INCENDIILE

Student:
URSARU ALINA-ANDREEA

CUPRINS

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Definitii
Cauze
Clasificare
Repartitia geografica la nivel mondial
Studii de caz la nivel mondial
Managementul hazardului: masuri de combatere a hazardului natural/
antropic luate de autoritati in statul in care s-a produs
7. Concluzii
8. Bibliografie

DEFINITII
2

Pentru definirea noiunii de incendiu sunt necesare urmtoarele elemente:

existena substanelor i/sau materialelor combustibile i aciunea unei surse
de aprindere;
iniierea i dezvoltarea necontrolat n spaiu i n timp a procesului de
ardere;
necesitatea unei intervenii organizate n scopul ntreruperii i lichidrii
procesului de ardere.
Este un proces complex de ardere, cu evoluie nedeterminat, incluznd i alte
fenomene de natur fizic i chimic (transfer de cldur, formarea flcrilor, schimbul
de gaze cu mediul nconjurtor, transformri structurale produse n materialele de
construcie i elementele de rezisten etc.).
Clase de incendii
clasa A - incendii de materiale solide, n general de natur organic, a cror combustie
are loc n mod normal cu formare de jar. Exemple: lemn, hrtie, materiale textile,
rumegu, piele, produse din cauciuc, materiale plastice care nu se topesc la cldur
.a.:
clasa B - incendii de lichide sau de solide lichefiabile. Exemple: benzin, petrol, alcooli,
toluen, lacuri, vopsele, uleiuri, gudroane, cear, parafin, materiale plastice care se
topesc uor etc.;
clasa C - incendii de gaze. Exemple: hidrogen, metan, acetilen, butan, gaz de sond
etc.;
clasa D - incendii de metale. Exemple: sodiu, potasiu, aluminiu, litiu, magneziu, zinc,
titan etc.
clasa E - incendii care implic riscuri de natura electric
clasa F - incendii care implic medii de gtit (uleiuri si grsimi vegetale sau animale) n
aparate pentru gtit
CAUZE
Pentru iniierea unui incendiu este necesar interaciunea urmtoarelor
elemente obligatorii pentru producerea acestuia:- sursa de aprindere i, implicit, mijlocul
care o produce, surs care s posede energia minim necesar pentru aprinderea
combustibilului;
-existena materialului combustibil (gazos, lichid,
solid) n cantitate suficient pentru susinerea arderii;
-existena unor mprejurri determinate care s pun
n contact sursa de aprindere cu masa combustibil.
Mijloacele care produc surse de aprindere pot fi:
- electrice: aparate electrocasnice, mijloace de iluminat electric, aparate de
ntrerupere i
control, conductori i alte echipamente;
- sisteme care produc electricitate static: depozitare, vehiculare i transport
lichide sau pulberi
combustibile, curele de transmitere a micrii, splarea n lichide combustibile,
echipamente,
3

unelte i scule care se ncarc electrostatic;

- mijloace cu flacr deschis: brichete, chibrituri, lmpi, spirtiere, lumnri,
tore, fclii;
- foc n aer liber
- igar
- aparate de nclzit: cazane, cuptoare, aparate de gtit, sobe, usctoare,
dispozitive pentru sudur, tiere sau lipire cu gaze ori lichide combustibile;
- utilaje i sisteme de acionare: motoare, locomotive, maini;
- metale (materiale) care ard sau care produc scurgeri topite;
- conducte (canale) pentru ageni termici, ventilare sau produse de ardere:
burlane i couri de fum, conducte de nclzire sau tehnologice cu abur sau alte fluide
calde;
- produse ce se pot aprinde spontan;
- produse i substane care pot produce explozii;
- trsnet;
- corpuri supranclzite de soare;
- reactoare sau arme nucleare.
Imprejurrile determinante care pot genera incendii:
- instalaii electrice defecte;
- echipamente electrice improvizate;
- aparate electrice sub tensiune;
- sisteme de nclzire defecte;
- mijloace de nclzire improvizate;
- mijloace de nclzire nesupravegheate;
- couri, burlane de fum defecte sau necurate;
- cenu, jar sau scntei de la sisteme de nclzire;

CLASIFICARE

I.

CLASIFICAREA IN RAPORT CU CAUZELE PE CARE LE-A PRODUS se poate face

n funcie de elementele obligatorii menionate.
In funcie de sursele de aprindere se pot deosebi urmtoarele categorii:
1. Surse de aprindere cu flacr: - focuri n aer liber;
- flacr (chibrit, lumnare);
- flcri de la aparate termice
2. Surse de aprindere de natur termic: - obiecte incandescente (igar, topituri
metalice, becuri i proiectoare electrice, jar, cenu, zgur de la aparate de nclzit,
particule incandescente de la sudur .a.);
- cldur degajat de aparate termice (casnice,
industriale);
- efectul termic al curentului electric;
- couri defecte i necurate (fisuri, scntei .a.);
3. Surse de aprindere de natur electric:- arcuri i scntei electrice;
- scurtcircuit (echipamente, cabluri .a.);
- electricitate static;
4. Surse de aprindere spontan: - aprindere spontan de natur chimic (inclusiv reacii
chimice exoterme);
- aprindere spontan de natur fizico-chimic;
- aprindere spontan de natur biologic;
5. Surse de aprindere de natur mecanic: - scntei mecanice;
- frecare;
6. Surse de aprindere naturale: - cldur solar;
- trsnet;
7.Surse de aprindere datorate explozivilor i materialelor incendiare;
8.Surse de aprindere indirecte (radiaia unui focar de incendiu, flacra unui amestec
exploziv .a.).
II.

