Arahnoentomoze

1.Arahnoze
 Capusele se impart in moi/de adapost intalnite la pasari
tari/de pasune intalnite la mamifere
Ciclu biologic: ou-larva-nimfa-adult
Pot avea ciclu biologic monofazic cu realizarea tututor stadiilor pe o gazda
difazic primele 3 stadii realizate pe o gazda
stadiul de adult realizat pe alta gazda
trifazic primele 2 stadii pe o gazda
stadiul de nimfa pe alta gazda
stadiul de adult pe alta gazda
Capusele se impart in monotrope
ditrope
telotrope
Morfologie
 1. Ixodes ricinus

 Capuse tari, de pasune

 Fam Ixodidae
 Grupa Prostriata (sant anal anterior anusului)
 Genul Ixodes

 Dimensiuni 2,5-11 mm, longirostre, forma bazei pentagonala, forma coxei spin posterior, nu prezinta
ochi si nici scut dorsal
 Prezinta sant preanal, forma peritremelor oval-rotunde
 Femela flamanda are culoare galbuie si forma de chitara iar dupa hranire are aspectul unui bob de ricin
 Masculul este negricios,lucios,fata ventrala acoperita de 7 scuturi chitinoase
 Telotropa cu 3 gazde
 2. Hyalomma plumbeum
 Fam Ixodidae
 Grupa Metastriata (sant anal inapoia anusului sau absent)
 Genul Hyalomma

 Dimensiuni 4-15 mm,longirostra, forma bazei dreptunghiulara,

forma coxei bifida, prezinta ochi si scut dorsal oval, sant
postanal, forma peritremelor de virgule, picioarele au benzi
transversale de culoare deschisa (aspect tigrat, vargat)
 3. Rhipicephalus bursa

 Dimensiuni 14-17mm, brevirostru,

forma bazei hexagonala, forma coxei
bifida, prezenta ochilor, scut dorsal
brun-rosietic la femela, ingust anterior
 Sant postanal, peritreme virguliforme
 Masculul este brun-roscat
 4. Boophylus calcaratus

 Dimensiuni 2-17 mm, brevirostru, forma bazei

hexagonala, forma coxei proeminenta anterior,
prezenta ochilor, scutul dorsal cordiform, prezenta a
2 santuri adanale si 2 accesori, masculul nu are sant
anal iar femele il are foarte sters, peritremele sunt
circulare iar corpul este acoperit cu un nr mare de
perisori
 Dimensiuni 5-16 mm, brevirostru, rostrum
5. Dermacentor reflexus

macinat, forma bazei dreptunghiulara, forma
coxei bifida, prezenta ochilor, scutul dorsal
emailat si puternic fastonat posterior la mascul, nu
prezinta sant ventral nici anal, peritremele ovalare
cu un apendic lat, spinii sunt puternici pe coxe,
coxa 4 bine dezvoltata, festoane posterior.

Adult Dermacentor marginatus (left) and

Haemaphysalis punctata (right) (original).
 6. Haemaphysalis punctata

 Dimensiuni 4-13mm, brevirostru, palpii

au proeminenta laterala, forma bazei
dreptunghiulara, coxa are un spin bine
dezvoltat, nu prezinta ochi, scutul dorsal
punctat,fin, la femela scurt cordiform, nu
prezinta sant ventral, prezinta sant
postanal, peritreme rotunde, masculul este
cafeniu rosietic cu festoane fine
posterioare
 Capusele moi/de adapost
7.Argasus persicus
Argasus reflexus
 Fam. Arbasidae
 Gen Argas

 Dimensiuni mari 8mm lungime, rostrum situat subterminal la adulti si terminal la larve
 Nu prezinta scuturi, pe fata prezinta niste desene cuticulare sub forma de dreptunghi la A. Persicus
liniare la A. Reflexus
-tot dorsal prezinta 2 fosete anterioare si 13 posterioare si o banda galbena la jonctiunea dorso-ventrala (curea)
-pe fata ventrala este situat anusul in dreptul coxelor 1
-nu au peritreme iar stigmatele sunt situate intre coxele 3 si 4
-picioarele sunt paroase, se termina cu ghiare si nu au ventuze adultii sunt paraziti temporari, nocturni
-larvele sunt paraziti permanenti
 8. Dermanysus gallinae
 Paduchele rosu al pasarilor
 Fam. Dermanisidae

