UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS

FACULTATEA DE STIINTA SI INGINERIA ALIMENTELOR

SPECIALIZAREA ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULUI
NCRENGTURA BRYOPHYTA
Studenti: DNIL GEORGIANA
URSARU ALINA-ANDREEA
Profesor: SL. Dr. ing. POPESCU ADINA
Muchii se consider talofitele cele
mai evoluate, prezentnd o organizare
superioar
Plantele cuprinse n aceast ncrengtur
sunt scunde, mrimea lor variind ntre 1 si
50 cm
Sub raportul rspndirii geografice,
muscineele se ntlnesc n toate climatele i
n toate zonele de vegetaie
GENERALITATI
Reproducerea sexuat. Acest mod de
nmulire se caracterizeaz prin formarea
de organe sexuale - gametangii; mascule -
anteridii i femele - arhegoane
CLASIFICARE
Clasa Anthocerotae Familia Anthocerotaceae

Clasa Hepaticae
Ordinul Marchantiales
Familia Ricciacea
Familia Marchantiaceae
Ordinul jungermanniales
Familia Metzgeriaceae
Familia Jungermanniaceae

Clasa Musci Ordinul sphagnales
Familie Sphagnaceae
Ordinul andreales
Familia Andreaeaceae
Ordinul bryales
Subordinul Polytrichineae
Subordinul Bauxbaumineae
Subordinul Eubryneae

CLASA ANTHOCEROTAE


Cuprinde un singur ordin- ANTOCEROTALES -cu o singura familie-
ANTHOCEROTACEAE- cu putine genuri si specii, raspandite mai mult in
regiunea atlantica si mediteraneana
Ca reprezentant amintim specia ANTHOCEROS LAEVIS frecventa in locuri
umede, margini de santuri in regiunea de campie, dealuri si regiunea montana.
CLASA HEPATICAE
Hepaticele au gametofitul eutalic sau cormoid, de forma unei tulpinite cu
frunzulite.talul cormoid are frunzulitele insirate pe doua linii laterale si uneori inca
una pe fata ventral.
Reproducerea sexuat, vegetative, unele hepatice se inmultesc prin propagule
ce se fixeaza pe suprafata talului.
Clasa Hepaticae, dupa forma sporogonului, talului, se imparte in 2 ordine:
-MARCHANTIALES
-JUNGERMANNIALES


ORDINUL MARCHANTIALES sunt briofite cu talul foarte mult diferentiat
avand o structura anatomica avaansata.
Sporogonul are in general o forma sferica; are o parte haustoriala, o seta scurta
si o capsula.
Se imparte in 2 familii:
-FAMILIA RICCIACEAE
-FAMILIA MARCHANTIACEAE.

FAMILIA RICCIACEAE sunt hepatice de locuri umede si de
apa, primitive organizate. Talul este de forma unor rozete mici,
ramificat dihotomic, este format din mai multe straturi de cellule.
Gametangiile sunt adancite in tal.
Ca reprezentant amintim specia RICCIA FLUITANS este plutitor
pe ape dulci statatoare. Talul este alcatuit din filament bifurcate, de
circa 1 mm latime.

FAMILIA MARCHANTIACEAE. Muschii pe care ii cuprind cuprind
stomatele simple sau in forma d butoiase, sub care se gasesc camera
substomatice. Sporogonul se deschide prin 4-8 lobi, punandu-se in libertate
sporii si elaterele.
Reprezentant specia MARCHANTIA POLYMORPHA(fierea pamantului)
Este raspandita in locuri mlastinoase, umede mai ales in regiunea Montana.

LUNULARIA CRUCIATA este asemanatoare fierei pamantului dar are
propagulele semilunare
BUCEGIA ROMANICA specia si genul la care apartine au fost
descoperite pentru prima oara in Muntii Bucegi si nu are tesut assimilator in
camerele substomatice.
FAMILIA METZGERIACEAE sunt
eutalice.
Reprezentant specia BLASIA
PUSILLA se gaseste in locurile umede si
umbroase.