CLASIFICAREA INCENDIILOR DE PADURE

Incendiile de pdure se pot clasifica in urmtoarele categorii:
a) Incendiul de coronament - se manifesta la partea superioara a copacilor, cand ard
coroanele. Incendiul de coronament in plina dezvoltare are forma unui zid de foc, care
nainteaz pe deasupra pdurii sub forma unui val urias.
Dup viteza cu care se manifesta incendiile de coronament pot fi : - lente;
- rapide;
- violente
In cazul incendiului lent, care are loc in partea superioara a copacilor, ard
coroanele acestora. Suprafata focului constituie de sus pana jos, un perete de foc care
nainteaz relativ ncet cu o mica naintare a focului pe vrfuri si rmne in urma pe sol.
Incendiul de coronament lent se dezvolta relativ ncet. Viteza de naintare in directia
vntului este de pana la 8 km/ora. La incendiul rapid de coronament ard efectiv
coroanele copacilor. Se formeaz un val de foc care nainteaz rotindu-se parca peste
vrfurile copacilor, aruncand naintea sa limbi de flcri care se scurge ca un curent
peste coroanele acestora. Viteza de naintare in directia vntului este de 8-25 km/ora. In
cazul incendiului de coronament violent viteza de naintare a focului este pe fronturi
foarte largi si ajunge la peste 25 km/ora.
5

b) Incendiile de litiera - sunt incendii care cuprind vegetatia de pe solul pdurii:

arbusti, muschi, licheni, ierburi, boschete, tufisuri,patura moarta,uscaturile,resturile
ramase
la exploatarea pdurii si partea inferioara a copaciilor.
Incendiile de litiera pot fi:- lente;
- rapide.
La incendiile de litiera lente focarul nainteaz in mare msura in directia vntului
cu viteza redusa, flacara atinge o inaltime de 0,1m pana la 2-3m. In cazul incendiului de
litiera rapide focul se poate propaga ctre directia vntului cu viteze care pot atinge
pana la 1 km/ora,inaltimea flcrii depseste 2m.
c) Incendiile sub patura de frunzis -izbucnesc in special in pdurile secular pe solul
crora s-a depus de-a lungul anilor o ptura groasa de frunze uscate, crengi lemnoase,
care au putrezit si au format un strat de putregai, sau chiar de turba.
Incendiul are o forma de manifistare neregulata in functie de crpturile in stratul
mort si obstacolele pe care le ntlneste n cale.
Viteza incendiului subteran este mica si rar ajunge 1km in 24 de ore.
d) Incendiile in zonele cu copaci doborati apar in unele masive pduroase, unde pe
suprafete uneori destul de mari, arborii au fost culcati la pmnt de furtuni puternice. Un
incendiu intr-o zona cu arbori doborati are aspectul unui rug urias, arborii fiind bine
prinsi unii de altii prin coroanele respective.
e) Incendiile combinate de litiera si coronament - apar mai des la pdurile tinere si
de rsinoase. La asemenea incendii actiunea de stingere este dificila, fiind nevoie sa se
combine diferite metode si principii de stingere.
In cazul incendiilor de coronament, din cauza perturbatiilor locale neasteptate pot
aparea schimbri de directie ale arderii sub fora de salturi care pune in pericol viata
echipelor de lucru.
III.

CAUZELE INCENDIILOR DE PADURE.

Cauzele care dau nastere la incendiile de pdure sunt variate. Din studierea
incendiilor de pdure rezulta ca cele mai frecvente cauze sunt urmtoarele:
- folosirea neglijenta a focului de ctre oameni pentru prepararea hranei sau pentru
nclzit;
- tigri aruncate la ntmplare;
- arderea rmsitelor lemnoase rezultate din parchetele de exploatare;
- crearea de suprafee agricole prin arderea sau de mbunttirea psunilor;
- folosirea armelor de vntoare sau a artileriei in poligoanele vntorilor de munte;
- scntei si cenusa de la locomotivele folosite in exploatarea forestiera;
- trsnetul;
- incendieri premeditate.

IV.

VITEZA DE PROPAGARE A INCENDIILOR DE PADURE.

Cunoasterea vitezei de dezvoltare a incendiilor de pdure este necesara,

pentru a calcula in care moment si in ce numr si cantitate este necesar a concentra
forte, mijloace tehnice si materiale pentru stingerea incendiului.
Viteza de dezvoltare a incendiilor, poate fi exprimata in urmtoarele mrimi:
a. in unitate de spatiu strbtuta de foc intr-o unitate de timp (m/min, km/ora)
b. in unitatea de crestere a perimetrului intr-o unitate de timp (km/ora)
c. in unitate de crestere a suprafeei intr-o unitate de timp (hectare/ora).
Viteza perimetrica, care caracterizeaz cresterea perimetrului, este importanta
la determinarea anoperei, mijloacelor tehnice si materialelor necesare pentru stingerea
incendiilor.
Cresterea incendiului in suprafata este de asemenea interesanta ca indice al
gradului sau de dezvoltare si pentru stabilirea mijloacelor necesare de stingere.
Viteza de dezvoltare a incendiilor depinde in mare msura de tipul pdurii.

