Sunteți pe pagina 1din 3

Moldoveanu Irina

Pantilimonescu Florina
Farcas Daria
INMULTIREA SEXUATA LA PLANTE
I. LA PTERIDOFITE
Ferigile (ncrengtura Pteridophyta) sunt primele plante vasculare aprute pe uscat, care au corpul
vegetativ reprezentat de genera ia sporofitic, care devine dominant. Se cunosc peste 2 specii de
ferigi, clasificate !n apro"imativ # genuri. Sunt plante iu$itoare de umezeal, de aceea le !nt%lnim !n
locurile unde este rcoare, fr flori &i semin'e, ele reproducandu(se prin spori.
)semntor altor plante care se reproduc se"uat, !n via'a ferigilor se succed dou genera'ii* sporofitul
(S) &i gametofitul (+). Sporofitul este genera'ia diploid (2n) productoare de spori. ,l !&i !ncepe
e"isten'a cu zigotul (dup fecunda'ie) &i se !nc-eie cu formarea sporilor -aploizi, dup meioz. .a
ferigi, genera'ia dominant este sporofitul reprezentat de planta !ns&i, alctuit din rdcin, tulpin &i
frunz.
+ametofitul, cea de(a doua genera'ie, poart numele de protal ( tal ini'ial) &i este !ntotdeauna -aploid,
deoarece !&i !ncepe de fiecare dat e"isten'a pornind de la un spor postmeiotic/ genera'ia gametofitic
se !nc-eie cu formarea game'ilor. Sporii la ferigi sunt germeni ase"ua'i, -aploizi, forma'i !n sporangi.
Ferigile cu dou tipuri de spori se numesc -eterospore iar sporii pe care !i formez, de mrimi diferite,
se vor numi -eterospori. 0ei mai mici dintre ei au fost numi'i microspori iar cei mai mari megaspori
sau macrospori.
Protalele provenite din diviziuni succesive ale sporilor, au dimensiuni variate (de la c%'iva mm p%n la
1 cm) &i forme diferite (lamelar, foliaceu, tu$erculiform, cordiform, filamentos). De cele mai multe ori
protalul se aseamn cu talul algelor verzi filamentoase. Protalul se fi"eaz de su$strat prin intermediul
rizoizilor de origine epidermic. Indiferent de form &i mrime protalul se dezvolt !ntotdeauna separat
sau independent de sporofit, pe suporturi permanent umede. Pe protale se diferen'iaz organele de
reproducere, ar-egoanele &i anteridiile la ferigile izospore sau ar-egoane pe megaprotale &i anteridii pe
microprotale !n cazul ferigilor -eterospore. 0a la toate plantele cu game'i masculini mo$ili, fecunda'ia
se produce !n mediu lic-id. +ra'ie flagelilor, spermatozoizii a2ung la ar-egoane, ptrund !n interiorul
lor &i fecundeaz oosfera. Dup fuzionarea celor doi game'i -aploizi se formeaz zigotul, germene
se"uat diploid. Din zigot, !n urma a numeroase diviziuni, se formeaz em$rionul, iar din acesta o nou
plant. Mult timp reproducerea se"uat a pteridofi'elor a rmas necunoscut, motiv, pentru care ele au
fost denumite &i criptogame. 0ele dou genera'ii, sporofitul &i gametofitul, !&i duc via'a independent,
altern%nd una cu cealalt. +enera'ia sporofitic dominant este reprezentat de planta propriu(zis. Pe
aceasta se diferen'iaz sporangii !n care se formeaz sporii -aploizi. Din germinarea sporilor rezult
gametofitul, numit protal, pe care se diferen'iaz gametii masculini &i feminini,iar din urma fecunda'iei
dintre game'ii de se" opus se formeaz zigotul iar din acesta em$rionul (sporofitul t%nr) &i apoi
sporofitul de lung durat. )cest ciclu de dezvoltare alterneaz dou genera'ii morfologic diferite,
independente, cu ploidii diferite.
II. LA GIMNOSPERME
+imnospermele sunt plante superioare cu flori, a caror sam%nta este dezvelita (de la gr.gymnos ( golas,
descoperit si sperma ( sam%nta). 3eprezentantii lor actuali sunt ar$ori si ar$usti, mai adesea cu frunze
sempervirente. 0ele mai multe pot suporta caldura e"cesiva, seceta, dar si temperaturile scazute. 0aile
Moldoveanu Irina
Pantilimonescu Florina
Farcas Daria
urmate la reproducere e"prima de asemenea adaptari !n acest sens. )stfel, spre deose$ire de ferigi, nu
este necesara apa pentru a se realiza fecundatia, !ntruc%t graunciorii de polen sunt transferati de v%nt,
iar spermatia este condusa p%na la oosfera prin tu$ul polinic. De asemenea, gametofitul 4, format !n
interiorul ovulului, va fi !n acest mod mai $ine prote2at pe parcursul dezvoltarii lui, ca si zigotul !n
formare.
