Sunteți pe pagina 1din 6

- BRIOFITELE -

Caracteristici generale
Plante cunoscute sub numele popular de muschi
in general de talie mica si preponderent perene
Se intalnesc peste tot, atat in zonele de joasa altitudine cat si in cele inalte, pana in
alpin
se de dezvolta pe toate substraturile posibile (pamant, pietre, stanci, lemne putrede) si
in toate formatiunile de vegetatie (pajisti, paduri, mlastini, turbarii), inclusiv in medii
acvatice.
fiind plante in general iubitoare de umiditate si umbra, se intalnesc mai mult prin
paduri, in special zonele montane pana in subalpin, unde se dezvolta deosebit de
luxuriant, precum si prin mlastini si turbarii unde predomina
contribuie alaturi de plantele superioare - la edificarea multor asociatii vegetale,
unde sunt adesea considerate ca si specii caracteristice, incluse in denumirea
cenataxonilor respectivi: Oxycocco-Sphagneta, Sphagnetalia Jusei, Cratoneurion
commutati, Erico-Sphagnetalia etc.
reprezinta grupul cel mai important de plante inferioare luat in considerare in
cercetarea covorului vegetal.

Reproducerea
Este oare alternanta de generatii de la ferigi un caz unic in regnul vegetal sau exista unele
cazuri asemanatoare ?
Sa observam reproducerea unui muschi frunzos:

Muschii care alcatuiesc pernite dese in padurile noastre poarta in varf formatiuni mici ,
numite ANTERIDII* si respectiv ARHEGOANE* . Stropii de apa sunt aceia care
deschid drumul spermatozoizilor spre arhegoane , adica spre celula-ou .
Fecundatia are loc la varful muschiului , unde se gaseste arhegonul . Nici celula-ou
fecundata nu paraseste acest loc ; ea germineaza chiar aici si produce o formatie lung
pedunculara , care este inradacinata chiar in planta . Aceasta formatie absoarbe din
planta mama toate substantele nutritive necesare, formand in varful muschiului
frunzos capsula pe care o cunoastem . In aceasta se formeaza sporii , care , o data
ajunsi in sol , germineaza si dau nastere la noi plante de muschi .



FILUM BRYOPHYTA (muschi)
CLASA HEPATICOPSIDA (Hepaticae)
Cuprinde numeroase specii raspandite prin locuri umede, unele traind chiar in apa.
cel mai important este Ordinul Marchantiales cu mai
multe familii, dintre care vom aminti familia
Marchantiaceae. Specia cea mai comuna din aceasta
familie este Marchantia polymorpha, frecventa printre
pietre, in locurile umede. Talul este ramificat avand rizoizi
unicelulari.




CLASA BRYOPSIDA (Musci)
Cuprinde aproximativ 12 000 de specii raspandite pe toata suprafata globului, in
conditii foarte diferite.
Aparatul vegetativ este diferentiat in tulpina si frunze, majoritatea avand rizoizi
pluricelulari ramificati.
Cele mai importante ordine sunt:
1. Ordinul Sphagnales. important prin contributia lui la formarea turbariilor si a turbei.
Cuprinde o singura familie, Sphagnaceae.Familia Sphagnaceae cu genul Sphagnum
(muschi de turba), cu numeroase specii, importante prin contributia lor la formarea
turbariilor si a turbei.Genul Sphagnum cuprinde numeroase specii, raspandite mai ales
in locurile mlastinoase din regiunile de munte. Printr-o oxidare incompleta, care duce
la o carbonificare partiala, se formeaza turba, folosita drept combustibil, ingrasamant
etc. Sphagnum squarrosus formeaza tufe viguroase, inalte pana la 15 cm; Sphagnum
acutifolium este foarte raspandit in mlastinile de munte.
2. Ordinul Bryales. Tulpinile pot fi erecte, cu sporogon terminal sau repehte si
sporogonul la varful ramurilor.
Familia Polytrichaceae. Cuprinde muschi de pamant pereni, cu tulpini simple, inalte
pana la 30 cm.
Polytrichum commune (muschiul de pamant) este foarte raspandit prin paduri, turbarii,
mai ales in regiunile de munte.
In ordinul Bryales sunt cuprinse mai multe familii cu numeroase genuri si specii
tericole, corticole sau saxicole.
Importanta
Absorbind mari cantitati de apa, muschii joaca rol in micsorarea actiunii torentilor pe
povarnisurile muntilor
Crescand pe stanci, impreuna cu licheni, ingroasa, prin moartea gametofitului si
sporofitului lor, patura de humus, facand posibil ca pe aceste stanci sa creasca alte
specii de plante.
Muschii pot fi intrebuintati ca asternut pentru vite, la umplutul saltelelor in zonele de
munte,ca strat izolator termic intre geamurile serelor sau la impachetatul plantelor a
caror umezeala trebuie pastrata in timpul transportului.
Sphagnum joaca un rol insemnat in formarea turbei, iar uscat si sterilizat inlocuieste
cu succes vata.
Unele specii, dezvoltandu-se in mare cantitate in fanetele de la munte si ses, impiedica
dezvoltarea altor plante. In acest caz muschii trebuie indepartati prin grapare.