REPARTITIA GEOGRAFICA LA NIVEL MONDIAL

7

Loc

Dat

Categorie

Eveniment

Roma

64

incendiu n ora n timpul lui Nero

Londra

1666

incendiu n ora

Hardegsen

1678

incendiu n ora incendiu la Crciun

Hamburg

1842

incendiu n ora

Incendiul din
Hamburg

peste 25 % din ora

este distrus

Chicago

1871

incendiu n ora

Incendiul din
Chicago

cca. 200 - 300

mori, 17 000 cldiri
distruse

Incendiul din
Londra

Dimensiune
arde o mare parte
din Roma
13 000 de case i
87 de biserici
distruse
o mare parte din
centru distrus.

Peshtigo,Wisconsin,
1871
USA

Furtuna din
v.a. incendiu de
Peshtigo,incendiu
pdure, de
favorizat de furtun
asemenea
4850 km, 12
incendiu n ora
localiti distruse

San Francisco

incendiu n ora

Cutremurul din San dup cutremur incen

Francisco
diu, 700 de mori
cca. 35 000 - 45 000
de mori, centrul
oraului distrus
cca. 25 000 - 40 000
mori, centrul
orasului distrus

1906

Hamburg

1943

bombardament

Operation
Gomorrha

Dresda

1945

bombardament

bombardamentul
Dresdei

cca. 1200 - 2500

mori, victime la un
incendiu i
catastrof natural
n SUA

Langenweddingen

1967

accident de
circulaie

oficial 94 de victime,
din care 44 copii,
Accidentul de la
dup coliziunea unei
Langenweddingen
maini cisterne cu
un tren

Sao Paulo

1974

cldire

incendiul casei
Joelma

188 de morti,
incendiu izbucnit la
etajul 12. neglijen

Lneburger Heide

1975

incendiu de
pdure

incendiu in
Lneburger Heide

5 mori,
7418 ha pdure
distrus

Los Alfaques

1978

accident de
circulaie

Camping Los
Alfaques (Spania)

216 de mori

incendiu n
stadion

la un meci de
fotbal ValleyParade.

Basel / Elveia laSan

1986
doz

Incendiu
industrial

Incendiu industrial
din Elveia i
mortatitate mare la
contaminarea Rinul peti
ui

Herborn

1987

accident de
circulaie

Incendiul de la
Herborn

6 mori, 38 de
rnii

Lisabona

1988

incendiu n ora

Ramstein Air Base

1988

Accident de
avion

Incendiul din
Ramstein

70 de mori, 345 de
rnii

Incendiul din
Dsseldorf

cauzat de sudare
nesupravegheat,
17 mori, 88 de
rnii

incendiu ntr-o
discotec

63 de mori

Bradford

1985

56 de mori, 265 de
rnii

Aeroportul
International
Dsseldorf

1996

Gteborg

29
octombrie
1998

Tunelul Mont-Blanc

1999

accident de
circulaie

Incendiul din
39 de mori
Tunelul Mont-Blanc

Tunelul Tauern

1999

accident de
circulaie

coliziunea a dou
autocamioane

Aeroport

12 morti

Kitzsteinhorn,Kapru
2000
n

accident de cale Incendiul din

ferat
Tunelul Kaprun

155 de morti

Gotthard

accident de
circulaie

coliziunea a dou
autocamioane

11 mori
-

Hemel
11
accident
Hempsteadla Londr decembrie
industrial
a
2005

20 de cisterne se
aprind

43 de rnii
-

24, 25 i
Peloponez iEubee
26 august
a
2007

peste 300 de
incendii n
Peloponez i
Eubeea

64 de morti

2001

incendiu de
pdure

In Grecia incendiile de vegetatie din nord-vestul Atenei au ajuns in luna august

2009 la suburbiile din capitala greac. Mii de locuitori au prsit n timpul noptii zonele
afectate. Au fost evacuate dou spitale de copii, locuri de campare si mai multe
locuinte. Focurile izbucnite s-au intins pe o suprafat de 40 de kilometri. Guvernul de la
Atena a declarat starea de urgent pentru regiunea Attica. Avioane speciale, elicoptere,
80 de masini de pompieri si 600 de soldati lupt cu focul lng Atena. La nivelul ntregii
9

tri se nregistreaz 75 de incendii. Grecia a solicitat ajutorul Frantei si al Italiei pentru a