Florile gimnospermelor sunt unise"uate, dispuse mai adesea monoic (mascule si femele pe acelasi
e"emplar), mai rar dioic, ca la tisa, ienupar etc., c%nd florile mascule se formeaza pe unii indivizi, iar
cele femele pe altii.
.a pinofite florile sunt unise"uate (masculine &i feminine), dispuse pe acela&i individ 5 plante
monoice sau pe indivizi diferi'i 5 plante dioice. Florile sunt lipsite de !nveli& floral sau prezint un
!nveli& redus, primitiv.
Florile masculine dispuse la e"tremitatea unor ramuri tinere, au forma unui con mic 5 conule' .
0onule'ul este alctuit dintr(o a" scurt, la $az cu 652 $ractei care !ndeplinesc rolul de !nveli& floral.
Pe a" sunt dispuse spiralat, numeroase microsporofile (stamine) care poart pe fa'a inferioar 2 sau
mai mul'i microsporangi(saci polinici). 7n microsporangiI din celule mame care parcurg meioza, se
formeaz microspori &i ulterior granule de polen. .a maturitate sacii polinici se desc-id printr(o fant
longitudinal, eli$er%nd granulele de polen. 8dat cu acest proces, conurile masculine cad de pe ramuri
&i se dezorganizeaz foarte repede.
Florile feminine sunt !n general grupate !n inflorescen'e alctuind conuri. 9n con este alctuit dintr(
o a" pe care se inser numero&i solzi sterili ($ractei). 7n a"ila fiecrui solz steril se diferen'iaz c%te
un solz fertil (sol carpelar, solz seminal, megasporofil). Pe fa'a superioar a fiecrei megasporofile se
diferen'iaz 652 sau mai multe ovule. 8vulele nu sunt acoperite (!nc-ise) de solzul carpelar, caracter ce
se men'ine &i la semin'e. Fiecare $ractee !mpreun cu solzul fertil &i ovulele pe care le poart reprezint
o floare feminin, iar conul !n ansam$lu este considerat o inflorescen'
III. LA ANGIOSPERME
0ele mai multe angiosperme au flori -ermafrodite adica organele reproductive femele si mascule sunt
cuprinse in interiorul aceleiasi flori. ,"ista insa si flori unise"uate la fel ca in cazul gimnospermelor.
Florile pot fi * solitare (cand o singura floare este asezata in varful unui a" neramificat) saugrupate
in inflorescente. 3eproducerea se"uata a angiospermelor implica e"istenta unor organe de reproducere
femele si mascule. Structura femela implicata in viata reproductiva este gineceul ce reprezinta
totalitatea carpelelor dintr(o floare. ,ste alcatuit din trei elemente* ovar, stil si stigmat. 8varul este
largit, voluminos si se afla la $aza gineceului. ,l contine ovulele. Stilul este o prelungire a ovarului ce
face legatura cu stigmatul, partea terminala responsa$ila de captarea polenului.
)ndroceul cuprinde totalitatea staminelor dintr(o floare si reprezinta se"ul mascul. Fiecare
stamina este alcatuita din filament staminal si antera, producatoare de polen.
.a angiosperme elementele florale reproductive sunt incon2urate de un invelis floral. Pentru ca
fertilizarea sa ai$a loc florile au evoluat continuu suferind diferite transformari morfologice.
Modificarile florale se datoreaza in mare parte modului de polenizare. )stfel la florile care sunt
Moldoveanu Irina
Pantilimonescu Florina
Farcas Daria
polenizate cu a2utorul vantului, invelisurile florale sunt cu mult reduse, dezvelind elementele florale
reproductive. Florile care sunt polenizate de insecte s(au adaptat puternic modificandu(si forma
petalelor, culoarea si parfumul lor. Daca florile sunt mici acestea se grupeaza in inflorescente pentru a
mari campul vizual. Insectele sunt astfel atrase cu usurinta, polenul este luat pe picioare si corp in
cantitate mare, polenizarea prin intermediul lor devenind, astfel, mult mai eficienta si mai :economica:
decat cea prin intermediul vantului.
Felul polenizarii atrage modificari si in formarea staminelor, stilului si stigmatului. .a
angiosperme inc-iderea carpelei la formarea ovarului a dat o serie de modificari in ceea ce priveste
modul cum are loc a2ungerea gametilor in sacul em$rionar. Se diferentiaza un stigmat din ce in ce mai
perfectionat in captarea si retinerea grauncioarelor de polen. Polenul (microsporul) a2uns pe stigmat
germineaza si formeaza un tu$ polinic prin care patrund celule spermatice la intalnirea cu oosfera.
9nele angiosperme se pot fertiliza pe ele insele, fenomen numit autofertilizare. )utofertilizarea
este procesul prin care polenul produs de anterele unei flori fertilizeaza ovulele aceleiasi flori. )laturi
de autofertilizare mai poate apare si fertilizarea incrucisata, cand polenul produs de anterele unei flori
este captat de stigmatul florii unui alt individ. In am$ele cazuri are loc du$la fertilizare in urma careia
ovulul fecundat se transforma in samanta. Floarea isi pierde petalele iar ovarul ce contine ovulele
fecundate (semintele) evolueaza in fruct.