METZGERIA CONJUGATA are talul
dihotomic ramificat si prezinta emergente
in forma de peri. Este monoic. Creste pe
stanci in regiunea Montana.

ORDINUL JUNGERMANNIALES cuprinde muscinee foarte variate atat
forme eutalice cu structura simpla cat si forme cormoide cu tulpinita cu 2-3
randuri de frunzisoare alcatuite dintr-un singur strat de celule
FAMILIA JUNGERMANNIACEAEcuprinde
forme cormoide. Tulpinita ramificata lateral este
cilindrica, cu doua randuri de frunzioaselaterale si unul
ventral.
Reprezentant; specia FLAGIOCHILA
ASPLENOIDES tulpinita ramificata si aproape culcata
are frunzisoare simple, fin dintate. Se gaseste pe sol in
paduri

LEIDOZIA REPTANS. Are atat
frunzisoarele laterale cat si amfigastrele
situate in forma unei palme cu degete.
Creste prin paduri, pe copaci, pe lemn
putred.
CLASA MUSCI
Cuprinde un numar impresionant de specii, circa 12000 larg raspindite si in
conditii ecologice foarte variate: in medii umede , uscate, pe sol ,stanci, scoarta
copacilor. Unii muschi alcatuiesc turbarii intinse.
Simetria tulpinitei este mai adesea radiara.
Gametangiile se formeaza pe axa principal sau pe cele laterale.
Sporogonul este bine dezvoltat. Este fixat pe tulpinita printr-un piciorus,
continuat de seta de diferite lungimi. In mijlocul capsule se afla columela.
Arhesporul se diferentiaza de regula din endoteciu.. Capsulele au alcatuiri foarte
variat.
CLASA MUSCI se imparte in 3 ordine:
-SPHAGNALES
-ANDREAEALES
-BRYALES
ORDINUL SPHAGNALES cuprinde o
singura familie- SPHAGNACEAE- cu un
singur gen- SPHAGNUM, cu numeroase
specii, cunoscute sub denumirea de muschi
de turba. Se gasesc raspanditi in regiunile de
dealuri, munte, in paduri sau pe goluri de
munte, alcatuind supratete intinse,
mlastinoase, numite turbarii, tinoave sau
sfagnete.
Sub raport filogenetic, ordinal
Sphagnales se apropie de clasa Hepaticae
prin felul de dezvoltare a sporogonului,
alcatuirea capsule si forma protonemei.
Reprezentant in tara noastra prin diferite
specii foarte asemenatoare intre ele:
SPHAGNUM SQUARROSUM;
SPHAGNUM RECURVUM; SPHAGNUM
AQUATIFOLIUM.

ORDINUL ANDREAEALES este monotypic,
cuprinde o singura familie-
ANDREAEACEAE- cu un singur gen,
ANDREAEA cu circa 120 specii raspandite
pe pietre, stanci, in regiunile de munte.
Tulpinita ramificata este imbracata in frunze
simple.
Sporogonul nu are seta proprie si este fixat de
gametofit printr-o prelungire a tulpinii, prin
pseudopodiu.
Reprezentant specia ANDREAEA
PETROPHILA este un muschi mic de circa 1-
2 cm; alcatuieste pernite de pietre, in regiunea
montana.