controla situatia. Grecia a mai fost afectat de incendii n 2007, cnd 77 de persoane siau pierdut viata si peste 250.000 de hectare de teren au fost distruse, n principal n
Peloponez si n insula Eubeea.
In Spania incendiile de padure au distrus aproximativ 75.000 de hectare de
teren , in acest an, suprafata aproape dubla fata de cea afectata in 2008. Aproximativ
1.000 de persoane au fost evacuate n acest an din orasul Algeciras, din sudul Spaniei,
din cauza unui incendiu de vegetatie. Locuitorii din mai multe cartiere ale orasului au
fost nevoiti sa isi paraseasca locuintele incepand cu miezul noptii, ca masura de
precautie . Incendiul a distrus 300 de hectare de vegetatie. Orasul Algeciras este cel
mai mare din regiunea turistica Gibraltar si cel mai aglomerat port al tarii. In vara
aceasta, Spania s-a confruntat cu relative putine incendii de padure fata de anii trecuti.
La inceputul lunii august, doua incendii majore au distrus, insa, peste 3.000 de hectare
de vegetatie din apropiere de Saragosa si Segovia. Peste jumatate din teritoriul Spaniei
este "expus unui risc foarte ridicat de incendii", a avertizat Protectia Civila spaniola,
precizand ca regiunile cele mai amenintate sunt Andaluzia (sud), Murcia (sud-est),
Valencia (est), Castilia-La-Mancha (centru-sud), Exremadura (sud-vest) si partea de
nord-est a tarii (Aragon, Catalunia si insulele Balerare).
In S.U.A., California, in 2007 incendiile au fcut ravagii, unde 500.000 de
persoane
si-au parasit casele in fata flacarilor pe care nici pompierii si nici armata nu le-au mai
putut stapani . Trei persoane au murit, iar alte 76 au fost ranite. Incendiile, cele mai
grave din ultimii patru ani, s-au extins din cauza rafalelor puternice de vant si au afectat
zona de sud a orasului San Diego, amenintand, de asemenea, comunitatile situate la
nord de metropola. Cel putin 3.500 de case s-au facut scrum in zona de coasta a
Californiei, iar alte zeci de mii sunt amenintate. Mai mult de 8.000 de pompieri, sprijiniti
de 16 elicoptere, se lupta sa stapanesca 16 incendii de dimensiuni uriase. Guvernatorul
Arnold Schwarzenegger i-a cerut presedintelui Bush sa ridice nivelul de alerta la
"dezastru major", situatie care impune ajutor federal. Pentagonul a trimis 6 avioane
militare transformate in bombardiere cu apa. Persoanele evacuate au fost cazate pe
stadionul Qualcomm din San Diego. Sinistratii au primit alimente si bunurile de baza
necesare supravieturii.
In ROMANIA cele mai vechi nsemnri despre focurile din Bucureti dateaz
de la nceputul secolului al XVII-lea ns ele se refer la incendii petrecute nsecolul al
XVI-lea. Manea Adrian descrie cum turcii au dat foc Bucuretiului de dou ori: n timpul
detronrii domnitorului Mircea Ciobanul i n octombrie 1595 la retragerea lui Sinan
Paa, cnd biserica Sf. Gheorghe, ridicat n 1562, este incendiat. La mijlocul secolului
al XVIII-lea, bucuretenii foloseau apa din Dmbovia sau din puuri pentru stingerea
incendiilor, care erau anunate prin tragerea clopotelor. Incendiile se produceau
destul de des pentru c n mahalalele Bucuretiului, casele erau construite din lemn i
acoperite cu indril sau trestie. Dintre incendiile mari din Bucureti, documentele
menioneaz:
Incendiul din 1704 cnd a ars Hanul erban Vod, situat pe locul Bncii
Naionale de astzi
Incendiul din 1719 cnd au ars Curtea domneasc i mnstirea Sf. Gheorghe.

Incendiul din 1739 cnd focul a pornit de la gunoiul din curtea mnstirii
Sf.Sava. Biserica Colea aflat n apropiere nu este foarte afectat fiind construit din
piatr. Un manuscris de la Academia Romn menionnd acest incendiu spune: i
atuncea au ars i mnstirea (Colii) toat, cu spitalurile, cu spiriia ce era de doftorii
pentru sracii den spital i biserica i cu cte treale paraclisele i amvoanele i cu
amndoao pivniele. Au ars 137 de case, 5 chilii de biserici, 40 de mcelrii i 9
prvlii.
Incendiul din 1766 cnd este distrus o parte din Trgul Cucului. n urma acestui foc,
domnitorul Alexandru Ghica ia msura ca n viitor prvliile s fie ridicate la 60 de coli
deprtare de alt cldire.
Incendiul din 13 septembrie 1804, focul a creat pagube mari, a distrus hanurile Sf.
Gheorghe i erban Vod i o parte din centrul oraului.
Incendiul din 23 martie 1847, n ziua de Pati, cel mai mare incendiu consemnat din
Bucureti. Focul a izbucnit de la casa culceresei Drugneasca i s-a ntins cu
repeziciune n toat partea de est a oraului. Incendiu n-a putut fi stins timp de cteva
sptmni. Cincisprezece oameni au pierit i muli au cptat arsuri. Conform
raportului ntocmit de eful poliiei Capitalei au fost distruse de foc n zona roie (pe
atunci Bucuretiul era mprit administrativ n cinci culori) 130 case, 354 prvlii cu
etaj, 713 prvlii fr etaj, 10 hanuri, 7 biserici, Bria iar n zona neagr 31 prvlii
cu etaj, 359 prvlii fr etaj, 75 hanuri i 5 biserici. n total aproape 2000 de cldiri.
Dup socoteala de atunci, publicat n Vestitorul romnesc n 1847, pagubele au
costat n jur de 55 de milioane de lei din care 20 de milioane casele i 35 de milioane
lucrurile. Vestea incendiului a fcut nconjurul Europei i mai multe ri au trimis ajutor
material. arul Rusiei, sultanul Turciei, domnitorul Gheorghe Bibescu, mitropolitul,
boierii, negustorii i binevoitori de diferite naionaliti au ajutat Capitala. Sumele
strnse din subscripii publice din ar i trimise din strintate s-au ridicat la peste 7
milioane de lei. ntr-o list a principalelor sume donate, pe primele 5 locuri se situeaz:
domnitorul rii Romneti Gheorghe Bibescu 230.000 lei, sultanul Turciei 161.000 lei,
domitorul Moldovei Mihail Sturdza 35.775 lei, fostul domitor al Serbiei Milo Obrenovici
31.500, pitarul Evanghelie Zappa 31.500 lei .
n 1847 se nfiineaz serviciul de pompieri. Pn n acest an, cei care ajutau la
stingerea incendiilor erau voluntarii, n general cetenii care locuiau n apropiere. Nu
s-au mai nregistrat incendii catastrofale pentru ora.

