PARAZITOLOGIE

Curs 1 - 17.02.2015
ACARIOZE
Boli prduse de catre organisme din ordinul acarina, in principiu acarienii. Sunt organisme
prevazute cu membre articulate ( artropode), au corpul format din aparat bucal si corp propriu-zis
nediferentiat in torace si abdomen. Prezinta 4 perechi de membre.
Ectoparazitismul cu capuse la mamifere
Este produs de catre capuse din familia ixodidae si afecteaza toate mamiferele, in special cele
domestice. Capusele se fixeaza si se hranesc in diferite zone corporale pe pielea animalelor, provocand
leziuni cutanate, microhemoragii si iritatii. Capusele ixodidae au un important rol de vector deoarece
reprezinta rezervor sau transmit boli parazitare ( babesioza, teilerioza ) boli bacteriene ( borelioza Lime ) boli virale. Ectoparazitismul cu capuse prezinta caracter temporar deoarece acestea ataca
animalele si provoaca leziuni doar in momentul hranirii. Depunerea oalelor si evolutia stadiilor larvare
facandu-se in mediu.
Morfologie
Capusele ixodidae sunt constituite din urmatoarele elemente:
- aparatul bucal ( rostrum )
- corpul propriu-zis
- cele 4 perechi de membre
Aparatul bucal - rostrum
Este o piesa compusa. Acesta avand rolul de a permite fixarea capusii in piele si absorbtia sangelui in
momentul hranirii.
Acesta este format din hipostom, o pereche de chelicere si o pereche de palpi
- Hipostomul ( Hipo sub, Stoma gura )
Este o piesa unica centrala care are aspect de spatula, avand suprafata acoperita cu peri chitinosi
orientati anteroposterior, rolul acestora fiind de a facilita fixarea in tegument. Pe fata ventrala se
gaseste un sant longitudinal prin care se scurge saliva ( cu rol anticoagulant si hemolizant ) si se
absoarbe sangele.
- Chelicere
Sunt situate lateral hipostomului si prezinta la extremitatea libera 2 lame chichinoase zimtate care
au rolul de a sectiona tegumentul si de a permite patrunderea hipostomului
- Palpii
Au rolul de a proteja chelicerele si hipostomul atunci cand capusa nu se hraneste. Rolul lor este
senzitiv-tactil, prezentand organe senzoriale care recepteaza temperatura si emisia de CO 2 a
organismului gazda.
Rostrumul, dupa lungime poate fi lung sau scurt. Aceasta caracteristica fiind element de diferentiere.

Baza rostrumului

Spatiu de natura chitinoasa care are rolul de a sustine piesele rostrumului. Aceasta poate avea diferite
forme: dreptunghiulara, patrata, hexagonala, pentagonala sau reniforma. Forma bazei rostrumului
constitie criteriu de diferentiere

Corpul propriu-zis

Are un aspect asemanator unui sac. Rolul acestuia fiind de a se dilata in momentul hranirii, iar la
femele de a permite uterului sa dezvolte oua. Corpul propriu-zis prezinta 2 fete: dorsala si ventrala.
Pe fata dorsala se gaseste o formatiune chitinoasa care se numeste scut dorsal. Scutul dorsal ocupa
intraga suprafata dorsala la masculi si doar treimea anterioara la femele. Acest lucru permite femelelor
sa se mareasca in volum de cca. 4-5 ori consecutiv hranirii sau formarii de oua in uter. Pe fata dorsala
se mai gasesc o pereche de ochi compusi, fatetati iar la mascul ornamentatii. Pe fata ventrala se gasesc
2 orificii si anume: orificiul genital situat anterior si orificiul anal situat posterior. Pe fata ventrala se
mai deschid orificiile respiratorii care sunt situate lateral si poarta denumirea de: stigma. Acestea sunt
inconjurate de formatiuni chitinoase care au rolul de a le proteja numite peritreme. Pot avea diferite
forme: rotunda, ovala, virgula. Forma lor constituind criteriu de diferentiere. Orificiul anal este

delimitat de un sant sau silon anal care poate fi situat preanal sau postanal. Pozitia santului anal
reprezinta criteriu de diferentiere. Doar la masculi, la nivelul orificiului anal se gasesc formatiuni
chitinoase proeminente numite scuturi anale. Acestea, dupa pozitionare pot fi anale, adanale, post
anale. Pozitia scuturilor anale reprezinta criteriu de diferentiere.

Cele 4 perechi de membre

Sunt membre articulate formate din cate 6 elemente. Coxa, trohanter, femur, tars
Elementul de articulare pe fata ventrala se numeste coxa. Aspectul coxei primei perechi de membre
constituie criteriu de diferentiere.
Genul IXODES
Este intalnit in mod frecvent in zonele forestiere avand capacitatea de a se adapta de la zone de ses
pana la altitudinea de 1500 m. Intalnit frecvent la animalele de renta in special ovine.
Caracteristici morfologice
Principala specie intalnita - Ixodes Ricinus
Denumirea provine de la faptul ca femelele nehranite au o culoare galben cenusie asemanatoare
semintelor de ricin.
Prezinta rostrum lung, baza rostrumului pentagonala. Coxa perechii 1 de membre prezinta o prelungire
posterioara asemanatoare unui spin. Santul anal orientat anterior ( singura specie cu sant preanal).
Femelele nehranite au un aspect asemanator de chitara ( mai subtiri la mijloc)
Membrele sunt lungi, subtiri si grupate in treimea anterioara.

Genul RHIPICEPHALUS SP
( cap in forma de evantai)
Se mai numeste popular "capusa rosie a cainelui", fiind frecvent intalnita in zonele urbane cu
vegetatie joasa. Principalul gen transmitator de Babesia ( Hemosporilioza)
Prezinta o culoare maronie roscata. Membrele sunt groase, extinse catre portiunea posterioara a
corpului.
Rostrumul este scurt, cu aspect triunghiular, baza rostrumului este hexagonala cu unghiurile laterale
proeminente.
Coxa perechii 1 de membre bifurcata.
Santul anal este situat posterior.
Masculul prezinta o pereche de scuturi anale cu aspect triunghiular.

Genul DERMACENTOR marginatus

Intalnit in special in zonele de padure de ses sau deluroase, cu vegetatie seminalta, fiind considerat
principalul transmitator pentru borelioza. Prezinta membre groase, rostrumul este scurt, perechea 1
de membre are coxa 1 bifurcata. Pe scutul dorsal prezinta un desen caracteristic cu aspect
marmorat. La mascul, coxa perechii 4 de membre are o forma aproximativa de lama de topor.
In conditiile actuale de modificare climatica legate de cresterea mediei termice arealul unor capuse
care se intalneau in mod normal in zona subtropicala si mediteraneaza s-a extins catre nord, fiind
posibila prezenta unor genuri noi.

Genul HYALOMMA plumbeum

Genul AMBLIOMA
Genul BOOPHILUS calcaratus
ECTOPARAZITISMUL CU CAPUSE LA PASARI
Laborator 2 24
Pasarile au alta temperatura, alt metabolism. Capusele se adapteaza la particularitatile acestea.
Se caracterizeaza clinic prin leziuni cutanate ( iritatii, eritem, prurit, microhemoragii), sindrom anemic
si slabire progresiva. Prin intermediul capuselor, la pasari se pot transmite boli de natura bacteriana
( Spirochetoza ) sau virala. Este intalnit de regula in sistemul gospodaresc, insa poate apare si in ferme
unde aplicarea substantelor acaricide este dificila.
Etiologie
La pasari se intalnesc capuse din 2 familii:
fam. ARGASIDAE - Argas Persicus
fam. GAMASIDAE - Dermanyssus Galynae
Argas Persicus
Capuse de dimensiuni mari, corpul masurand aprox. 1,5- 2 cm. Prezinta o forma rotunjita, ovala, usor
alungita anterior. Corpul prezinta culoare maronie roscata. Membrele sunt lungi, perechile 1 si 2 fiind
orientate anterior, iar 3-4 orientate posterior. La capusele adulte, rostrumul este situat subterminal ( nu
este situat pe marginea anterioara a corpului si nu poate fi observat )
Ciclul evolutiv este complet adica ou - larva- nifma-adult si dureaza de regula 3 luni.

Dermanyssus Galynae

Capusa de mici dimenisuni aprox 1.5-2 mm. Corpul are aspect piriform ( forma de flacara ).
Rostrumul este situat terminal, cu 2 chelicere alungite.
Perechea 1 de membre este dispusa asemanator unei lire.
Suprafata corpului este acoperita cu peri chitinosi
Cand nu sunt hranite, prezinta culoare alb cenusie. Cand sunt hranite au culoare roscata. De aceea se
mai numesc si capusele rosii de gaina.
* nu exista paduchi la gaina care sa se hraneasca cu sange
Ciclul evolutiv este complet si dureaza aprox. o saptamana.

