior pe care le intercaleaza intre tesuturile de origine
primara.
Felogenul este zona generatoare subero-felodermica formata dintr.un
singur rand de celule. Genereaza la exterior suber iar la interior feloderme
3. Meristemele intercalare: sunt situate la baza internodurilor si a limbului
foliar la graminee si au activitate limitata. Se pot prezenta si sub forma unor
celule izolate in epidema numite meristeimoide din care se formeaza
stomatele si perii protectori.
C. Tesuturile de aparare: sunt tesuturi definitive situate la exteriorul organelor
plantelor superioare, au ca functie principala apararea acestora de variatiile
daunatoare. Se impart in tesuturi primare si secundare.
1.1. Tesuturi primare la radacina: caliptra, rizoderma si exoderma.
Caliptra este tesutul care protejeaza varful radacinii. Faciliteaza
patrunderea in sol. Orienteaza cresterea radacinii.
Rizoderma are rol de protectie si absorbtie. Peretii sunt subtiri fara meaturi,
fara stomate, fara cuticula. Unele celule s.au alungit si s.au transformat in
perisori absorbanti. Rizoderma este unistratificata si are durata scurta de
viata.
Exoderma [suber primar] ofera protectie in zona aspra. Peretii sunt
ingrosati cu suberina si lignina.
1.2. Tesuturi primare la tulpina: epiderma.
Epiderma protejeaza organele aeriene. Este unistratificata. Peretii externi
sunt ingrosati, bombati. Peretii laterali sunt subtiri si nu prezinta
cloroplaste. La exterior prezinta cuticula [care reduce pierderile de apa].
Intre celule pot fi prezente stomate si peri:

a. Stomatele au rol in schimbul de gaze cu mediul si degajarea vaporilor de

apa. Se formeaza din doua celule reniforme dispuse fata in fata, ostiola si
celule anexe, formand aparatul stomatic.
b. Perii sunt caracteristici organelor aeriene si se formeaza prin prelungirea
peretilor externi ai celulelor epidermale. Sunt unicelulari, pluricelulari,
protectori, agatatori, glandulari, senzitivi, vii/morti, simpli/ramificati.
Acestia confera plantei caracterul morfologic catifelat, glabru, lanat, etc.
2. Tesuturi secundare: suber si ritidom.
Suberul este un tesut de aparare rezultat din felogen. Celulele au peretii
impregnati in suberina. Sunt moarte, brune, fara meaturi. Suberul
impiedica transpiratia excesiva si patrunderea agentilor patogeni.
Ritidomul este un ansamblu de tesuturi primare si secundare moarte ce
apar la exteriorul plantelor lemnoase. Impiedica pierderile de apa prin
evaporare. In ritidom se pot depozita in diferite substante de rezerva. Este
persistent si neted [fag], exfoliat sub forma de: placi [platan], solzi [pin
rosu], fasii longitudinal [v.v.], fasii circulare [cires].
D. Tesuturile fundamentale: parenchinuri, pereti subtiri cu meaturi.
1. Parenchimuri de abosorbtie: absorb sau favorizeaza circulatia apei si a
substantelor de rezerva:
Rizoderma [cu perisori absorbanti] este primul strat al radacinii, are
pereti subtiri. Este unistratificata, absoarbe apa si sarurile minerale.
Endoderma formeaza ultimul rand de celule al scoarte in radacina.
Este unistratificata, cu pereti ingrosati si cu celule de pasaj care
faciliteaza transportul apei si sarurilor minerale.
Haustorii sunt caracteristici plantelor semiparazite sau parazite.
Epiderma cotiledonului la samanta de gramineae.
2. Parenchimuri de depozitare: pot depozita apa, aer, substante de rezerva,
aerenchimuri [nufar], acvifere [cactusi], substante de rezerva [bulbi,
tuberculi]
3. Parenchimuri clorofiliene [asimilatoare]: sunt prevazute in toate
organele verzi ale plantei dar cu precadere in frunza. Intalnit ca tesut
palisadic sau lacunos.