11

STUDII DE CAZ LA NIVEL MONDIAL

ROMANIA
a.Date statistice privind incendiile de padure n Romnia
n vederea alinierii Romniei la cerintele Comunitatii Europene privind protectia
padurilor mpotriva incendiilor s-a elaborat, de catre I.C.A.S.- Bucuresti, n anul 2002,
un Studiu pentru zonarea teritoriului tarii n functie de gradul de risc la incendii a
fondului forestier. Conform acestui studiu, n Romnia, n perioada 1968-2000 (33 ani),
s-au produs 3453 incendii, respectiv, n medie 105 incendii anual. Distributia numerica a
acestora, pe judete, ca si ncadrarea judetelor pe clase, n functie de numarul de
incendii nregistrat se prezinta n tabelul urmator. n finalul tabelului se mentioneaza
distinct si situatia din padurile administrate de I.C.A.S.

Nr

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23

Distributia numerica a incendiilor de padure pe judete si ncadrarea n clase

numerice, pentru perioada 1968-2000 (dupa I.C.A.S., 2002)
Judetul
Numar
Clase numerice
Media
0.50
50100
100150
150200
total de
anuala a
incendii
numarului
de incendii
Alba
200
x
6
Arad
82
x
2.5
Arges
127
x
3.8
Bacau
66
x
2
Bihor
117
x
3.5
Bistrita N
52
1.6
Botosani
21
x
0.5
Brasov
96
x
2.9
Braila
20
x
0.6
Buzau
131
x
4
Caras S
214
x
6.5
Calarasi
19
x
0.6
Cluj
175
x
5.3
Constanta
82
x
2.5
Covasna
23
x
0.7
Dambovita
61
x
1.8
Dolj
82
x
2.5
Galati
49
x
1.5
Giurgiu
13
x
0.4
Gorj
196
x
5.9
Harghita
74
x
2.2
Hunedoara
202
x
6.2
Ialomita
30
x
0.9

24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42

Iasi
Maramures
Mehediinti
Mures
Neamt
Olt
Prahova
Satu Mare
Salj
Sibiu
Suceava
Teleorman
Timis
Tulcea
Vaslui
Valcea
Vrancea
Ilfov
I.C.A.S
Total

27
178
129
103
50
50
93
72
82
86
58
18
49
91
33
122
7
45
28
3453

x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x

0.8
5.4
3.9
3.1
1.5
1.5
2.8
2.2
2.5
2.6
1.7
0.5
1.5
2.8
1
3.7
0.2
1.4
0.8
104.6

Se observa ca judetele cu cel mai mare numar de incendii (clasa 150200)

formeaza un culoar care strabate tara, de la nord la sud, n partea sa centralvestica
(judetele Maramures, Cluj, Alba, Hunedoara, Caras-Severin,Gorj). Judetele cu un
numar mai redus de incendii ocupa, cu precadere, estul si sudul tarii.

Distributia numerica a incendiilor de padure (1974-2000) pe formatii zonale, n

cuprinsul ocoalelor silvice amplasate n judetele cele mai afectate de incendii, se
prezinta in tabelul urmator:
Formatia zonala
Nr. ocoalelor silvice cu
Nr. ocoalelor silvice cu mai
mai mult de 14 incendii
8. 14 incendii
13

Paduri de molid
1
Paduri de fag
11
3
Paduri de gorun
4
9
Paduri de stejar pedunculat
2
Paduri de cer si garnita
1
2
TOTAL
19
14
Lund n considerare perioada 1974 2000 (27 ani) s-au constatat
urmatoarele:
- numarul incendiilor provocate de cauze naturale este redus, variind, de la un judet la
altul, ntre 1 si 4% din numarul total de incendii nregistrate;
- numarul incendiilor provocate de cauze accidentale variaza si el ntre 38 si 73%,fiind
n medie de 56%;
- focurile deliberate ating uneori 78%;
- numarul incendiilor provocate de cauze necunoscute variaza ntre 2558%, fiind n
medie de 39%.
Din categoria cauzelor accidentale fac parte:
- incendiile pornite de la arderea pasunilor si fnetelor, care variaza ntre 13 si 43% din
numarul total de incendii;
- incendiile provocate de turisti si copii, care reprezinta 1340% din total, iar uneori
chiar mai mult;
- incendiile provocate de locomotive, tigari aprinse aruncate din tren,linii de nalta
tensiune, trageri n unitati militare etc. sunt n general reduse,dar n zonele cu climat
favorabil declansarii incendiului (coeficientul de uscaciune al aerului ridicat),pot constitui
cauza principala.
b.Analiza statistica a incendiilor de padure pe anotimpuri si luni
Datorita importantei pe care o au conditiile meteorologice asupra declansarii si
propagarii incendiilor de padure, un loc important n studiile I.C.A.S - (2002) l ocupa
analiza statistica a incendiilor de padure pe anotimpuri si luni. Astfel se evidentiaza ca,
n perioada 1962-2000 (39ani), n Romnia au avut loc circa 4050 de incendii de
padure, din care cele mai multe s-au produs primavara (54,8%), iar cele mai putine
iarna (5,0%); pentru vara si toamna cifrele sunt relativ apropiate, adica 22,2% si
respectiv 18,0%

