esutul reprezint o grupare de celule interconectate, care au aceeai origine, form i structur, si ndeplinesc aceeasi functie.

Mai multe esuturi formeaz un organ. mai multe organe formeazasisteme de organe, iar totalitatea sistemelor de organe formeaza organismul.. tiina care se ocup cu studiul esuturilor de numete histologie.

Origine = din cele trei foie germinative ale embrionului ectoderm, endoderm i mezoderm. Ectodermul = stratul exterior al embrionului apare primul i se formeaz din foia germinal extern. El se difereniaz i formeaz sistemul nervos, smalul dentar i epidermul = stratul superficial al tegumentului. Endodermul = stratul intern al embrionului se formeaz din foia germinal intern n stadiul embrionar de gastrul din celule care migreaz spre interior. El se difereniaz i formeaz epiteliul mucoasei pentru multe sisteme: - tractul digestiv: o ntregul tub digestiv excepie: gura, faringele i partea terminal a rectului, care provin din ectoderm; o toate glandele care se deschid n tubul digestiv, inclusiv ficatul i pancreasul; - tractul respirator: trahee, bronhii i alveolele pulmonare; - glandele endocrine: foliculii glandei tiroide i ai timusului ; - aparatul auditiv: tuba i cavitatea timpanului; - aparatul urinar: vezica urinar i o parte a uretrei. Organele care provin din endoderm ncep s se diferenieze deja de la 5 sptmni de via embrionar. Mezodermul = este stratul mijlociu al embrionului se formeaz tot n timpul stadiului embrionar de gastrul n timpul migrrii celulelor spre interior pentru a forma endodermul, unele celule produc o foi suplimentar, care face legtura ntre endoderm i ectoderm. Unele celule din esutul mezodermal i pstreaz capacitatea de a se diferenia n diferite direcii unele celule din mduva osoas pot deveni celule hepatice. Organe care deriv din mezoderm sunt: - oasele; - muchii; - esutul conjunctiv al intestinului; - stratul mijlociu al pielii; - aparatul urinar, inclusiv rinichii; - aparatul reproductor; - cea mai mare parte a aparatului circulator, inclusiv inima i vasele sanguine mari; - cartilajele; - peritoneul; - splina.

Clasificarea esuturilor: esuturile umane pot fi grupate n patru tipuri de baz: - esutul epitelial; - esutul conjuctiv; - esutul muscular; - esutul nervos. ESUTUL EPITELIAL (= EPITELIUL) Este esutul primar al organismului i are funcii multiple protecie, secreie, absorbie selectiv, transportul intercelular i perceperea senzaiilor. esuturile epiteliale se divid intens, sunt avascularizate i sunt ntotdeauna nsoite de esut conjunctiv moale de unde primesc substane nutritive prin difuzie. n interiorul esutului, celulele sunt legate ntre ele prin jonciuni celular e = structuri care leag celulele ntre ele i celulele de matricea celular i care sunt complexe de proteine astfel se formeaz o barier cu permeabilitate selectiv pentru lichide. Caracterele generale: - se poate dezvolta din ectoderm, mezoderm sau endoderm; - celule epiteliale sunt aezate pe membrana bazal; - este avascular = nici un vas sanguin nu ptrunde ntre celule; - este inervat = sunt prezente terminaii nervoase ntre celule; - este hrnit prin difuziune de la esutul conjunctiv de dedesubtul lui. Clasificare: - n funcie de structur = se mparte n dou grupuri, n funcie de numrul de staturi din care se compune: - epiteliu simplu (= unistratificat) = compus dintr-un singur strat de celule; - epiteliu stratificat = compus din dou sau mai multe straturi de celule dup forma celulelor poate fi: o pavimentos = celule turtite, aplatizate; o cubic = celule cu form de cub; o prismatic = celule cu form de cilindru. - n funcie de rolul pe care l ndeplinete: - epitelii de acoperire = nvelesc suprafee la exteriorul corpului i cptuesc organele cavitare n interior; - epitelii secretoare = produc i elimin substane sunt principalele componente ale glandelor; glandele = se formeaz prin invaginarea celulelor epiteliale i dezvoltarea lor n esutul conjunctiv de dedesubt se clasific n: o glande endocrine = secret produsul direct n fluxul sanguin grupul conine glandele sistemului endocrin;