La ambele, de regula, capusele ataca pasarile noaptea pentru a se hrani. Ziua, stand retrase in
structurile lemnoase ale adapostului. In sistemul de crestere intensiv, ele se hranesc si in timpul zilei,
rezistand in componentele de constructie ale bateriilor ( adapatori ).
Ectoparazitismul cu capuse la albine
Ca si boala poarte denumirea de VAROOZA.
Este produsa de o capusa numita Varoa Jacobsoni ( denumire noua - Destructor ).
Afecteaza puietul capacit si adultele. Se hraneste cu hemolimfa, provoaca reducerea capacitatii de
zbor, distrugeri la nivelul toracelui si abdomenului si moartea puietului.
Etiologie - morfologie
Masoara aproximativ 2 mm. Corpul este oval, cu diametrul transversal mai mare. Membrele sunt
groase, terminate cu ventuze. Suprafata corpului este acoperita cu numeri peri chitinosi.

LINGUATULOZA
Este o arahnidoza
Produsa de arahnide din genul linguatulla.
Linguatuloza prezinta din punct de vedere clinic doua forme de evolutie diferite in functie de
organismul gazda:
- linguatuloza nazala, intalnita de regula la caine care este gazda definitiva si este parazitata cu stadiul
adult.

- linguatuloza viscerala, produsa de stadiile larva-nimfa si apare la rumegatoare in limfonodulii

mezenterici, acestia reprezentant gazde intermediare.
Forma nazala
Este produsa de catre stadiul adult al parazitului linguatulla serrata. Se localizeaza in cavitatile
nazale la caine si provoaca jetaj, stranut, epistaxis ( hemoragie nazala sub forma de picaturi ) si uneori
manifestari nervoase. Animalele isi freaca capul sau botul de diferite obiecte, incercand sa elimine
parazitul.
Morfologie
Masoara aproximativ 10 cm femela si 3-4 cm masculul. Corpul are aspect de spatula, fiind rotunjit
anterior, convex dorsal si plan pe suprafata ventrala. Suprafata plana vine in contact cu mucoasa
nazala.
In portiunea anterioara prezinta un orificiu bucal inconjurat de 2 perechi de carlige.
Intreaga suprafata corporala este acoperita cu spini chitinosi orientati antero-posterior.
Forma viscerala
Apare la rumegatoare si este produsa doar de catre stadiile larvare si nimfale care se dezvolta in
limfonodurii mezenterici, ficat si splina fara sa produca semne clinice.
Ciclul evolutiv
Cainii parazitati nazal cu stadiul adult, elimina prin jetaj si prin stranut oua. Acestea ajung pe sol sau
pe firele de iarba, de unde sunt consumate de rumegatoare la nivelul intestinului eliberandu-se larvele
care traverseaza peretele intestinal si patrund in limfonoduri, unde se transforma in nimfe. Cainii se
contamineaza consumand organe de rumegator infestate si netratate termic. La nivelul intestinului se
elibereaza nimfele care migreaza retrograd ( se intorc prin stomac si prin esofag ).

Laborator 3
Raile la mamifere
Sunt ectoparazitoze produse de acarieni care se localizeaza la nivelul epiderme fie superficial in stratul
cornos descuamant, fie profund in stratul mucos Malpighi. Clinic, se manifesta prin prurit, grataj,
formarea pe piele de vezicule si cruste, depilatii, uneori cu tendinte de generalizare.
Din punct de vedere morfologic, acarienii care provoaca rai se imparte in doua categorii:
1. Acarienii cu membre lungi, la care perechile 1 si 2 depasesc lungimea rostrumului iar perechile 3 si
4 marginea posterioara a corpului
2. Acarienii cu picioare scurte, la care perechile 1 si 2 nu depasesc lungimea rostrumului iar 3 si 4 nu
depasesc marginea superioara a corpului.
Din prima categorie fac parte:
1. PSOROPTES
2. CHORIOPTES
3. OTODECTES
Din a2a categorie fac parte:
1. SARCOPTES

2. NOTOEDRES

PSOROPTES

Dimensiunile acarienilor sunt mari. Masculul masoara 500-600 microni, femelele 800-1000 microni.
Corpul este oval, alungit, rostrumul este lung, membrele se termina cu ventuze iar masculii prezinta
posterior 2 lobi cu 2 ventuze copulatoare.
Raia psoroptica se intalneste la ovine, caprine, iepuri, cal si bovine
La ovine:
Se localizeaza in zonele cu par lung, avand tendinta de generalizare. In zonele afectate se observa
eritem, formarea de vezicule care se sparg rezultand cruste initial cenusii galbui care datorita gratajului
devin maronii negricioase. Lana se desprinde in smocuri, avand un aspect "fulguit" . La atingerea
zonelor afectate, animalele prezinta reflex psoric pozitiv.
La caprine:
Se localizeaza in condctul auditiv extern, unde se formeaza cruste groase, aderente, insotite de grataj.
La iepure:
Se localizeaza la nivel auricular, in conductul auditiv extern si pe faza interna a conchiei auriculare,
unde se formeaza cruste groase, aderente, dispuse concentric. Iepurii prezinta prurit, pozitii anormale
ale capului, si uneori tendinta de mutilare a urechii.
La cabaline:
Raia psoroptica se localizeaza in zonele cu par lung, unde se observa caderea parului, formarea de
cruste care, asociate cu praful si detritusurile celulare, formeaza "nisipul scabios", sesizabil la palpare.
La bovine:
Leziune se localizeaza initial la baza coarnelor, cu tendinta de extindere catre zona dorsala si laturile
gatului.

CHORIOPTICA

Intalnita la cai, bovine si ovine.

La cal:
Se localizeaza la nivelul membrelor, in zona chisitei si buletului, in special la rasele cu par long in
aceasta zona ( Frizieni ). Local, se observa formarea de cruste aderente, caderea parului si tendinta
animalelor de a leza zona ( muscare, gretaj ).

La bovine:
Se localizeaza la baza cozii, initial in fosa anala, cu tendinta de extindere catre zona sacro-lombara sau
pe membre, catre jaret sau mamela. Local, se observa formarea de cruste cenusii-galbui, caderea
parului si datorita gratajului, leziuni de tip hemoragic.
La ovine:
Se localizeaza la nivelul membrelor, in zona chisitei si buletului, fiind conditionata de prezenta
noroiului sau a dejectiilor in adapost.

OTODECTICA

Intalnita doar la carnivore ( feline, vulpe, canide )

Local, in conductul auditiv extern, se observa formarea de cruste maronii-roscate, aderente. Animalele
prezinta pozitii anormale ale capului si datorita pruritului isi pot mutila conchia auriculara.

Laborator 4
RAI PRODUSE DE ACARIENI CU MEMBRE SCURTE
Genul SARCOPTES
Genul NOTOEDRES

SARCOPTES

Prezinta corpul rotund, membrele sunt scurte, perechile 1 si 2 nu depasesc marginea rostrumului iar
perechile 3 si 4 nu depasesc marginea posterioara a corpului. Dimensiunile sunt mici de cca. 500-600
de microni.
Se localizeaza profund in straturile epidermei, femelele sapand galerii pana in stratul mucos Malpighi,
unde irita terminatiile nervoase provocand prurit.

Genul este reprezentat de o singura specie - Sarcoptes Scabie si mai multe varietati. Acest lucru face
posibila transmiterea de la o specie la alta inclusiv la om.
Ovine
Se localizeaza in zonele cu par scurt: membre, cap si uneori pe uger, unde determina formarea de
cruste groase cenusii, aderente.
Caprine
Are caracter generalizat. Leziunile initiale fiind pe laturile gatului si torace.
Suine
Rapan
Leziune se localizeaza initial la nivelul capului in special pe fata externa a urechilor si submandibular.
Initial, se observa eritem cu prurit intens, urmate de formarea de cruste groase, maronii, aderente.
Leziunile au tendinta de extindere pe membre, zona axilara si sterno-abdominala.
Caine
Leziune se localizeaza initial la nivelul capului, in special la baza urechilor si facial. Prin prurit,
leziunile se extind pe membre ( digital ), laturile toracelui si abdomen.
Raia sarcoptica mai poate fi intalnita la cal, vulpe, nurca, iepure, bovine si hamster.
La om, raia sarcoptica se localizeaza la nivel interdigital, cot, axilar si ingvinal, fiind transmisa prin
contact direct sau indirect cu animale bolnave.