n concluzie, analiza statistica a incendiilor forestiere arata ca n Romnia cele

mai multe incendii s-au produs primavara, n lunile martie si aprilie, doar n ultima
perioada de timp s-au produs si n perioadele de vara si toamna. Explicatia consta n

primul rnd, n aceea ca, n cele mai multe zone din tara, populatia rurala practica
incendierea terenurilor iar, n contextul unei litiere uscate si a vntului, declansarea
incendiilor forestiere devine foarte posibila. n plus si cauzele incendiilor sustin aceste
concluzii, predominante n Romnia fiind cauzele accidentale, ele provenind de la
practicile rurale stravechi de a incendia pasunile si miristile, precum si de la focurile
nesupravegheate. n privinta pagubelor produse de incendiile forestiere, n comparatie
cu
alte tari europene, acestea sunt scazute, n marea lor majoritate fiind incendii de litiera.
Procentul anual de suprafata parcursa de foc, din suprafata totala a padurii, n perioada
1990-2000, n zona cea mai afectata, a fost de aproximativ 0,15%. Ca urmare, avnd n
vedere criteriile generale de clasificare a padurilor pe grade de risc de incendiu stabilite
de CE, metodologia clasificarii n statele membre si situatia faptica din Romnia, se
poate considera ca fondul forestier national se ncadreaza n categoria de risc de
incendiu scazut
EUROPA
Incendiile forestiere constituie o problema importanta mai ales n partea sudica
a continentului, respectiv n Bazinul Mediteranean, astfel ca, din acest punct de vedere,
padurile Europei se mpart n doua zone de risc:- risc nalt, n zona Mediteraneana;
- risc redus, n restul Europei.
a.Date istorice privind incendiile forestiere din Europa evidentiaza ca, din 1990,
circa 50.000 de incendii au distrus peste 600.0000 ha de padure, respective dublul
suprafetei nregistrate ca fiind afectata de incendii n perioada 1970-1990.
Propagarea si stingerea incendiilor a fost mult influentata de situatia interna a
fiecarei tari. Spre exemplu, n anul 1998 sistemul de prevenire si combatere a
incendiilor forestiere din Grecia a trecut de la Ministerul Padurii la Serviciul de Pompieri.
Perioada respectiva de tranzitie a influentat major capacitatea de prelucrare a datelor si
rapiditatea de raspuns a organelor responsabile cu stingerea incendiilor, astfel ca s-a
ajuns ca 112.000 ha de padure sa fie distruse n urma a 9000 de incendii, cifra care
este aproape dubla n comparatie cu deceniul 1988-1997, cnd a fost nregistrata
distrugerea a 66.000ha. Determinante pentru aceasta situatie au fost temperaturile
ridicate ale anului 1998. De altfel, factorul climatic a constituit un element important
pentru incendiile forestiere si datorita secetei acute de la jumatatea anului 2000, Grecia
a cunoscut o crestere masiva a numarului de incendii forestiere, ca urmare fiind arse
peste 150.000ha de padure. n acelasi an au fost afectate si Bulgaria, Croatia si Turcia.
Datorita variabilitatii datelor nu se poate concluziona ca n cele doua perioade
analizate (1980-1990 si 1990-2000) a fost vorba de un model de propagare a
incendiilor, unde factorul climatic a fost constant, ceea ce s-a ntmplat si n Nordul
Europei.
Perioada anterioara anului 1990 este foarte dificil de analizat pentru spatial ExSovietic datorita lipsei de informatie si de date. Din prelucrarea imaginilor satelitare
(NOAA) se poate concluziona ca n timpul secetei din anul 1987, incendiile forestiere au
distrus n jur de 14 milioane ha de padure n aceasta zona a Europei. Dupa ce tarile ExSovietice si-au dobndit independenta politica, informatia a devenit mai accesibila si,
spre exemplu, n anul 1998, cnd ntreg continentul a fost lovit de un val de caldura, n
Federatia Rusa au fost raportate incendii majore care au distrus 4,27 milioane ha de
15