MORFOLOGIA SI ANOTOMIA
BRIOFOTELOR DIN CLASA MUSChI

a) GAMETOFITUL

PROTONEMA rezulta din germinarea unui spor . In contact cu umiditatea
endosporul isi mareste volumul , exosporul crapa , iar prin diviziuni repetate ale
primului se formeaza un filament verde ramificat , care la suprafata solului se
prezinta ca o pasla delicata , asemanatoare unei alge verzi . Unele ramuri ale
protonemei patrund in pamant , isi pierd clorofila si devin rizoizi.
RIZIOZII iau nastere din celulele epidermale de la baza tulpinitei , sunt intotdeuna
pluricelulari , ramificati si prezinta membranele transversale oblice . La maturitate ,
de obicei , se coloreaza in galben-bruniu . Rizoizii lipsesc numai la genul
SPHAGNUM.
TULPINITA pe unele ramuri ale protonemei , ramase la suprafata solului , se
formeaza un fel de mugurasi din care se va dezvolta o noua planta . Cresterea
tulpinitei si a ramurilor se face printr-o celula initiala trivalenta , care ocupa
intotdeauna varful tulpinitei sau a ramurilor acesteia .Aceasta celula piramidala
se divide continuu alternativ dupa cele trei fete laterale ale sale prin membrane
oblice , paralele intre ele . Tulpinitele pot fi erecte sau repente (plagiotrope ) ,
simple sau ramificate , foarte mici ( sub 1 mm ) pana la foarte robuste (
Polytrichum commune pana la 30-40 cm inaltime ). La majoritatea briofitelor
tulpinitele sunt perene , insa exista si muschi anuali . Anatomic , tulpnitele prezinta
o structura foarte simpla , avand la exterior o epiderma , urmata de scoarta si in
interior de un funicul central , care poate sa lipseasca .
EPIDERMA este alcatuita dintr-un singur strat de celule mici cu membrane usor
cutizate la exterior , putin diferentiate de celule externe ale scoartei . Uneori acest
strat poate fi format din celule mari , HIALINE ( la unele specii de SPAGNUM ) ,
purtand numele de HIALODERMA .
SCOARTA este formata din celule ceva mai mari , parenchimatice , care la randul
ei poate avea o scoarta externa alcatuita din celule cu membrane ingrosate (
sclerenchimuri ) numit INEL MECANIC si o scoarta interna , formata din celule cu
pereti subtiri , celulozici . In mijlocul tulpinitei se afla , de cele mai multe ori ,
FURNICULUL CENTRAL , format din celule alungite , cu lumen foarte mic .
FRUNZISOARELE au o sructura foarte simpla fiind formate de obicei , dintr-un
singur strat de celule . Intotdeauna sunt verzi bogate in graunciare de clorofila si
SESILE . Ca forma prezinta o mare variabilitate putand fi inguste (
LANCEOLATE ) , late ( ovale ), cu varful ascutit sau obtuz , cu marginea intreaga
sau dintata , cu sau fara nervura , care poate fi lunga , excurenta , foarte scurta ,
simpla sau dubla .
Frunzele iau nastere din unele celule laterale ale tulpinitei si se formeaza pin
diviziuni repetate. Ca dispozitie de cele mai multe ori sunt alterne ( in verticil ) insa
exista si unele genuri ( FISSIDENS , SCHISTOSTEGA ) la care inertia este
evident bilaterala .
ORGANELE SEXUALE , arhigoanele si anteridiile , au nastier din celule
superficiale ale gametofitului . Ele se dezvolta la extremitatea tulpinitei sau a unor
ramuri, fie pe acelasi individ sau pe indivizi diferiti. Totalitatea arhegoanelor poarta
numele de GINECEU si sunt ocrotite de niste frunzisoare modificate , concave ,
numite PERICHETIUM , iar totalitatea anteridiilor formeaza ANDROCEUL ,
ocrotit si el de frunze modificate numite PERIGONIU .
Atat arhegoanele cat si anteridiile sunt insotite de niste formatiuni sterile , alungite ,
numite PARAFIZE .
b) SPOROFITUL
Se numeste astfel generatia producatoare de spori , careia i se mai spune si
SPOROGON . Acesta este alcatuit , in general , dintr-o CAPSULA , prevazuta
apical cu un capacel numit OPERCUL , iar bazal avand o portiune mai dilatata
numita APOFIZA . Capsula este sustinuta de un filament , numita SETA , care se
termina cu un HAUSTOR , cu ajutorul caruia se fixeaza in tesutul gametofitului de
unde isi absoarbe hrana . La maturitate operculul se desprinde si cade , cand devine
vizibila gura urnei marginita , de cele mai multe ori , de 1-2 cercuri de dintisori
numiti PERISTOM , cu rol in diseminarea sporilor . La maturitatea lor deplina ,
sporii eliberati din capsula sunt luati de vant si , daca ajung intr-un mediu favorabil
, germineaza . In contact cu umiditatea endosporul isi mareste un filament verde
numit PROTONEMA . Unele ramuri ale acestuia se adancesc in pamant , isi pierd
clorofila si devin rizoizi , iar pe ramurile de la suprafata se formeaza un fel de
mugurasi din care se va dezvolta - in cazul muschilor frunzosi - o noua planta . Pe
acestea se vor dezvolta arhegoanele si anteridiile si ciclul se repeta .
In rezumat , evolutiv al briofitelor cuprinde 2 generatii alternative : una
GAMETOFITICA care incepe cu sporul haploid ( n ) si se continua cu protonema ,
planta propriu- zisa pe care se formeaza arhegoanele si anteridiile , terminandu-se
cu formarea gametilor , si o alta generatie SPOROFITICA
diploida ( 2n ) care incepe cu zigotul si sfarseste cu formarea sporilor haploizi ( n ).