NOTOEDRES

Este un acarian de dimensiuni mici, 300-400 microni. Corpul are aspect circulat, fiind acoperit cu spini
chitinosi.
Genul Notoedres este intalnit la 2 specii:
Pisica
Se localizeaza la nivelul capului si anume auricular ( pe fata externa ), frontal si perinazal.
Afecteaza pisicile cu stare de intretinere deficitara si pisicile cu sistemul imun deficitar
( panleucopenie, sau in Imunodeficienta felina )
Iepure
In zona capului, in special la nivelul botului si uneori la nivel abdominal.

DEMODICOZA
Este o acarioza produsa de genul DEMODEX care se localizeaza strict in foliculii pilosi si glandele
sebacee, provocand dermatita nodulara piogena, alopecie si hipersecretie seboreica.
Nu se foloseste termenul de raie deoarece acarianul nu prezinta caracteristici morfologice comune cu
cei care provoaca raie.
Prezenta parazitului nu este suficienta pentru declansarea semnelor clinice deoarece statusul imun,
flora bacteriana cutanata si starea de intretinere influienteaza aparitia si evolutia bolii.
Genul DEMODEX prezinta mai multe specii care nu se transmit de la o specie la alta ( specificitate de
specie ). Acest gen nu se transmite prin contact direct intre animalele bolnave si nici la om.
Aparitia demodicozei se realizeaza de regula transplacentar, deoarece formele larvare afecteaza in
viata intrauterina si in timpul alaptarii fetusii. La acestia pot apare semnele clinice in specila dupa
intarcare in conditii favorizante.
MORFOLOGIE
Demodex prezinta aspect viermiform, Corpul fiind alungit, rostrumul scurt si patrat, membrele sunt
dispuse liniar, fiind atrofiate, iar pe fata ventrala prezinta un sant care determina un aspect specific
( piesa in brandenburg ). Portiunea posterioara este striata transversal
Caine
Determina doua forme de demodicoza:
1. Demodicoza localizata
2. Demodicoza generalizata
Cea localizata apare in fazele initiale si afecteaza in special zona capului: periocular ( ochelari
demodecici ), peribucal si perinazal. Leziunile au tendinta de generalizare si afecteaza zona cervicala
inferioara si laturile corpului. Acarienii care se dezvolta in glandele sebacee provoaca infectarea
acestora si o reactie inflamatorie nodulara, nodulii formati prezinta o consistenta purulenta cu miros
specific ( miros de ranced ). Prin spargere formeaza cruste aderente cu continut sangvin.

Boala CHEILETIELOZA
Este o acarioza produsa de catre genul CHEYLETIELLA care se localizeaza superficial la nivelul
epidermei, unde provoaca o dermatita furfuracee si prurit. Popular, se numeste " matreata
umblatoare "
Afecteaza tineretul canin, felin si iepurii, fiind localizata in zona dorsala, pe linia dorsala, unde
provoaca formarea de cruste fine, transparente, la nivelul carora prin examen atent pot fi observati
acarienii.

LABORATOR 5

Raile la pasari
Sunt produse de regula de un singur gen CNEMIDOCOPTES
Prezinta diferite localizari in functie de specie, acarienii, avand forma rotunda, membre scurte rostrum
scurt si se localizeza la nivelul stratului cornos al epiteliului unde provoaca proliferari cu formarea de
cruste groase, proeminente si aderente.

Raia picioarelor sau raia varoasa

Produsa de CNEMIDOCOPTES - MUTANS
Afecteaza de regula gainile si curcile, in special pasarile adulte si mai ales cocosii. Determina
formarea unor cruste groase, cu aspect varos, aderente, care deformeaza regiunea si provoaca iritatii
locale. Pasarile se ciugulesc si isi provoaca local rani care se pot infecta.

Raia corpului sau deplumanta

Intalnita la galinacee si porumbel fiind produsa de CNEMIDOCOPTES - LAEVIS
Se localizeaza in special la nivelul crupionului ( tartita ) si la baza aripilor, de unde se generalizeaza
catre zona pectorala si cervicala. Pasarile se ciugulesc, apare deplumarea si formarea de cruste groase,
cu aspect spongios.
Raia perusilor sau raia deformanta a ciocului
Este produsa de CNEMIDOCOPTES - PILAE
Se localizeaza la perusi in tesutul cornos de la baza ciocului si in structurile cornoase ale ciocului,
unde provoaca formarea de cruste groase, care deformeaza regiunea, scad rezistenta ciocului si
impiedica pasarea sa se hraneasca. La canari se poate intalni produsa de CNEMIDOCOPTES JAMAICENSIS

Raia gastelor
Provocata de CNEMIDOCOPTES - PROLIFICUS
Se localizeaza la nivelul gatului, unde provoaca deplumari si formarea de cruste.

ENTOMOZE

Boli parazitare provocate de insecte atat in stadiul adul cat si in stadiul larvar, avand diferite localizari
( extern sau intern )
Caracteristici morfologice generale ale insectelor
Insecta prezinta corpul format din cap, torace si abdomen si 3 perechi de membre.
Capul prezinta aparat bucal format din mandibule cu structuri diferite in functie de modul de hranire.
Tot la nivelul capului se gasesc o pereche de ochi compusi, fatetati numiti oceli. Tot la nivelul capului
se gaseste o pereche de antene articulate. Antenele prezinta rol senzorial.
Toracele poate fi format dintr-o singura piesa unitara sau din mai multe segmente. Pe fata dorsala se
gasesc aripi atrofiate sau dezvoltate. Pe fata ventrala a toracelui se gasesc cele 3 perechi de membre
terminate cu ghiare sau ventuze.
Abdomenul este segementat, ultimul segemnt prezentand organele genitale iar pe partile laterale ale
ficarui segment se gasesc orificii respiratorii numite stigme. Manifesta ectoparazitism permanent in
situatia in care ouale sunt depuse pe acelasi organism parazitat ( paduchii ) sau temporar atunci cand
ponta sau depunerea oualelor se realizeaza in mediu si afecteaza organismul parazitar doar in
momentul hranirii ( puricii, plosnitele).
Se inmultesc prin metamorfoza incompleta adica lipseste stadiul de nimfa, larvele prezentand 3 stadii.
Ectoparazitismul cu paduchi
Paduchii, in functie de modul de hranire se impart in doua categorii:
1. Paduchii malofagi care se hranesc cu par, pene, detritusuri celulare
2. Paduchii hematofagi care se hranesc cu sange.
Malofagoza mamiferelor
Prezinta aparat bucal pentru rupt si sfaramat firele de par. Este format din 2 mandibule cu aspect
recurbat ( seamana cu o secera )
Membrele sunt dezvoltate si terminate cu gheare recurbate. La mamifere, dimensiunile paduchilor
malofagi sunt mici de cca. 0.5 - 1.5 mm. La pasari sunt mai mari.

GENUL DAMALINIA

Reprezentat de mai multe specii in functie de specia parazitata. Damalinia bovis, ovis, ecvi, capre.
Damalinia bovis prezinta extremitatea anterioara a capului alungita si recurbata iar pe fata interna,
ventrala, se gasesc situate posterior 2 mandibule cu aspect recurbat.

GENUL TRICHODECTES

Trichodectes canis paraziteaza la caine, masoara aproximativ 1.5 mm. Corpul este turtit dorso-ventral,
adaptat deplasarii printre firele de par. Culoarea este alb cenusie, abdomenul prezentand pe fiecare
segment o pigmentatie maronie. Capul prezinta marginea anterioara usor concava, iar deasupra
antenelor se gasesc doua proeminente. Trichodectes reprezinta gazda intermediara pentru cestodul
( tenie ) DIBYLIDIUM CANINUM

GENUL FELICOLA SUBROSTRATA

Este un paduche de dimensiuni mici 0.5-0.6 mm. Capul are aspect pentagonal cu marginea anterioara
ascutita, iar mandibulele sunt dispuse asemanator bratelor de foarfeca.

MALOFAGOZA PASARILOR
(ectoparazismul cu paduchi la pasari )
La pasari nu paraziteaza decat paduci malofagi

MENOPON

Paraziteaza la galinacee, in special la gaina, la curca, bibilica si fazan.

Capul are forma triunghiulara, cu unghiurile rotunjite iar toracele este format din doua piese pe prima
inserandu-se o pereche de membre iar pe cea de a2a 2 perechi de membre. Se localizeaza la baza
aripilor si in zona pectorala, provocand formarea de cruste, deplumari iar la baza tijelor de pene pot fi
observat aglomerari circulare reprezentate de ouale de paduchi.

