Sunteți pe pagina 1din 3

Noțiuni de botanică

NOȚIUNI INTRODUCTIVE

Celula este unitatea morfo-functionala elementara a tuturor organismelor eucariote și procariote.


Ea reprezintă un prim nivel de organizare a materiei vii, dotat cu capacitatea de autoreglare,
autoconservare și autoreproducere.
Primele forme de viața, primele celule au apărut în urma cu 3,5 mld de ani. Timp de aproape
1500 milioane ani, Pământul a fost populat aproape în exclusivitate de organisme procariote anaerobe.
Cu circa 1800 milioane de ani în urma, au apărut și primele eucariote.
Corpul tuturor plantelor este alcătuit din unități structurale și functionale numite celule. Unele
plante au corpul alcătuit dintr-o singura celula (unicelulare: bacterii, alge, ciuperci). Majoritatea
plantelor sunt pluricelulare, celulele componente fiind specializate pentru indeplinirea unor funcții.
Forma celulelor vegetale este variata și determinata de rolul fiziologic îndeplinit, origine,
poziția ocupata în cadrul diverselor tesuturi, condiții de mediu.
➢ tabulara (celule de suber)
➢ stelata
➢ reniforma (sub forma de rinichi)
➢ halteriforme
➢ septate
➢ poliedrice
în citologie, toate formele variate de celule sunt grupate în trei categorii mari:
➢ celule parenchimatice = celule izodiametrice – au un diametru de cel mult trei ori mai
mare decât celălalt
➢ celule prozenchimatice (celulele lungi) – au un diametru de cel puțin trei ori mai mare
celălalt (se mai numesc fibre)
➢ idioblaste – sunt celule de forma particulară, mult diferite de celulele care le inconjoara

1
Mărimea celulei vegetale
Variaza de la câțiva micrometri pana la câțiva cm sau metri.
➢ Celulele definitive din maduva unor dicotiledonate au 30 – 50 micrometri
➢ cele de la monocotiledonate au pana la 100 micrometri
➢ la fibrele textile pot avea 4-5 cm (canepa)
➢ la alga verde unicelulara (Caulerpa prolifera) dimensiunile celulei pot depasi 1m.
Părțile componente ale celulei vegetale
Văzută la microscopul fotonic, celula apare formata dintr-un continut limitat de un perete
celular (dermatoplaste) sau lipsita de perete celular (gimnoplaste).
O celula vegetala cuprinde organite (unele vii, alte lipsite de viața). Organitele vii constituie
protoplastul, iar cele lipsite de viața formeaza paraplasma.
În componenta protoplastului intra: citoplasma, nucleul, plastidele, mitocondriile, ribozomii,
aparatul Golgi, RE, sferozomii, lipozomii, microcorpii și corpii paramurali.
Paraplasma cuprinde: peretele celular, vacuomul și incluziunile solide
văzută la microscopul electronic, o celula eucariota prezinta de la exterior spre interior
urmatoarele componente:
➢ ultrastructura peretelui celulara
➢ plasmalema (membrana plasmatica) cu structura triamelara
➢ hialoplasma
➢ tonoplastul (membrana ce delimiteaza vacuolele)
➢ un sistem membranar special cu rol în transport în celula, format din RE și aparat Golgi
➢ ribozomi – formațiuni lipsite de membrana, plutind liberi în hialoplasma sau fiind atasati
de membranele RE
➢ corpii paramurali (lomazomi și plasmalemozomi)
➢ sferozomi
➢ microcorpii - peroxizomi, glioxizomi

2
Trasaturi proprii celulei vegetale
1. prezenta peretelui celular – alcătuit în principal din glucide (celuloza, hemiceluloza și pectina)
la care se adauga uneori proteine, lipide, lignina, tanin și saruri minerale
2. peretele celular prezinta formațiuni specifice reprezentate de punctuatii și plasmodesme – care
asigura unitatea structural functionala a celulelor dintr-un tesuturi
3. creșterea în volum a celulelor vegetale - se realizeaza prin creșterea treptata în dimensiuni a
aparatului vacuolar, acesta putand ocupa la celula definitiva 80-90% din volumul celular. În
celula animala, creșterea în volum are loc prin sporirea cantitatii de citoplasma
4. microcorpii – sunt prezenti numai în celula vegetala (peroxizomii intervin în procesele de
fotorespiratie; glioxizomii intervin în conversia lipidelor în glucide simple)
5. găsim o mare diversitate de substanta de rezerva (amidonul, inulina, aleurona, diverse uleiuri) în
timp ce în celula animala specific este glicogenul
6. celulele vegetale adesea contin cristale de saruri organice (oxalatul de Ca), în timp ce prezenta
acestora în celula animala reprezintă cazuri patologice.

S-ar putea să vă placă și