padure si alte zone protejate, iar n anul urmator, n 1999 suprafata distrusa prin incendii
a fost de numai 752.000ha.
Prin analiza datelor oficiale si a datelor satelitare se poate concluziona ca, n
Federatia Rusa, n anii cu temperaturi medii,au fost distruse prin incendii circa 5
milioane ha de padure, iar n anii cu temperaturi extreme distrugerile s-au dublat (circa
10 milioane ha de padure).
Ca o prima concluzie, se apreciaza ca este nevoie de un sistem transparent de
nregistrare si comunicare a datelor legate de incendii catre autoritatile internationale.
b.nregistrarea datelor privind incendiile forestiere n Europa
Statele membre ale Comunitatii Europene au un sistem bine pus la punct de
nregistrare a incendiilor forestiere, datele statistice fiind colectate si prelucrate la
Geneva, de catre Biroul Natiunilor Unite ECE (Departamentul Lemnului). Acest birou
detine toate datele statistice din zona Comunitatii Europene,spatiul Ex-Sovietic, Statele
Unite ale Americii si Canada (ECE/FAO 1998). Comisia Comunitatii Europene a nfiintat
o Comunitate Informationala a Sistemelor de Anuntare a Incendiilor Forestiere care, n
anul 1997, acoperea 310 provincii din Franta, Germania, Grecia, Italia, Portugalia si
Spania (Lemannon,1997). Natiunile Unite prin Biroul din Geneva publica o revista
intitulata International Forest Fire (IFFN) elaborata de Centrul Mondial de Monitorizare a
Incendiilor Forestiere (GFMC), n care se prezinta des rapoarte nationale privind
incendiile forestiere. Totodata, pagina de internet a Centrului contine, ncepnd din
1990,
rapoarte de la peste 66 de tari. n table sunt prezentate datele statistice privind numarul
incendiilor forestiere care au avut loc n perioada 1990-1997 n Europa. n acest tabel la
zonarea teritoriului s-a respectat sursa de informatie (ECE,2000).
Numarul incendiilor forestiere n Europa n perioada 1990-1997*
Zona/An
Bazinul
Mediteranea
n
Zona Central
Europeana
Zona Statelor
Nordice
Centrul
si
Estul Europei
Spatiul
ExSovietic

1990
50049

1991
46629

1992
55866

1993
54791

1994
57026

1995
71033

1996
66341

1997
71633

2972

3418

3882

2289

2441

2527

2766

2233

1551

3541

4758

2360

5888

3560

10046

6690

4942

5041

14025

9550

8986

6226

7717

6367

5888

23448

39945

23657

31693

34306

42919

97369

MANAGEMENTUL HAZARDULUI: MASURI DE COMBATERE A INCENDIILOR

Aceste msuri cuprind:
identificarea i nominalizarea sectoarelor de activitate n care crete riscul de
incendiu n condiiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate i lipsei de
precipitaii (de ex.: n agricultur, benzinrii, uniti de cazare i agrement turistic, la
fondul forestier i n unitile de prelucrare a lemnului i, nu n ultimul rnd, n
gospodriile populaei);
interzicerea utilizrii focului deschis n zonele afectate de uscciune avansat;
restricionarea efecturii unor lucrri care creeaz condiii favorizante pentru
producerea de incendii prin degajri de substane volatile sau supranclziri excesive;
asigurarea protejrii fa de efectul direct al razelor solare a recipientelor,
rezervoarelor care conin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin
depozitare la umbr;
intensificarea controalelor n zonele cu culturi agricole i n locuri cu vegetaie
forestier, mai ales cele frecventate pentru agrement;
asigurarea i verificarea periodic a rezervelor de ap pentru incendiu
(decolmatarea puurilor i fntnilor, amenajarea rampelor de acces la sursele de ap
ruri, lacuri etc. interzicerea utilizrii rezervelor intangibile de ap din castelele de
ap);
amenajarea unor benzi de siguran n apropierea cilor de transport (rutier i
feroviar), a pdurilor, prin curirea periodic de gunoaie i vegetaie uscat.
Alte msuri recomandate pentru prevenirea situaiilor de urgen generate de secet
sunt:
intensificarea activitilor preventive desfurate de componenta preventiv a
serviciilor voluntare i private pentru situaii de urgen (n baza prevederilor
Regulamentului aprobat prin O.M.A.I. nr.160/2007);
- aducerea la cunotina populaiei i, dup caz, a salariailor a msurilor speciale
stabilite, prin intensificarea aciunilor de informare preventiv;
asigurarea respectrii msurilor generale de prevenire a incendiilor la executarea
lucrrilor cu foc deschis prin aplicarea strict a prevederilor articolelor 97-106 din
O.M.A.I. nr.163/ 2007 (publicat n Monitorul Oficial nr.216 din 29.03.2007) i ale
Ordinului comun OMIRA nr.605/ 05.09.2008 i OMADR nr.579/ 15.09.2008 (din
Monitorul Oficial nr.661/ 22.09.2008), prin care se aprob Dispoziiile generale de
aprare mpotriva incendiilor pe timpul utilizrii focului deschis la arderea de miriti,
vegetaie uscat i resturi vegetale;
- planificarea unor controale, privind verificarea respectrii legislaiei specifice privind
protecia mediului, la distrugerea prin ardere a unor deeuri sau reziduuri combustibile
(conform prevederilor O.U.G. nr.195/ 2005 privind protecia mediului, modificat i
aprobat prin Legea nr.256/ 2006), n scopul implicrii mai active a tuturor autoritilor n
combaterea fenomenului de incendiere a vegetaiei.
Pentru asigurarea operativitii interveniei n caz de necesitate serviciile profesioniste/
voluntare/ private pentru situaii de urgen trebuie s-i ntrein n condiii optime de
17

funcionare tehnica de intervenie, s aib asigurate rezervele de carburani,

substanele i mijloacele de stingere.
Aceste msuri trebuie asigurate chiar dac perioadele caniculare nu vor fi urmate de
secet, ci de furtuni nsoite de descrcri electrice, riscul izbucnirii incendiilor
meninndu-se la cote ridicate i n aceste situaii din cauza trsnetelor.