o glande exocrine = secret produsul n canale (= canal glandular), prin care este transportat apoi n mediul exterior; - epiteliile senzoriale = conin celule specializate n recepionarea unor stimuli transmit stimulii la terminaiile nervoase din apropiere Indiferent de tip, orice epiteliu este separat de esutul de dedesubt printr-o foi subire de esut conjunctiv = membrana bazal l separ i l leag de structurile din vecintate. Epiteliul simplu Fiecare celul este n contact cu membrana bazal. n funcie de forma i funcia celulelor se mparte n: - epiteliu pavimentos (= scuamos) = celule sunt subiri i plate i se asambleaz n aa fel, nct s asigure o suprafa ct mai neted i s favorizeze curgerea lichidelor; se gsete: o mrginete suprafeele unde este acioneaz difuziunea pasiv = epiteliul alveolar din plmni; o mrginete majoritaritatea cavitilor din organism, vasele sanguine (endoteliu) i pericardul (mezoteliu); - epiteliu cuboid = celulele au form de cub, aa cum indic i numele; se gsete n esuturile cu funcie de secreie sau de absorbie: o glandele exocrine din pancreas; o tubulii renali; o epiteliul germinal al ovarului; - epiteliul prismatic (= columnar) = celule sunt alungite, cu form de cilindru (coloan); se gsete: o mucoasa stomacului i intestinelor; o nas, urechi i papile gustative de pe limb celule specializate pentru recepie senzorial; - epiteliu pseudostratificat = epiteliu columnar, dar nucleii celulelor sunt la nlimi diferite, dnd impresia fals (= pseudo) c epiteliul e stratificat; el poate avea extensii fine (ca nite fire de pr) la polul apical = cili epiteliu pseudostratificat ciliat: o cilii sunt capabili de micri pulsatile ntr-o anumit direcie; o micrile consum energie i se produc prin aciunea microtubulilor din citoscheletul celulelor; o micarea cililor produce un flux de aer = deplaseaz mucusul secretat de celulele dintre ele ntr-o anumit direcie n general spre exterior; o epiteliul ciliat se gsete n cile aeriene (nas, bronhii), dar i n uter i trompele uterine. Epiteliul stratificat Celulele sunt aezate pe mai multe straturi; se gsete n locurile n care suprafeele trebuie sa suporte agresiuni mecanice sau chimice straturi succesive pot fi eliminate fr a expune straturile subepiteliale.

Celulele de la baz pot fi de tip columnar, cuboidal sau scuamos, dar devin din ce n ce mai plate pe msur ce se apropie de suprafa. Exist dou tipuri de epiteliu stratificat care sunt specializate: - epiteliul keratinizat = celulele cele mai superficiale sunt moarte (= pierd nucleul i citoplasma) i conin n schimb o protein rezistent (= keratin), care l face impermeabil; se gsete n piele; - epiteliul tranziional = celulele sunt cuboidale sau scuamoase i se aeaz pe un singur strat atunci cnd esutul este ntins, revenind la aspectul stratificat atunci cnd esutul nu este ntins; se numete i urotelium i se gsete n vezica urinar, uretere i uretr.

Funciile esutului epitelial: - de protecie = acoper suprafee pentru a proteja esuturile de dedesubt; - senzorial = stimulii sunt percepui i apot transmii terminaiilor nervoase de celule specializate se gsesc n piele, ochi, urechi, nas i limb; - de secreie = esutul din glande este specializat s secrete substane chimice specifice enzime, hormoni i lubrifiani; - de absorbie = celulele superficiale din intestinul subire absorb substanele nutritive rezultate din digestie; - de excreie = celulele epiteliale din rinichi excret deeurile din organism i reabsorb substanele necesare din urin, iar cele din glandele sudoripare excret transpiraia; - de difuziune = epiteliul simplu permite difuziunea gazelor, lichidelor i substanelor nutritive pentru c formeaz un strat subire sunt ideale pentru difuziunea gazelor (de exemplu pereii vaselor capilare din plmni). ESUTUL CONJUNCTIV Este un esut fibros cu rolul de a lega alte esuturi ntre ele pentru a forma organele. Are capacitatea de a putea fi ntins i contractat n mod pasiv. Este format din celule distanate ntre ele, ntre care se afl: - fibre