TRINOTON

Paraziteaza de regula la gasca si uneori la curca.

Prezinta dimensiuni mari, de cca. 1,5 cm. Capul are forma triunghiulara cu unghiurile rotunjite, iar
toracele este format din trei segmente, pe fiecare inserandu-se o pereche de membre.

GONIODES

Paraziteaza de regula la curca.

Capul are aspect trapezoidal, cu marginea anterioara rotunjita, iar pe partile laterale se gasesc 2
prelungiri filamentoase, numite sete.

COLUMBICOLA

Paraziteaza de regula la porumbei.

Se localizeaza in special la nivelul aripilor si la coada. Prezinta un aspect alungit, asemanator unui
bastonas, deoarece se dispune in lungul tijelor. Capul este alungit anterior, prezinta doua antene
compuse din 5 segmente orientate posterior. Abdomenul prezinta marginile laterale paralele.

ECTOPARAZITISMUL CU PADUCHI HEMATOFAGI

HAEMATOPINUS

Paduchii hematofagi nu se intalnesc decat la mamifere.

Specia SUIS
Masoara aproximativ 1 cm, corpul este maroniu roscat, capul este alungit cu 2 mandibule adaptate
pentru intepat si supt. Membrele sunt groase, terminate cu ghiare dezvoltate. Abdomenul este bombat,
fiecare segment prezentand pe partile laterale stigme.
Se localizeaza de regula in zonele cu piele fina ( retroauricular, ingvinal, axilar ) unde provoaca leziuni
hemoragice punctiforme si grataj.

LINOGNATHUS

Falci, mandibule alungite.

Este intalnit la bovine, ovine, caine si capra.
Prezinta dimensiuni mici, de aprox. 2, 3 mm, capul este alungit, toracele format dintr-o singura piesa,
iar abdomenul este bombat si ascutit posterior.

ECTOPARAZITISMUL CU PURICI

Afecteaza din punct de vedere clinic cainele si pisica la car apar leziuni de prurit, pseudotundere si
reactii de natura alergica ( dermatita alergica la intepatura de purice ).
La caine si pisica genul CTENOCEPHALIDES. Dimensiuni de 2, 3 mm, culoare maronie
negricioasa, prezinta forma alungita fiind turtit latero-lateral ( datorita acestei particularitati, puricele
poate suporta o presiune de 1 kg pe suprafata sa corporala ). Capul are forma alungita, rotunjita
anterior si prezinta pe fata ventrala o formatiune asemanatoare unui pieptane numita ctenidie ( cap cu
pieptane ). Prezinta aparat bucal pentru intepat si supt reprezentat de o trompa retractila pe fata
ventrala. Toracele este format din 3 segmente. Pe primul segment gasindu-se dispus vertical un
pieptane toracic. Membrele sunt dezvoltate, perechea a3a fiind dubla ca lungime fata de prima, fiind
adaptata pentru sarit. Abdomenul este segmentat si prezinta pe ultimul segment organele genitale.
Saliva puricilor contine substante cu rol anticoagulant si hemolizant care provoaca descarcari
histaminice astfel incat animalele reexpuse infestarilor cu purici prezinta manifestari alergice. Fecalele
puricilor contin sange coagulat ceea ce permite identificarea infestatiei chiar si in conditiile in care nu
se observa puricii.

ECTOPARAZITISMUL CU PLOSNITE

Este produs de insecta CIMEX LECTULARIUS

Este intalnit la mamifere si pasari, fiind caracterizat prin intepaturi insotite de reactii hemoragice
punctiforme si prurit. Intalnit in mod frecvent in spatii antropice, unde insectele au nevoie pentru
dezvoltare de suport lemnos sau celulozic. Noaptea, se hranesc, ziua fiind ascunse in structurile
lemnoase. Ele sunt atrase de emisia de CO2 si de temepratura corpului. Capul are forma pentagonala,
prezentand anterior un aparat bucal reprezentat de o trompa rigida. Toracele este concav pe marginea
anterioara si prezinta pe fata dorsala doua rudimente de antene. Membrele sunt dezvoltate si terminate
cu ghiare.

ECTOPARAZITISMUL CU MELOPHAGUS

Se hraneste cu lana.
Produs de MELOPHAGUS OVINUS
Afecteaza ovinele si caprinele aflate pe pasuni cu vegetatie semi-inalta. Popular se mai numeste
cercelita. Masoara aprox. 2 cm, reprezentand o musca cu aripile atrofiate, capul este rotunjit, prezinta
2 ochi compusi dezvoltati si o trompa rigida adaptata pentru intepat si supt, membrele sunt groase si
terminate cu ghiare bidentate. Abdomenul este bombat si acoperit cu peri chitinosi.

* coleopterele = gandaci
lepidoptere = fluturi
himenopterele = albine si furnici
diptere =
Laborator 7
31.03.2015
MIAZE
Sunt boli parazitare produse de larvele unor muste care paraziteaza fie accidental ( la nivelul
tegumentului ) fie prezinta localizare si manifestare specifica. Larvele de muste actioneaza de regula
mecanic deoarece se fixeaza cu ajutorul a doua rudimente de mandibule iar pe corp, prezinta spini
chitinosi. Corpul este segmentat, iar la nivelul ultimului segment se gasesc orificiile respiratorii
( stigme).
Miazele se impart in miaze accidentale si miaze propriu-zise.
Miazele accidentale apar atunci cand mustele isi depun larvele sau ouale la nivelul unor leziuni
tegumentare sau de mucoasa ( placi prin muscatura, plagi infectate, plagi operatorii, lovituri sau
amputari de coada ). Acestea sunt produse de muste din trei categorii.
- genul CALIPHORA - MUSTE VERZI
- genul LUCILLIA - MUSTE ALBASTRE
- genul SARCOPHADA - MUSTE NEGRE
MIAZELE PROPRIU-ZISE
Sunt produse de genuri de muste care au nevoie stricta de organismul animal pentru asi dezvolta
stadiul larvar.
ESTROZA
Este o miaza produsa de larvele mustei - OESTRUS OVIS
Larvele mustei se localizeaza in cavitatile nazale si provoaca stranut, jetaj, epistaxis, si in formele
avansate - manifestari nervoasa ( in cazul localizarilor sinusale ); popular - falsa capiala
Morfologie

Larvele masoara intre 1-4 cm. Prezinta corpul segmentat cu o fata dorsala convexa si alta ventrala
plana, cu care vine in contact cu mucoasa nazala. Pe fata ventrala, fiecare segment prezinta cate 4
randuri de spini orientati antero-posterior, care ajuta la fixare. Pe fata dorsala, fiecare segment prezinta
o pigmentatie maronie sub forma unei benzi dreptunghiulare. La nivelul ultimului segment se gasesc o
pereche de mandibule rudimentare ( asemanatoare unor carlige ) si o pereche de antene rudimentare.
La nivelul ultimului segment se gasesc doua stigme. Intre segmente se gasesc formatiuni cu rol de
articulare care permit miscarea larvei; acestea se numesc bureleti. Cei de pe fata dorsala se numesc
bureleti fusiformi, iar cei laterali se numesc bureleti rotunzi.
Imbolnavirea oilor se realizeaza de regula in lunile mai-iunie la pasunat, cand mustele depun din zbor
larve. Semnele clinice apar iarna atunci cand larvele ajung in stadiul L3 si au dimensiuni mari.