ORDINUL BRYALES este ordinal cu cele mai numeroase specii, circa 11500,
larg raspandite. Ele sunt anuale sau perene. Protonema este filamentoasa, verde,
asemanatoare unor alge verzi, avand peretii despartitori oblici. Este fixate pe
rizoizi.
Tulpinita este imbracata in frunzisoare de forme diferite si se fixeaza tot prin
rizoizi.
Sporogonul este bine dezvoltat si isi formeaza o seta proprie, prin a carei parte
bazala se infinge in gametofit. Capsula are maxima diferentiere structural
intilnita la muscinee.
Din punct de vedere practice, brialele se impart in doua grupe:
-acrocarpi sporogonul se dezvolta in varful axei principale
-pleurocarpi sporogonul se dezvolta subterminal
Ordinal Bryales se imparte in 3 subordine:
-POLYTRICHINEAE
-BAUXBAUMINEAE
-EUBRYNEAE
FAMILIA POLYTRICHACEAE (din subordinul
polytrichineae0 sunt muscineele de pamant, perene frunzele
au o alcatuire interesanta.
Reprezentant specia POLYTRICHUM
COMMUNE(MUSCHI DE PAMANT) este dioic; are tulpinita
simpla sau dihotomic ramificata. Sporogonul este prismatic
Se gaseste in regiunea montana prin fanete, paduri,
turbarii.

FAMILIA DICRANACEAE (din subordinul
Eubryneae) are frunzulite inguste, subtiri, tubulate,
asezate pe tulpinita pe 2 sau mai multe randuri.
Reprezentant specia DICRANUM
SCOPARIUM alcatuieste pernitee pe sol, stanci, in
pajisti sau in paduri.

FAMILIA POTTIACEAE sunt tericoli si saxicoli.
Frunzele sunt terminate printr-un par hialin.
Caliptra este cilindrica si crecta.
Reprezentant specia SYNTRICHIA
RURALIS are dintii peristomului rasuciti, de
forma unei bucle. Este comuna pe locuri uscate,
trunchi de copaci, acoperisuri vechi.

FAMILIA FUNARIACEAE. Cuprinde
muschii tericoli cu tulpini scunde. Caliptra
are forma unei glugi. Peristomul este format
din 2 randuri de dinti.
Reprezentant specia FUNARIA
HYGROMETRICA (FRANGUTA) este speci
dioica, indivizii masculi sunt mai mici. Seta
este mai lunga si mai adesea indoita. Capsula
este asimetrica si striata. Este frecventa pe
pamant, ziduri, locuri unde a fost foc.

FAMILIA MNIACEAE este o familie asemanatoare
cu precedent.
Prezinta un dimorfism sexual pronuntat. Frunzulitele
sunt mai bine dezvoltate, mai late. Capsula este la fel
aplecata, neteda, ovoidal alungita. Mniaceele se dezvolta
obisnuit in locuri umbroase.
Reprezentant specia MNIUM
UNDULATUM(MUSCHI STELAT) este dioic. Este
comun,impreuna cu alte specii din Mnium, in paduri, pe
sol sau pe trunchiuri putrede.

FAMILIA THUIDIACEAE prezinta 2 feluri de
frunzulite: cele de pe tulpina sunt mari, iar cele de pe
ramificatii, mici. Sunt muschi tericolisicorticoli.
Ca reprezentant amintim specia THUIDIUM
ABIETINUM are tulpina ramificata, ramurile fiind
opuse, avand aspectul unei pene. Creste pe soluri
uscate, in luminisuri de padure, fanete, pana in
regiunea alpina.

FAMILIA HYLOCOMIACEAE au tulpina mai adesea de 2-3 ori penat-
ramificata. Sunt muschi mari.
Ca reprezentant amintim specia HYLOCOMIUM SPLENDENS prezinta
ramificatii etajate, fiind de 2-3 ori ramificata. Frunzulitele sunt oval-lanceolate, cu un
varf lung, ascutit.
Capsula purtata de o seta lunga este curbata.
Alcatuieste pajisti intinse in paduri umbrite, pe stanci, pe coastele muntilor expuse
nordic.

BIBLIOGRAFIE
http://ro.wikipedia.org
http://art-
zone.ro/plante/Muschi_Increngatura_Bryophyta.html
http://www.eukarya.ro/enciclopedie/regnul-
plantae/phylum-bryophyta-muschi