- substan fundamental. Substana fundamental (= matricea extracelular): Este partea extracelular a esuturilor = asigur suport celulelor pentru a ndeplini diverse funcii caracterele ei definesc esutul conjunctiv. Este format dintr-un gel de polizaharide i proteine fibroase, care umplu spaiul interstiial i care acioneaz ca un tampon mpotriva presiunilor exercitate pe esut. n funcie de compoziie are urmtoarele funcii: - asigur suport celulelor i le ancoreaz; - separ esuturile unul de cellalt; - controleaz comunicrile dintre celule; - depoziteaz numeroi factori de cretere celular. Matricea extracelular este esenial n procesele de cretere, n vindecarea plgilor i n procesele de fibroz; nelegerea structurii i compoziiei ei ajut la nelegerea dinamicii invaziei tumorale i a metastazelor n biologia cancerului. Componentele ei sunt sintetizate n celule i apoi secretate. Una dintre componentele importante este acidul hialuronic, care are capacitatea de a reine apa = d esuturilor elasticitate (= capacitatea de a reaciona la compresiune i a reveni la forma iniial) i o anumit stare de tensiune n clinic, aceast stare de tensiune a tegumentelor se numete turgor. Fibrele = sunt dou tipuri principale de proteine, care sunt organizate fibrilar: - colagen = proteina care se gsete n cea mai mare cantitate n corpul uman i care d rezisten esuturilor; - elastin = d elasticitate esuturilor le permite s se alungeasc i s revin la starea iniial. Clasificarea esutului conjunctiv = se face dup consistena substanei fundamentale i ele pot fi: moi, semidure, dure i fluide. 1. esuturile conjunctive moi au structuri diferite i ndeplinesc o varietate de funcii: - leag ntre ele diferite pri ale organelor; - hrnesc alte esuturi; - ofer protecie mecanic; - depoziteaz grsimi; - produc elementele figurate ale sngelui; - au rol n imunitate, etc. esuturile conjunctive moi au cele trei componente n diferite proporii: esutul conjunctiv lax = componente n proporii aproximativ egale el conine nervi i multe vase, hrnind i nsoind alte esuturi, cum ar fi cel epitelial; esutul fibros = datorit numeroaselor fibre de colagen, are o rezisten mecanic deosebit; esutul elastic = posed multe fibre elastice; esutul adipos = conine celule care acumuleaz grsimi de rezerv; esutul reticular = are o reea de fibre fine ntre celule.

2. esutul conjunctiv semidur = formeaz cartilajele acestea nu au vase de snge. esutul cartilaginos hialin = situat pe suprafeele articulare ale oaselor, peretelui laringelui i traheei i n cartilaje costale are aspect translucid, albicios i elasticitate redus, deoarece conine fibre puine i foarte fine; esutul cartilaginos elastic = bogat n fibre elastice este prezent n pavilionul urechii; esutul cartilaginos fibros = are puine celule i este bogat n fibre = rezisten deosebit se ntlnete n discurile dintre vertebre i n articulaii. 3. esutul conjunctiv dur (= esutul osos) = are n substana fundamental o protein numit osein impregnat cu sruri minerale este format din lamelele osoase dispuse n dou moduri: concentric n jurul unor canale microscopice prevzute cu vase i nervi = esutul osos compact se afl n partea central a oaselor lungi i la periferia oaselor late i oaselor scurte; ntretiat, lsnd ntre ele nite spaii, de unde vine aspectul spongios (buretos) = esutul osos spongios se afl la extremitile oaselor lungi i n centrul oaselor late i oaselor scurte. 4. esutul conjunctiv fluid = sngele plasma este substana fundamental, iar elementele figurate sunt celulele. ESUTUL MUSCULAR Este esutul care se contract activ i are funciile de a produce for i a determina micri = fie micri de locomoie, fie micri ale organelor interne. Se mparte n trei categorii: - esutul muscular neted (= visceral) = exist n structura organelor; - esutul muscular striat = este ataat de oase i asigur micrile corpului; - esutu muscular cardiac = se gsete n inim i asigur activitatea ei de pomp. ESUTUL NERVOS Este format din celulele care alctuiesc sistemul nervos central i sistemul nervos periferic. esut vegetal este format din celule care au aceeai origine, aceeai structur i care ndeplinesc aceeai funcie. Clasificarea esuturilor Dup gradul de difereniere a celulelor distingem: esuturi embrionare esuturi definitive esuturile embrionare (meristeme) Sunt esuturi tinere Celulele se divid intens Ulterior se difereniaz i se specializeaz formnd esuturi definitive Caracteristicile celulelor: mici rotunde cu perei subiri fr spaii ntre ele cu