HIPODERMOZA
Este o miaza a tesutului conjunctiv subcutanat, produsa de larvele mustelor
HIPODERMA BOVIS si LINEATUM care se localizeaza in tesutul cojunctiv subcutanat din zona
dorso-lombara, unde provoaca noduli cu tendinta de abcedare; denumire populara - cosuri. In Romania
este intalnita in zonele de podis din Suceava si Transilvania si la rumegatoarele salbatice, in special la
caprioara, din sudul tarii.
Morfologie
Larvele de hipoderma masoara 5-6 cm. Prezinta culoare maronie negricioasa, corpul segmentat,
segmentele de pe fata dorsala fiind prevazute cu cate 4 randuri de spini. Pe primul segment se gasesc o
pereche de mandibule rudimentare cu aspect punctiform si o pereche de antene iar pe ultimul segment
se gasesc 2 stigme dezvoltate. Corpul prezinta lateral 3 randuri de bureleti rotunzi.
Ciclul evolutiv
Mustele depun vara, pe parul animalelor oua. Acestea, prin lins sunt deglutite. La nivelul esofagului,
larvele L1 patrund in peretele acestora unde naparlesc. Iar de la acest nivel migreaza prin mediastin
dealungul nervilor spinali pana la nivelul vertebrelor. La acest nivel naparlesc, devin mai mari si
traverseaza musculatura dorsala pana la nivel subcutanat, unde provoaca noduli. Larvele, prin produsii
de metabolism, elibereaza enzime care faciliteaza abcedarea nodulilor. In urma careia, larvele cad pe
sol. Dupa ce au cazut pe sol, intra in stadiul de limfa din care, dupa aproximativ 4-5 luni iese musca
adulta.
GASTROFILOZA
Este o miaza care afecteaza cabalinele si magarii. Produsa de larvele mustelor din genul
GASTROPHILUS care se pot localiza la nivel cutanat, bucofaringian, gastric, intestin subtire si rect,
unde provoaca leziuni ulcerative profunde insotite de ingrosarea mucoasei. Larvele de gastrofilus
prezinta corpul circular, format din segmente pe fiecare segment gasindu-se doua randuri de spini
chitinosi proeminenti. Primul segment are aspect conic si prezinta doua mandibule dezvoltate, cu
aspect de carlige si doua rudimente de antene. Pe ultimul segment se gasesc doua stigme dezvoltate.
Se intalnesc 6 specii de gastrphilus, fiecare avand localizare specifica.
- INTESTINALIS - localizare gastro-duodenala
- NIGRICORNIS - jejunala
- VETERINUS - jejunala
- HAEMORHOIDALIS - rectala
- PECORNUM - gastrica
- INERMIS - gastrica
Clinic, se intalnesc 4 forme:
MIAZA OBRAJILOR, apare consecutiv depunerii de larve la nivel facial. Acestea, patrund in tesutul
conjunctiv subcutanat si provoaca traiecte sinuoase de natura conjunctiva.
MIAZA BUCOFARINGIANA - se caracterizeaza prin formarea de noduli la nivelul faringelui sau
sub limba. Nodulii contin larve in stadiul L1 sau L2

MIAZA GASTRODUODENALA - se caracterizeaza prin ulcere profunde dispuse asemanator unui

fagure cu marginile hipertrofiate. Ulcerele se localizeaza de regula in zona fundica a stomacului.
MIAZA RECTALA - in care larvele provoaca ulcere cu caracter hemoragic, mucoasa fiind
hipetrofiata, ingrosata, larvele putand fi observate in momentul defecarii.

HELMINTOZE
Boli parazitare produse de VIERMI care prezinta localizare diferita in functie de specie, putand afecta
organismul gazda parazitat atat in stadiul larvar cat si in stadiul adult. Din punct de vedere taxonomic,
helmintii cu implicatii patogene se impart in 3 clase.
1. TREMATODA ( viermii plati ) - bolile provocate trematodoze
2. CESTODA care cuprinde viermii lati sau popular tape worms ( pamblica ) - cestodoze
3. NEMATODA viermii rotunzi sau viermii cilindrici - nematodoze
TREMATODOZE
Caracteristici morfologice generale
Prezinta corpul turtit dorso-ventral, fiind plat, asemanator unei frunze. La exterior prezinta o cuticula.
Unele specii putand prezenta peri cuticulari orientati antero-posterior. Pe fata ventrala se gasesc doua
organe de fixare, numite ventuze, una anterioara numita ventuza bucala si alta posterioara numita
ventuza ventrala.
Aparatul digestiv este incomplet dezvoltat deoarece nu prezinta orificiu anal ci doar buco-anal.
Orificiul bucal se continua cu un faringe , esofag, care se bifurca in doua cecumuri infundate.
Eliminarea produsilor de metabolism realizandu-se prin orificiul buco-anal. Trematodele se pot hrani
cu sange, bila, celule descuamate.
Aparatul genital este hermafrodit. Pe acelasi individ prezentand atat aparat genital mascul cat si
aparat genital femel.
Aparatul genital mascul este format din 2 testicule, au aspect globulos sau ramificat. Se continua cu 2
canale deferente care se unesc la nivelul unui organ cu rol copulator numit cirus.

Aparatul genital femel este format dintr-un singur ovar, cu aspect ramificat sau globulos continuat cu
un uter sinuos care se deschide la nivelul porului genital, unde se gaseste cirusul. Aparatul genital este
completat cu glande viterogene care se gasesc situate lateral corpului. Acestea au rol in formarea oului
si a cojii.
Aparatul nervos este de tip ganglionar primitiv.
Sistemul excretor este reprezentat de catre 2 canale extretoare, situate lateral.
Ciclul evolutiv
Trebuie in mod obligatoriu sa prezinte o gazda intermediara reprezentata de regula de melci
( gasteropode acvatice sau de uscat ). Unele specii prezinta doua gazde intermediara ( ciclul
triheteroxen)
Trematodozele rumegatoarelor
FASCIOLOZA
Este o trematodoza produsa de FASCIOLA HEPATICA care se localizeaza la nivel hepatic, in
canalele biliare si parenchim. Provoaca clinic ciroza, icter, subicter, edeme de clive, slabire pronuntata
cu evolutie cronica.
Morfopatologic sunt doua leziuni de baza:
1. Hepatita traumatica hemoragica
2. Angiocolita fibrinoasa
Morfologie
Masoara aproximativ 3-4 cm. Corpul este turtit dorso-ventral, asemanator unei frunze, fiind mai lat
anterior, este hematofag si prezinta culoare roscata. Anterior, prezinta o proeminenta numita con
cefalic. In varful conului cefalic se gaseste ventuza bucala, situata in jurul orificiului buco-anal. La
baza conului cefalic se gaseste ventuza centrala. Aparatul digestiv este format din doua cecumuri
ramificate, situate lateral.
Aparatul genital mascul este format din doua testicule cu aspect ramificat, situate in portiunea
posterioara a corpului. Aparatul genital femel este format dintr-un ovar situat in treimea anterioara, cu
aspect ramificat ( corn de cerb ), acesta se continua cu un uter sinuos. Porul genital fiind situat intre
ventuza ventrala si cea bucala.
Ciclul evolutiv
Gazdele definitive elimina prin fecale oua *** ouale au aspect specific - forma ovala, dimensiuni mari,
aproximativ 80-100 microni, culoare galbena, iar la unul dintre poli prezinta un opercul ( elibereaza
forma larvara din ou ). Ouale pentru a evolua au nevoie de mediu acvatic ( ape statatoare ) in care se
dezvolta melci acvatici ( Limneea, Galba ). In mediul acvatic, din ou se elibereaza primul stadiu larvar
- Miracidiu. Aceasta forma larvara prezinta pe corp spini cuticulari si este capabila sa inoate cca. 2-3
zile. Ele sunt atrase de melcii acvatici si patrund activ prin tegumentul acestora. In corpul melcului se
transforma in Sporochist iar apoi se vor elibera forme cu aspect alungit numite Redii. In melc, rediile
vor evolua si se vor transforma in Cercari. Cercarii vor fi eliminati de melci in apa unde au
capacitatea de a se deplasa prin apa si ajung la suprafata apei sau pot urca pe plantele aflate in
apropierea baltilor, unde prin inchistare se transforma in Metacercari - forma de contaminare in
trematodoze. Rumegatoarele se contamineaza prin consumul de iarba infestata cu Metacercari, fie la
pasunat, fie masa vegetala tocata. Contaminarea se realizeaza la pasune in lunile Mai, Iunie, iar
semnele clinice apar in Decembrie - Ianuarie, avand o evolutie stadiala.