 Acarian cu corpul oval, dimensiuni mascul 650 u iar femela 1mm

 Au rostrum lung alcatuit din 2 mandibule, digitiforme, inegale la mascul
lungi, unite intr-un tub la femela
-prima pereche de picioare este lunga, are aspect ”de lira”
-picioarele se termina cu ventuze si ghiare si sunt paroase
-stigmele au peritreme
-larvele sunt prezente in mediu, nu se hranesc
-paraziti sunt nimfele si adultii, femela depune apr 200 oua, invazie masiva
-actiune mecanic-iritativa si toxica
-agitatie, pasarile refuza sa intre in adapost noaptea, fff greu de combatut
 9. Râile

 Fam. Sarcoptidae
 Gen Sarcoptes

 Dimensiuni mici femela 500 u, masculul 250 u, corpul rotund spre oval,aplatizat, rostrum scurt si patrat
 Picioarele dispuse sub 4 perechi ce nu depasesc nici anterior nici posterior conturul corpului (scurte)
 Se continua cu filamente lungi la capatul carora se gasesc ambulacre/ventuze
 Pe suprafata dorsala prezinta niste scuturi de forma triunghiulara: 3 perechi pe partea anterioara si 7 perechi pe partea posterioara
 Sunt paraziti de profunzime ce traiesc in grosimea dermului, femelele sapa tunele unde depun oua
 Ciclul biologic este scurt, de14-15 zile
 Produce raia sarcoptica la diferite specii:
 -la oaie raia capului,leziuni sub forma de crusta,pasta,coca
 -la vaca generalizare pe fetele laterale ale gatului
 -la capra generalizat
 -la cal agresiva, nisipul scabios
 Genul Notoedres

 -corp rotund, mai mic 350 u, picioare

scurte ce nu depasesc conturul corpului si
se termina cu ambulacre
 Pe fata dorsala prezinta 10 perechi de
solzi dispusi 6 anterior si 4 posterior
(semicirculare)
 Produce raia notoedrica cu tendinta de
generalizare la leporide, pisi, uneori cutu
 DPDV clinic asemanator cu Sarcoptes
 Dupa tratament, pruritul mai persista 2-3
saptamani datorita enzimelor din corpul
acarienilor morti.
 Genul Psoroptes

 Corp mare, moale,oval, dimensiuni 850-900u, nu are scuturi, rostrum fff lung, picioare lungi ce depasesc conturul corpului
 Se continua cu filamente fff lungi formate din 3 articole la capatul carora sunt ventuze
 Masculul, la extr posterioara prezinta 2 lobi abdominali, fiecare avand un pedicul biarticulat
 Sunt paraziti de suprafata dar uneori pot fi si hematofagi datorita rostrumului lung ce-l pot insera in capilar
 Produc raia psoroptica la:
 -oaie raie generalizata
 -vaca pe linia dorsala a corpului, de la greban spre coada
 -iepure raie auriculara, cruste in coductul audtitiv spiralat, ”con psoroptic”
 -capra raie auriculara
 -cal raia coamei si cozii, cruste groase
 Genul Corioptes

 Dimensiuni mai mici 500-600u femela, corp oval, rostrum scurt

 A 4-a pereche de picioare mai slab dezvoltata, ventuzele au aspect de clopot
 Produce raia corioptica la:
 -cal cu localizare la nivelul buletului si chisitei, adeseori se confunda cu ariceala
 -capre/oi raia picioarelor, tendinta de extintindere spre scrot/uger
 -vaca difuzare dinspre coada spre uger
 Genul Otodectes

 Dimensiuni 500-600u, corp oval, picioarele din fata au pediculi scurti iar a 4-a pereche de picioare lipseste. Determina raia
auriculara la canide si pisicide.
 La pasari paraziteaza specii din
 Fam. Cnemidocoptidae
 Gen Cnemidocoptes
 Sp. C. mutans –raia picioarelor
C. piloe –la perusi pe picioare si cioc
C. prolifeus –la anseriforme pe gat si cap
C. laevis –la nivelul corpului
Laminoscoptes cysticola
 10. Demodex canis
Demodex foliculorum (om)
 Corp fusiform, dimensiuni
250u, rostrum scurt, prezita
cefalo-torace si abdomen
 Determina clinic prurit,
traieste in foliculii sebacei, la
baza firului de par si se
hraneste cu secretie sebacee.
Varroa destructor
2. Entomoze
 Miazele sunt boli produse de larve. Se impart in:
 - obligatorii, au nevoie de o GI
 -facultative, nu au nevoie de GI
 Miaze obligatorii
 1. Oestrus ovis
 -larvele produc estroza, intalnita la ovine dar si alte specii (pseudocapiala/vertij)
 -localizare nazala/sinusala