BIBLIOGRAFIE
Emanuel Plamanda, Flora biologica a Romaniei, Volumul 1, Capitolul 1-Muschi
W. Rawald, Planta si mediul
M. Ravarut si E. Turenschi, Botanica, Editura Didactica si Pedagogica




Dictionar

ANTERIDIE - organ sau receptul in care sunt produse celule sexuale
mascule ;
APOFIZA - portiunea dintre baza capsulei si seta, care de
obicei este dilatata;
ARCHEGON - organ sexual femel in care se formeaza oosferele si in care iau
nastere dupa fecundare zigotii diploizi, din care se dezvolta sporofitul;
FURNICUL - cordon, filament;
GAMETOFIT - faza din ciclul vital al unei plante care produce gameti;
GINELEU - totalitatea organelor de reproducere femele protejate de frunzisoare
involucrale si parafize;
HAUSTORI - organe de supt, caracteristice plantelor parazite. Servesc la absorbtia
hranei din tesuturile conducatoare ale plantei gazda;
OPERCUL - capacel cu care se termina capsula (urna in care se afla sporii haploizi)
la muschi;
PARAFIZE - formatiuni turgescente, sterile, ce se dezvolta printre archegoane si
anteridii cu rol de a apara de uscaciune organele de reproducere;
PEREN - (despre plante) care traieste si rodeste cativa ani;
PERICHETIUM - totalitatea frunzelor protectoare ale archegoanelor;
PERIGONIUM - totalitatea frunzelor protectoare ale anteridiilor;
RIZOID - structura filoasa care indeplineste rolul de radacina la muschi, licheni,
ferigi;
SETA - structura alungita, subtire, care intra in alcatuirea sporogonului la muschi si
licheni;
SPOROGON - generatie saprofita formata din capsula, seta si hauster.