DICROCELIOZA
Este intalnita frecvent la rumegatoare fiind produsa de Dicrocelium lanceolatum care se localizeaza in
vezica biliara si canalele biliare unde provoaca leziuni inflamatorii, colecistita, staza biliara, exprimate
clinic prin subicter, slabire, sindrom diareic.
Morfologie

Masoara aproximativ 5 mm, aspect alungit varf de lance, de culoare maronie inchisa. Anterior prezinta
o ventuza bucala care inconjoara orif. buco-anal. Aparatul digestiv este reprezentat de doua cecumuri
cu aspect liniar. Testiculele sunt globuloase, situate in treimea mijlocie, ovarul este mic si globulos,
situat anterior iar uterul este foarte dezvoltat si ocupa intreaga treime posterioara a corpului. Uterul
acumuleaza oua care au culoare maronie roscata. Ouale sunt ovale, asimetrice. Prezinta o margine
bombata si una plana ( D ).
Ciclul evolutiv
Oile elimina prin fecale. Pentru a evolua ele trebuie sa ajunga pe pasune, unde sunt consumate de
melcii terestri ( Zebrina ) . In corpul melcilor se elibereaza Miracidium, acesta transformandu-se in
Sporochist . Melcii elimina pe firele de iarba Cercari. Cercarii sunt consumati de a2a gazda
intermediara reprezentate de furnici. In corpul acestora transformandu-se in Metacercari. Ovinele se
contamineaza la pasunat prin consumul de iarba cu furnici. Furnicile care sunt infestate cu metacercari
prezinta sistemul nervos afectat - provoaca paralizii ( accentuate cand temperaturile sunt scazute, sau
umiditate ).
LABORATOR 9
21.04.2015
PARAMFISTOMOZA
Este o trematodoza care afecteaza rumegatoarele, deoarece stadiul adult se localizeaza in rumen si
retea. Stadiile tinere se gasesc in duoden si cheag.
Clinic, se caracterizeaza prin atonii ruminale ( miscari incetinite ale rumenului ), diaree, sindrom
anemic si slabire. Boala apare in biotopuri comune cu fasciola ( pasuni cu balti, pasuni in apropierea
apelor statatoare )
Etiologie
Boala este produsa de PARAMPHISTOMUM CERVI. Este un trematod cu morfologie atipica,
deoarece corpul are aspect conic si nu turtit. Prezinta la extremitatea anterioara o ventuza bucala, la
nivelul careia se deschide orificiul buco-anal, continuat cu esofag si 2 cecumuri simple. Caracteristica
este ventuza ventrala situata la extremitatea posterioara Ea poarta denumirea de acetabulum
( castron ). Ventuza are aspect de cavitate si este vizibila cu ochiul liber. Deasupra ventuzei se gasesc
doua testicule globuloase iar uterul este situat in treimea anterioara.
Ciclul evolutiv
Rumegatoarele infestate elimina prin fecale oua. Acestea au forma ovala, coaja subtire si prezinta la
unul dintre capete un opercul. Ouale pentru a evolua trebuie sa ajunga in mediul acvatic. Din ou se
elibereaza miracizii. Acestia inoata in apa si patrund activ in gazdele intermediare reprezentate de
melcii acvatici. In corpul melcilor se transforma in Sporochist care prezinta doua stadii. Din
sporochist se elibereaza Cercarii care au capacitatea de a inota si de a se urca pe firele de iarba din
apropierea baltilor. In contact cu aerul, se inchisteaza si se transforma in Metacercari ( reprezinta
stadiul contaminat )
TREMADOZOLELE CARNIVORELOR
Trematodoza hepatopancreatica ( OPISTORCHOZA )
Produsa de OPISTORCHIS FELINEUS care se localizeaza in canalele pancreatice si biliare, unde
provoaca leziuni nodulare cu aspect pseudotumoral exprimate prin subicter, sindrom diareic, slabire.
Apare la carnivorele care se hranesc cu peste crud sau care traiesc in preajma baltilor unde pot sa
consume cadavre de peste
Morfologie
Opistorchis masoara aproximativ 3-4 mm. Corpul are aspect lanciolat, prezinta o ventuza bucala
dezvoltata, iar cecumurile sunt simple. Caracteristica este pozitionarea testiculelor in treimea
posterioara, primul avand aspect tetralobat, al-2a pentalobat. Uterul este situat in treimea mijlocie

Ciclul evolutiv
Carnivorele infestate elimina prin fecale oua care pentru a putea evolua trebuie sa ajunga in mediul
acvatic. Din oua se elibereaza la fel Miracizii. Acestia patrund activ in corpul melcilor acvatici, unde
se transforma in Sporochist din melci eliberandu-se cercari. Acestia pot inota in apa si patrund in a2a
gazda intermediara, adica pestii de apa dulce ( biban si salau ). Cercarii se transforma in metacercari
localizati la nivel cutanat ( sub solzi ). Contaminarea se face prin consum de peste infestat cu
metacercari.

Trematodoza intestinala ( ECHINOCHASMUS )

Este produsa de foarte multe genuri, din care, cu implicatii patogene importante este
ECHINOCHASMUS PERPHOLIATUS. In infestatiile masive poate produce diaree, slabire
progresiva si leziuni intetinale de tip ulcerativ.
Morfologie
Masoara aproximativ 2 mm, marginile sunt usor paralele. Prezinta o ventuza ventrala foarte
dezvoltata, iar ventuza bucala este inconjurata de o coroana de spini care formeaza discul adoral.
Glandele viterogene sunt dezvoltate si se extind pana in treimea posterioara. Testiculele sunt
dezvoltate, au aspect lobat si sunt situate unul dupa celalalt.
Ciclul evolutiv
Asemanator cu cel de la opistorchis.
TREMATODOZELE PASARILOR
Trematodoza genitala ( PROSTOGONIMOZA )
Afecteaza gainile ouatoare si determina tulburari ale ouatului si anume formarea de oua cu coaja
subtire sau rugoasa, absenta albusului iar in cazurile grave peritonita vitelina ( retentia galbenusului si
cavitatea abdominala cu producerea de reactii inflamatorii. Se localizeaza la nivelul conductului
uterin. Boala este frecventa la pasarile tinute in apropierea baltilor.
Etiologie
Provocata de PROSTOGONIMUS PELLUCIDUS. Masoara aprox 3-4 mm, corpul are aspect
lanceolat, iar cuticula prezinta pe fata dorsala spini orientati antero-posterior, care lezeaza mucoasa
oviductului. Ventuza ventrala este proeminenta. Caracteristica este pozitionarea testiculelor care sunt
situate in treimea mijlocie, unul in fata celuilalt. Uterul este dezvoltat si situat in treimea posterioara.
Ciclul evolutiv
Pasarile bolnave sau infestate elimina prin fecale oua. Acestea pentru a evolua au nevoie de mediul
acvatic. Apoi se elibereaza miracizii, acestia sunt liberi in apa si patrund activ in corpul melcilor
acvatici. In corpul melcilor se transforma in sporochist si apoi in cercari care inoata in apa si sunt
consumati de larvele de libelule, in corpul carora se transforma in metacercari.
CESTODOZE
( VIERMII LATI )
Cestodozele afecteaza animalele domestice atat in stadiul adult, cat si in stadiul larvar, putand provoca
zoonoze cu importanta epidemiologica majora ( chistul hidatic ).
Caracteristici morfologice generale:
Prezinta corpul turtit dorso-ventral, asemanator unei benzi ( tape worm ), corpul fiind format din mai
multe fragmente care se numesc proglote. Dimensiunile lor sunt variabile. De la 3-4 mm pana la 1012 m. Prezinta la extremitatea anterioara o formatiune cu aspect globulos care se fixeaza pe mucoasa
intestinului subtire. Aceasta se numeste scolex.