CONCLUZII
Studiul privind incendiile de locuin produse n perioada 2003 2009 pune n
eviden faptul c majoritatea incendiilor s-au produs ca urmare a nerespectrii
msurilor de prevenire a incendiilor, n contextul situaiei economico-financiare precare
a populaiei, care a utilizat instalaii electrice i aparate/echipamente electrice/termice
nvechite, cu defeciuni i improvizaii.
Principala cauz de incendiu o constituie, de departe, co de fum/burlan defect
sau necurat (29%), urmat de instalaii electrice defecte sau improvizate (20%).
Aceasta este determinat de faptul c nu se respect msurile de prevenire a
incendiilor privind verificarea, repararea i curarea courilor de fum.
Este necesar, ntrirea prevederilor legislative privind aprarea mpotriva
incendiilor la locuine prin elaborarea unor dispoziii generale, aprobate prin ordin al
ministrului administraiei i internelor. Se impune ca administraia public local s se
implice n urmrirea punerii n aplicare a prevederilor art.1, punctul 2, lit. i) din HGR
nr.537/2007 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor la normele de prevenire i
stingere a incendiilor.
Concluziile rezultate n urma analizrii statisticii incendiilor de locuin, raportat
la intervalul orar, genereaz analizarea oportunitii introducerii n legislaia specific
privind aprarea mpotriva incendiilor a recomandrii montrii detectorilor rezideniali
(respectiv, obligativitii pentru locuinele noi).
Thomas W. Swetnam de la The University of Arizona din Tucson, avnd la baz
studii efectuate, afirm ca procesul de despdurire declansat de incendiile cauzate
antropic contribuie la aproximativ o cincime din efectul de ser cauzat de oameni.
Swetnam, director al UAs Laboratory of Tree-Ring Research, identific incendiile ca
fiind un catalizator primar pentru schimbrile climatice la nivel global. Rodul cercetrilor
acestei echipe, materializat n lucrarea stiintific, este si un demers pentru o mai bun
investigare a rolului incendiilor n ecosistemele terestre.
Incendiile de pdure nu sunt doar un rspuns la nclzirea global ci ele au si un
effect de accentuare a acesteia. Este un mecanism pe care il putem numi feedback
pozitiv, adic temperatura mediului, care contribuie semnificativ la sustinerea si
propagarea incendiilor de pdure spontane, de exemplu, va fi la rndul ei afectat n
sens cresctor de incendiile de pdure pe care le alimenteaz.
De asemenea eliberarea masiv a dioxidului de carbon n porcesul de combustie
contribuie la cresterea semnificativ a efectului de ser. Problema incendiilor este mult
mai subtil dect cineva ar crede. Incendii de pdure au existat dintotdeauna n istoria
Pnntului. Se cunosc foarte putine lucruri despre locul si rolul incendiilor n ecologie,
climatologie, paleoecologie si altele. Jennifer K. Balch de la National Center for

Ecological Analysis and Synthesis din Santa Barbara, California spune c exist o
aparent intensificare recent a feedbackului incendiilor care au fost exacerbate de
schimbrile climatice.
Comisia European, prin JRC Institute for Environment and Sustainability, a
demarat cu ceva ani buni n urm un sistem informatic al incendiilor de pdure din
Europa, EFFIS, prin colectarea de date de la statele membre sau n proces de aderare.
Acesta contine date statistice istorice valoroase care ar putea fi exploatate n direcia
descifrrii legturii dintre incendii si nclzirea global.
n ultimii 60 de ani, numarul incendiilor izbucnite spontan, n zone nelocuite, a
crescut semnificativ pe toate continentele. Mai exact, autoritatile din toata lumea au avut
de infruntat de 14 ori mai multe incendii de padure n Asia, de 16 ori n Europa si de 32
de ori n cele doua Americi.

19

BIBLIOGRAFIE
1. Dinca, I., 1969: Dezvoltarea economiei forestiere a Romniei. Ed. Ceres, Bucuresti..
2. Donita, N., Ivan, D., Coldea, Gh. s.a., 1992: Vegetatia Romniei Ed. Tehnica Agricola,
Bucuresti.
3. Lemasson, M.,1997: Forest fire in the European Union Acommunity Information
System an the Forest Fire, International Forest Fire News, No 17, pg 24-28.
4. ECE-FAO,1998: Forest fire Statistics 1995-1997, Un Economy Commission for
Europe/Food and Agriculture Organization of the United Nations, Timber Bulletin, Vol.LI,
No4 ECE/ TIM /BULL/51/4, New York, Geneva,19 pagini.
5. GMVC, 20016: International Forest Fire News (IFFN) Country Archive (www.ruf.unifreiburg .de /fireglobe/iffn/countrz/countrz.htm).