 2. Hipoderma bovis/strechie/cosuri intalnita la bovine

lineatum
diana la caprioare

3. Gastrophillus hemoroidalis la nivel rectal, intalnita la cabaline/tranji

intestinalis
pecorum la nivel gastric
inermis la nivel rectal
nazalis la nivel duodenal
Parazitismul permanent cu insecte

 Paduchii se impart in:

 -adevarati/hematofagi/sugatori ---- Ord. Anoplura
 -falsi/nesugatori ---- Ord. Malofaga
Ordinul Malofaga

 Genul Damalinia
 Sp. D. bovis
equi
suis

-dimensiuni mici 1,5-1,6mm femela, corpul de

culoare galbuie, pe abdomen se gasesc niste
benzi de culoare cafenie
-capul este mai lat decat toracele, triunghiular,
prezinta 1 pereche de antene fiecare cu cate 3
articole
Trichodectes canis

 Intalnita la canide
 Se asociaza cu Ctenocephalides canis
 Este GI pentru Dypillidium
Fellicola subrostrata

 Intalnita la pisi, localizare pe

partea superioara a capului si
laturile gatului
 Sunt mobili si produc prurit
 Menopon gallinae
 Intalnit la gaina,rata, porumbel, dimensiuni 1,7 mm, culoare
galbuie
 Cap triunghiular, torace din 2 segmente individualizate dar sudate
Trinoton anserinum

 Intalnit la rate, dimensiuni 7mm, cap triunghiular, toracele alcatuit din 3 segmente,
abdomen lung acoperit cu peri chitinosi
 Lipeurus caponis
 Intalnit la gaina, fazan si bibilica
 Dimensiuni 2,2 mm, cap triunghiular
dar rotunjit in partea anterioara cu
unghiuri laterale proeminente
asemanator cu ”palaria lui Napoleon”
 Prezinta 2 antene cu 2 articole
Ordinul Anoplura

 Fam. Pedicullidae la om
 Gen Pedicullus
 Sp. P. capitti
P. Corpulus
Sp. Ptirius pubis ( lateii )

-prezinta capul mai ingust decat toracele iar aparatul bucal este pentru intepat si supt
 Haematopinus suis
asini
eurysternus (taurine)
 Fam. Haematopinidae
 Dimensiuni 7-8 mm, cap ingust, alungit, 2 ochi rudimentari, torace larg, abdomen
din 9 segmente
 Pe laturile abdomenului se gasesc niste protuberante in varful carora se gasesc
stigmele
 Linognatus vituli
 Dimensiuni 3mm femela, asemanator cu Haematopinus dar nu
are protuberante iar stigmele se afla pe fata ventrala.
 Sunt mai putin mobili, fixati, culoarea inchisa a abdomenului
 Determina prurit, iritatii, grataj iar in infestatii masive poate
produce anemie
 Alte specii:
 -L. seosus la vulpe,caine
 -L. ovilus la oaie
 -L. stenopsis la capra
 Mellophagus ovinus

 Fam. Hipoboscidae
 Produce malofagoza la ovine/chichirita/boala oilor pe
spate
 Paduche hematofah, dimensiuni 6mm, corpul aplatizat
de culoare cenusie
 Capul este turtit, scurt si larg
 Aparatul bucal adaptat pentru intepat si supt
 Picioarele sunt asemanatoare unor carlige
 Femela este vivipara, elimina larve ce se transforma in
nimfe
 Seamana cu semintele de mar iar unde se fixeaza lasa
urme,pete
 Fff mobila,acoperita cu multi perisori, determina
prurit fff violent datorat mobilitati dar si actiunii
salivei.
Parazitismul temporar cu insecte

 Pulicidae aka purici

 Ctenocephalides canis, felis

 Prezinta cap, torace unitar, abdomen si spini pe suprafata

corpului
 Gen Pulex iritans intalnit la om
 Gen Ctenocephalides prezinta pe cap si torace o
formatiune numita ”ctenidie” (pieptene)
 La sp. canis ctenidia are dintii egali,doar unul in mijloc
este mai mare
 La sp. felis are dintii egali
 Femela este mai spoliatoare, larvele sunt apode, mai
consuma si larve de Dypillidium
 Prezinta 3 perechi de picioare
 determina prurit prin actiunea iritativ-mecanica, prin
prezenta lor dar si o reactie de hipersensibilitate datorata
salivei
Pullex iritans
Cimex lectularis

Pleosnita de pat, vector de virusi si bacterii

Simulium columbaczense
Tabanus autumnalis (taunele)
bovis

Dr. Docent Profesor Universitar Honorius Cauza

Popescu Nicu
Copyright 2019