Scolexul prezinta organe de fixare: fie 4 ventuze circulare, fie o formatiune proeminenta, numita
rostrum. Rostrumul poate prezenta la unele specii carlige dispuse in doua straturi, asezate asemanator
unei coroane. In acest caz se numeste rostrum armat. La unele specii pot exista alte formatiuni care
se numesc botridii ( fante alungite care se fixeaza la nivelul mucoasei ) sau rostelum. Scolexul se
continua cu o portiune ingusta numita zona germinativa ( gat ), de la nivelul careia se genereaza sau
regenereaza lantul de proglote.
Proglotele pot avea forme diferite. In primul rand dreptunghiulare L > l si l > L; izodiametrala; forma
de clopot; trapezoidale; aspect de seminte de dovleac; romboidale. Proglotele prezinta pe partile
laterale pori genitali. Acestia au rol in eliminarea oncosferelor ( oua ).
Porii genitali pot fi dispusi unilaterali sau bilaterali. Cei care sunt dispusi bilateral pot fi regulat altern
sau neregulat altern
Cestodele nu prezinta aparat digestiv si se hranesc prin ozmoza ( absorb substantele nutritive din
chimul intestinal prin cuticula datorita diferentei gradientului de concentratie. Prezinta aparat excretor
format din doua canale excretoare care traverseaza toate proglotele. Prezinta aparat nervos de tip
ganglionar primitiv ( ivermectinele au eficienta redusa asupra lor ) .
Aparatul genital este hermafrodit. Gonadele se formeaza progresiv in lantul de proglote. Gonadele
anterioare sunt tinere sau asexuate. Urmeaza gonadele masculine in care se dezvolta structurile
testiculare de tip diseminat. Urmeaza proglotele femele in care se dezvolta ovarul apoi cele
hermafrodite in care si testicolul si ovarul sunt functionale iar la final proglotele ovigere sau mature
care contin doar uterul plin cu oua. Proglotele ovigere se desprind din lantul de proglote si sunt
eliminate in mediu prin fecale.
Ciclul evolutiv
Cestodele, pentru a evolua au nevoie in mod obligatoriu de una sau doua gazde intermediare, in corpul
carora se formeaza stadiile larvare cu potential de contaminare
CESTODOZELE RUMEGATOARELOR
MONIEZIOZA
Afecteaza tineretul ovin ( mieii scosi pentru prima data la pasunat ) la care provoaca tulburari
digestive ( abdomen balonat, diaree care alterneaza cu constipatia si prezenta pe suprafata fecalelor de
proglote ovigere ), sindrom anemic si manifestari nervoase produse de toxinele eliminate de cestode.
Principalul gen: MONIEZIA
Specii:
- EXPANSA
- BENEDEMI
Prezinta la extremitatea anterioara un scolex de 1cm unde se gasesc 4 ventuze. Pot ajunge la cca. 1,5-2
m. Proglotele sunt mai late decat lungi si prezinta pori genitali dubli. Ovarele sunt situate lateral iar
foliculii testiculari sunt diseminati in zona centrala.
Ciclul evolutiv
Mieii bolnavi elimina prin fecale oncosfere. Acestea au un aspect patrulater neregulat si in interiorul
lor se gaseste o formatiune circulara numita embrion hexacant. Embrionul hexacant este prevazut cu
o formatiune alungita de la nivelul careia se va forma scolexul, numita aparat piriform. Oncosferele
sunt consumate de gazdele intermediare reprezentate de: acarienii de pasune.
In corpul acarienilor se formeaza stadiul larvar, numit larva cisticercoida. Rumegatoarele se
contamineaza consumand iarba de pe pasune infestata cu acarieni contaminati.
CESTODOZELE CABALINELOR
Principala specie intalnita la cal se numeste ANOPLOCEPHALA PERFOLIATA
Se localizeaza la nivelul valvulei ileocecale ( jonctiunea intre ileon si cecum ) si determina colici,
slabire progresiva, reducerea rezistentei generale a organismului.
Morfologie
Masoara aproximativ 10-12 cm, corpul are aspect de fus retezat. Scolexul este alungit, cu aspect
tetragonal, prevazut cu 4 ventuze dezvoltate, sub care se gasesc prelungiri. Proglotele sunt mai late
decat lungi, dispuse stratificat, asemanator paginilor unei carti, fiind unite in zona mediana.

Boala este extrem de frecventa la magar.

Ciclul evolutiv
Este asemanator cu cel din moniezioza.

LABORATOR 05/05/15
CESTODOZE LA CARNIVORE
Sunt reprezentate de mai multe genuri si familii. Principala familie este TAENIIDAE. Alaturi mai
sunt DILEPIDIDAE si DYPHILOBOTHRIDAE.
Fam. TAENIIDAE
Prima specie se numeste tenia ECHINOCOCUS ( echinococus granulosus )
Masoara 3-4 mm si are corpul format din 3-4 proglote. Ultima proglota fiind cea ovigera care
depaseste ca lungime restul corpului. Prezinta un scolex cu rostrum armat cu dubla coroana de carlige
si 4 ventuze. Stadiul ei larvar se numeste chist hidatic si se dezvolta in organele parenchimatoase la
om, rumegatoare, suine, cabaline.
Paraziteaza in intestinul subtire la caine, pisica, vulpe, sacal si lup.
Tenia PISIFORMIS
Masoara aprox. 50-60 cm. Proglotele ovigere sunt mai lungi decat late si prezinta pori genitali situati
pe o papila proeminenta care genereaza un aspect dantelat ( margine de timbru ). Stadiul larvar se
numeste cysticercus pisiformis si provoaca Cisticercoza seroaselor la iepure.
Tenia HYDATIGENA ( a nu se confunda cu chist hidatic )
Masoara aprox. 1 m, proglotele sunt mai lungi decat late si prezinta marginea posterioasa usor
proeminenta, acoperind marginea anterioara a proglotei urmatoare. Stadiul ei larvar se numeste
cysticercus tennuicolis ( tenuis = subtire ) care provoaca Cisticercoza seroaselor la rumegatoare si
porc.
Tenia MULTICEPS
Masoara aprox. 40 cm, proglotele sunt mai lungi decat late. Stadiul larvar se numeste coenurus
cerebralis si se localizeaza in encefal la rumegatoare mici si provoaca Cenuroza cerebrala ( capiala ).
Tenia SERRIALIS
Stadiu larvar cenurus serrialis care provoaca cenuroza subcutanata la iepure.
Fam. DILEPIDIDAE
Tenia DIPYLIDIUM CANINUM
Paraziteaza la caine si pisica, masoara aproximativ 60 cm. Scolexul este mic, globulos si prezinta un
rostelum protractil. Proglotele hermafrodite au o forma aproximativa de butoias si prezinta pori
genitali dubli. Proglotele ovigere au un aspect asemanator de seminte de castravete si au
particularitatea de a se desprinde din lantul de proglote. Acestea au mobilitate proprie si prezinta
miscari de reptatie ( asemanator reptilelor ) si pot fi prezente pe suprafata fecalelor sau raman atasate
pe firele de par din jurul orificiului anal. Proglotele contin capsule ovifere ( cuiburi ) in care se gasesc
de la 6 la pana la 20 de oncosfere. Se transmite prin intermediul puricilor si paduchilor, in corpul
carora se formeaza stadiul larvar cryptocystis trichodectes

Fam DYPHILOBOTHRIDAE
Tenia DYPHYLOBOTHRIUM LATUM
Este cel mai lung cestod care poate ajunge la 10-20 metri deoarece proglotele ovigere nu se desprind
din lantul de proglote si raman in continuare atasate. In portiunea terminala, lantul de proglote are un
aspect ascutit deoarece ultimile proglote se atrofiaza. Scolexul prezinta ca organe de fixare doua fante
alungite numite botridii. Proglotele ovigere au aspect trapezoidal si contin dispus central uterul cu
aspect ramificat ( asemanator unui fluture ). Lateral, se gasesc foliculii testiculari, dispusi diseminat.
Proglotele hermafrodite prezinta 3 pori: masculini, feminini si tocostomul prin care se elimina oua
asemanatoare cu cele de trematode.
Ciclul evolutiv este trixen ( o gazda definitiva si doua intermediare ). Gazdele definitive ( caine,
pisica, om, porc, urs, foca) elimina prin fecale oua. Acestea, pentru a evolua trebuie sa ajunga in
mediul acvatic. Din ou se elibereaza primul stadiu care se numeste coracidium. Este o forma larvara
cu aspect circular inconjurata de cili. Aceasta este consumata de prima gazda intermediara crustaceii
inferiori ( puricii de balta ). In corpul acestora se transforma larve procercoide. Acestia sunt
consumati de pesti ( salau, stiuca, biban ). In corpul acestora, la nivelul musculaturii si ovarului ( icre )
se transforma in larve plerocercoide. Acestea pot fi identificate deoarece masoara 3-4 mm, au aspect
semilunar si sunt negricioase. Gazdele definitive se contamineaza consumand peste sau icre de peste
contaminate.
LABORATOR
12.05.2015
METACESTODOZE
Sunt boli parazitare produse de stadiile larvare ale cestodelor adulte care paraziteaza in intestinul
subtire la carnivore sau la om. *Prezinta importanta epidemiologica si zoonotica majora ( chistul
hidatic, cisticercoza musculara la suine si rumegatoare, cenuroza capiala )
Stadiile larvare se diferentiaza dupa doua caracteristici:
- Numarul de vezicule
- Numarul de scolecsi invaginati
In functie de numarul de vezicule pot fi:
- Monochistice prezinta doar o vezicula
- Polichistice mai multe vezicule
In functie de scolecsii invaginati pot fi:
- Monocefalice
- Policefalice
Cele 3 tipuri de larve sunt:
- cisticercii care sunt larve monochistice si monocefalice.
- Cenurii sunt larve monochistice si policefalice.
- Chistul hidatic sau hidatida care este o larva polichistica si policefalica.
CISTICERCOZE
Sunt produse de cisticerci. Acestea sunt larve monochistice si monocefalici.
In functie de speciile afectate se intalnesc urmatoarele specii:
1. Cysticercus Celullosae
Provoaca cisticercoza musculara la porc si reprezinta larva cestodului tenia Sollium care
paraziteaza in intestinul subtire la om. Se prezinta sub forma unei vezicule cu aspect oval de
aproximativ 1 cm. Prezinta culoare alb sidefie si este dispusa in lungimea fibrelor musculare. Contine
un lichid transparent, iar in zona centrala prezinta o pata opaca reprezentata de scolexul invaginat.