E. Tesuturi mecanice: au rol in sustinerea plantelor si a organelor lor. In functie de

modul de ingrosare al peretilor exista doua tipuri:
1. Colenchimuri:
Unghiular: celule cu pereti ingrosati in unghiurile celulei
[cucurbitaceae]
Lacunar: celule izodiametrice care lasa meaturi, ingrosarile
producandu.se in meaturi [tutun]
Tabular: peretii tangential ingrosati [tei]
2. Sclerenchimul: este format din celule vii, initial, dar ulterior fara continut
viu. Peretii sunt uniform ingrosati cu lignina. Confera plantelor mature
rezistenta la indoire. Sclerenchimul este de doua tipuri:
Fibros: celule foarte lungi ascutite la capete [fibrele tesuturilor
conducatoare- in]
Scleros: celule izodiametrice cu pereti ingrosati cu lignina si celuloza
[pericarpul fructelor- pere]
F. Tesuturi conducatoare: din punct de vedere filogenetic au aparut la ferigi,
diferentierea accentuandu.se la gimnosperme si mai cu seama la angiosperme. In
cursul procesului de evolutie s.au diferentiat cate un tip de tesut pentru fiecare tip
de seva. Pot fi de origine primara [formate din procambiu], sau de origine secundara
[formate din cambiu]
1. Xilem: vase, parenchime si fibre.
Vasele: au forma alungita, lipsite de continut viu, cu pereti celulari
diferit infrosati. Formeaza trahei si traheide. Peretii vaselor pot fi
ingrosati inelat, spiralat, reticulat sau punctiform. Traheele sunt vase
deschise, cu celule prozenchimatice intre care au disparut peretii celulari
complet [specifice la plantele superioare]. Traheidele sunt vase inchise,
care s.au format din celule suprapuse cu pereti transversali prezenti
[fungi, unele gimnosperme]
Parenchimul lemons: este format din celule vii alungite bogate in
substante de rezerva [amidon], si insoteste vasele lemnoase. Astupa
dupa un timp vasele lemnoase cu prelungiri- tile, care patrund prin porii
vaselor.

 Fubrele lemnoase: sunt celule cu pereti puternic ingrosati, cu rol de

sustinere. Sunt pereti mai ingrosati la lemnul de esenta tare.
2. Floem: vase, celule anexe, parenchimi si fibre.
Vasele [tuburi ciuruite]: sunt celule alungite cu protoplasma activa dar
lipsita de nucleu, controlul genetic fiind facut de celulele anexe. Vasele
sunt dispuse cap la cap cu peretii despartitori, avand numerosi pori.
Daca vasul este in pozitie orizontala rezulta placa ciuruita simpla, daca
este oblic rezulta placa ciuruita multipla. Durata de viata este scurta,
iarna se astupa cu caloza care primavara se resoarbe si reincepe
circulatia sevei.
Celulele anexe: au dimensiuni mici, sunt scurte, prezinta nucleu si
insotesc vasele liberiene.
Parenchimul liverian: este frecvent in liberul secundar.
Fibrele: confera rezistenta tesutului conducator Liberian.
G. Tesuturi secretoare: sunt specializate in eliminarea unor substante rezultate in urma
proceselor metabolice ale plantei [uleiuri eterice, taninuri, etc.]
1. Tesuturi cu secretie externa: elimina substantele la exteriorul celulei:
Papilele secretoare: sunt celule conice cu aspect catifelat si lipsite de
cuticula astfel incat elimina uleiuri eterice [petalele trandafirilor]
Perii secretori: sunt 3-4 celule, ultima secreta uleiuri eterice, cuticula
devine bombata [tomate]
Glande secretoare: digestive [elimina enzime proteolitice- plante
insectivore], saline [elimina sarurile, pe frunza ramane un strat albiciosplante de saratura]
Glande nectarifere: intraflorale [in interiorul florii, secreta nectar, intre
stamina si petale- castan, sau direct pe ovar- v.v.], extraflorale [la
exteriorul florii- baza limbului la cires]
Solzii secretori: sunt mai multe celule sprijinite pe o celula suport
[menta]
Hidatode: elimina excesul de apa prin gutatie.

2. Tesuturi cu secretie interna:

Intercelulara: elimina substantele secretate intre celule. Sunt buzunare
secretoare la citrice, si canale secretoare la conifere.
Intracelulare: secretia in interiorul celulei. Celule secretoare [frunzele de
dafin], laticifere- celule vii, izolate, mari, cu mai multi nuclei, vacuole cu
suc laptos [latex]. Tesuturile cu secretie interna, intracelulara sunt
articulate [dispuse cap la cap fara pereti transversali, neramificaterostopasca-, ramificate-papadie-], si nearticulate [celule gigante]
H. Tesuturi senzitive: au rol in miscarea plantelor.