Cysticercus celullosae se localizeaza in urmatoarele grupe musculare: intercostali, pilieri

diafragmatici, limba, maseteri, psoasi, musculatura laringiana si uneori ochii.
Omul se contamineaza consumand carne de porc infestata cu Cysticercus celullosae. Carnea trebuie
sa fie insuficient preparata termic ( fierbere, congelare ). La nivelul intestinului din cisticerc se
elibereaza scolexul invaginat ( proces de exvaginare ) care se fixeaza pe mucoasa si va dezvolta tenia
adulta. Oamenii infestati elimina prin fecale proglote. Daca materiile fecale ajung pe pasune sau in
apropierea surselor de hrana pentru suine, acestea se pot contamina.
La om, in conditii de igiena precare exista posibilitatea contaminarii cu oncosfere. Prin contaminare
orala sau prin apa se poate contamina cu oncosfere din care scolexii sa migreze si sa se localizeze la
nivel cerebral, unde sa provoace neurocisticercoza.
2. Cysticercus Bovis
Provoaca cisticercoza la rumegatoare mari si reprezinta larva cestodului taenia Sagginata care
paraziteaza in intestinul subtire la om. Provoaca cisticercoza musculara la rumegatoarele mari si se
localizeaza in musculatura striata, pilierii diafragmatici, intercostali, muschii cefei. Larvele masoara
0.5-0.8 cm, au aspect ovoidal, prezinta la exterior o membrana alb-sidefie si un continut lichid
transparent. Scolexul invaginat este situat catre unul dintre capete.
Omul se poate contamina prin consum de carne infestata insuficient preparata termic ( congerale,
fierbere ). La nivelul intestinului se elibereaza scolexul invaginat din care se dezvolta tenia adulta si
lantul de proglote. Proglotele se desprind si prezinta mobilitate proprie si pot sa iasa la nivelul
orificiului anal.
3. Cysticercus Ovis
Provoaca cistercoza musculara la rumegatoarele mici si reprezinta larva cestodului taenia Ovis care
paraziteaza in intestinul subtire la caine.
Se localizeaza in musculatura striata ( aceleasi grupe musculare ) iar rumegatoarele se
contamineaza consumand proglote si oncosfere care ajung pe pasune eliminate de carnivore. Cainele
se poate contamina consumand musculatura de oaie infestata cu Cysticercus Ovis.
CISTICERCOZELE SEROASELOR
Afecteaza seroasele abdominale ( peritoneu, mezenter, epiploon )
1. Cysticercus Tennuicolis
Provoaca cisticercoza seroaselor la rumegatoare si porc. Reprezinta larva cestodului taenia
Hidatigena care paraziteaza in intestinul subtire la caine. Este o larva monochistica care masoara 6-8
cm in diametru, atasata de seroasa printr-un pedicul. Scolexul invaginat apare sub forma unei pete
opace. Rumegatoarele si porcii se contamineaza consumand oncosfere eliminate de cainii infestati. La
nivelul intestinului, din oncosfere se elibereaza embrionii hexacanti. Acestia, pe cale vasculara
migreaza la nivelul seroaselor, unde formeaza larva. Cainii se contamineaza consumand viscere
infestate cu cisticercus tennuicolis.
2. Cysticercus Pisiformis
Provoaca cisticercoza seroaselor la iepuri. Reprezinta larva cestodului taenia Pisiformis care
paraziteaza in intestinul subtire. Este o larva monochistica si monocefalica. Masoara aproximativ 1 cm
si are aspect de bob de mazare. Se dispune pe seroase sub forma de ciorchine. Iepurii se contamineaza
ingerand oncosferele eliminate de cainii infestati. La nivelul intestinului din oncosfere se elibereaza
embrionii hexacanti care migreaza pe cale vasculara, mai intai la nivel hepatic iar apoi la nivelul
seroaselor, unde formeaza veziculele in interiorul carora se dezvolta scolexul invaginat. Cainii se
contamineaza consumand viscere de iepure din care se elibereaza scolexul invaginat care va dezvolta
tenia adulta.
CENURUL
Cenuri sunt larve monochistice si policefalice adica prezinta o singura vezicula in care se gasesc mai
multi scolecsi invaginati ( intre 50-200 ) dispusi fie sub forma de gramezi, fie liniar.
1. Cenuroza cerebrala ( capiala )

Este produsa de Cenurus cerebralis larva cestodului taenia Multiceps.

Prezinta dimensiuni variabile, de la cca. 2 cm pana la 8 cm. Se localizeaza in emisferele cerebrale si
uneori in maduva spinarii. Prezinta la exterior o membrana transparenta, iar in interior se gaseste un
lichid transparent in care se gasesc scolecsii invaginati dispusi sub forma de gramezi.
Ciclul evolutiv
Cainii infestati elimina prin fecale proglote. Aceasta in mediu se distrug si elibereaza oncosfere.
Oncosferele de pe pasune sunt consumate de ovine. La nivel cerebral se elibereaza embrionii
hexacanti care migreaza vascular sistemic. Doar cei care ajung la nivel cerebral evolueaza afectand
initial meningele, perioada in care provoaca manifestari clinice de meningita ( sindrom febril,
pierderea echilibrului, tulburari de vedere, masticatii in gol, pierderea orientarii ). Dupa aceasta
perioada, cenurii evolueaza in tesutul cerebral, semnele clinice fiind dependente de localizare.
Cainii se pot contamina consumand creier de oaie infestat.
! Consumul unui singur cenur poate duce la dezvoltarea unui numar mai mare de tenii adulte deoarece
larva este policefalica.
2. Cenuroza iepurilor ( subcutanata )
Este produsa de Cenurus Serrialis care reprezinta larva teniei Serrialis. Paraziteaza in intestinul
subtire la caine.
Larva prezinta scolecsii invaginati dispusi liniar in zona centrala a cenurului. Apare sub forma unei
vezicule proeminente sesizabile la palpare, localizata in zona cervicala sau un zona dorsala.
HIDATIDOZA
Este produsa de chistul hidatic ( hidatida ) care reprezinta larva cestodului taenia Echinococus
granulosus care paraziteaza in intestinul subtire la carnivore domestice si salbatice. Prezinta
importanta zoonotica majora, deoarece oamenii se pot contamina prin ingerare de oncosfere care
provin de la cainii infestati cu Echinococus.
Chistul hidatic prezinta dimensiuni variabile, de la 2 cm pana la dimensiunea unui cap de copil si se
localizeaza in organele parenchimatoase ( ficat, plaman, splina, rinichi, miocard, ovar, tiroida si uneori
in maduva osoasa a oaselor lungi, mai ales in femur ).
Morfologie
Prezinta caracter polichistic, deoarece veziculele formeaza vezicule fiice endogene si exogene, care au
caracter invaziv. Chistul prezinta la exterior o capsula cu structura trilamelara de natura conjunctiva
care separa spatiul intern al larvei de tesutul organismului gazda. Pe fata interna a capsulei se gaseste o
membrana numita membrana proligera. Membrana proligera are rolul de a forma lichidul hidatic, iar
pe fata ei interna se formeaza protoscolecsii. Membrana proligera prin dezvoltare se plieaza, fie catre
interior, unde formeaza vezicule fiice endogene, fie catre exterior, unde formeaza vezicule fiice
exogene. In interiorul larvei se gaseste lichidul hidatic. Acesta are rolul de a oferi suport nutritiv larvei.
Prezinta aspect transparent si se mai numeste lichid de stanca. Protoscolecsii formati se pot desprinde
de pe membrana proligera si cad, sedimenteaza in zona de cliva a chistului, unde formeaza nisipul
hidatic. In timp nisipul hidatic sufera un proces de fibrozare prin care se reduce cantitatea de lichid
hidatic. Chisturile isi reduc dimensiunile si prin reactia organismului, intra intr-un proces de
calcificare. Acest proces se poate asocia cu degradarea functionala a tesuturilor din jur.
Ciclul evolutiv
Carnivorele infestate elimina prin fecale proglotele ovigere. In mediu proglotele se distrug si se
elibereaza oncosferele. Acestea ajung pe pasune sau in cazul omului contamineaza leguminoasele sau
zarzavatul crescut pe sol. Oamenii se mai pot contamina si prin coabitarea cu caini infestati cu
Echinococus.
La nivelul intestinului, din oncosfere se elibereaza embrionii hexacanti care migreaza pe cale
hematogena sistemic si doar cei care ajung in organele parenchimatoase se dezvolta, formand chistul
hidatic. Carnivorele se contamineaza consumand organe infestate cu chisti hidatici.
In cazul carnivorelor, prin consumul de chisti hidatici, se elibereaza un numar foarte mare de
protoscolecsi din care se vor dezvolta tenii adulte.