nucleu mare.Embrionul seminei este format din meristeme, de aceea meristemele mai sunt numite de unii histologi i esuturi embrionare. Clasificarea meristemelor: Dup poziia pe care o ocup n organele plantelor: Apicale - n vrful rdcinii, tulpinii, ramurilor, determin creterea acestora. Intercalare - se ntlnesc la graminee deasupra nodurilor i determin creterea n lungime a internodurilor. Laterale - sunt dispuse n jurul axului plantei, determin creterea n grosime. Dup origine i gradul de dezvoltare, meristemele se clasific n: Primordiale- sunt cele care apar din primele diviziuni ale zigotului i alctuiesc embrionul seminei. Primare- iau natere din cele primordiale. Secundare- cambiul i felogenul. Cambiul - zona generatoare libero-lemnoas - apare ntre elementele de lemn i de liber primar, genernd spre exterior liber secundar i spre interior elemente de lemn secundar. Felogenul - zona generatoare subero-felodermic genereaz suber secundar spre exterior i feloderm spre interior. esuturi definitive: esuturi de aprare (de acoperire, de protecie) Sunt esuturi definitive care nvelesc organele plantelor i au rol de a le apra mpotriva agenilor externi. Ex: Epiderma Piloriza Suberul secundar Epiderma Un singur strat de celule vii. Celule turtite, strns unite ntre ele. Perei laterali cu ondulaii. Celule lipsite de cloroplaste (exceptie la ferigi, plantele de ap i de umbr). Pereii externi pot fi cerificai, mineralizai. Epiderma rdcinii se numete rizoderm. Tesuturile vegetale pot fi clasificate dupa: a)Forma celulelor -parenchimatice -prozenchimatice b)Dupa varsta celulelor: I.Meristematice(embrionare):celule mici nediferentiate care au capacitatea de a se divide continuu,nu au vacuole.Embrionul este initial format dintr-un tesut embrionar primordial din care iau nastere meristemele primare care in functie de localizarea lor pot fi apicale:situate in varfurile vegetative sau intercalare:situate la baza nodurilor. Prin activitatea lor asigura cresterea in lungime a plantei.La plantele bianuale sau perene apar meristemele secundare care se formeaza din tesuturile definitive ale caror celule recapata capacitatea de a se divide.Asigura cresterea in grosime a plantei si sunt reprezentate prin cambiul suberofelodermic,apare in scoarta, si produce suberul spre exterior. Suber se numete untesut secundar de aparare care contine suberina si prezinta lenticeli Mai produce feloderm la interior (scoarta secundara), cambiul libero-lemnosfascicule libero-lemnoase si profuce liber si lemn secundar.

II.esuturi definitive Dupa rolul lor pot fi: a)de aparare-la exterior. Dupa origine: -primar: epiderma,rizoderma, exoderma -secundar: suberul

b)fundamental: cea mai mare parte din corpul plantei i pot fi: -asimilatoare: in frunza intervine fotosinteza -de depozitare: in dif. organe depun substante organice de rezerva -acvifere: depun apa (cactusi) -aerifere: depun aer (nuferi) c)conducatoare: fascicule libero-lemnoase: -floemul: conduce seva elaborata -xilemul: cu trahei i traheide, conduce seva bruta d)mecanic: de sustinere reprezentat: -colenchimi -sclerenchimi e)secretoare: latex, uleiuri Tesuturi vegetale si animale Definitie: tesutul este o grupare de celule cu aceeasi forma si structura, care indeplineste aceeasi functie. Localizare: in organismele pluricelurare. Celula -> tesut -> organ -> organism Stiinta care se ocupa cu studiul tesuturilor se numeste histologie. Tesuturi vegetale Clasificare: dupa forma celulelor - parenchimatice (cu celule izodiametrice); prozemchimatice (cu celule alungite). Dupa gradul de diferentiere celulara - meristematice (cu celule tinere); definitive (cu celule diferentiate). Dupa origine- primare (din meristeme primare); secundare (din meristeme secundare). Dupa prezenta continutului celular - vii; moarte. Dupa rol - asimilatoare; formative; depozitare; absorbante; mecanice; secretoare; protectoare; aerifere; conducatoare; senzitive; de miscare. Tesuturi formative (embrionare, meristematice) Etape in dezvoltarea plantei: celula - ou - embrion (tesuturi embrionare) tesuturi definitive. Origine: din embrion

Cotiledoane - > frunze o Gemula - > tulpina o Tigela - > hipocotil (zona de tranzitie de la structura radacinii la cea a tulpinii). o Radicula - > radacina (radicula si gemula prezinta varf vegetativ si formeaza meristeme primare). o - din meristemele primare (care determina cresterea in lungime) - > meristeme secundare (care determina cresterea in grosime). Caracterele celulelor meristematice: tinere, mici, izodiametrice, citoplasma densa, nucleu foarte mare situat central, pereti foarte subtiri, celulozici; fara spatii aerifere; fara plastide colorate; fara substante de rezerva; vacuole vizibile. Diviziunea celulelor:
o

periclin

anticlin

Clasificarea tesuturilor meristematice: - dupa localizare in corpul plantei: embrionare (proembrion); apicale (apex radicular, apex caulinar); intercalare (discontinue - intre tesuturile definite din internodurile paielor; continue - asemanatoare cu doua inele concentrice). - dupa origine: primare (apicale si intercalare discontinue) ce formeaza tesutul definitiv din structura primara a organelor; secundare (laterale, intercalare continue) ce formeaza tesutul definitiv din structura secundara a organelor axiale. Tesuturi definitive Origine: din meristeme. Caracteristica principala: celulele nu se divid, tesuturile au roluri diverse. Tipuri de tesuturi: tesuturi de aparare, tesuturi fundamentale, tesuturi conducatoare, tesuturi mecanice, tesuturi secretoare. Tesuturile de aparare: localizare - la exteriorul organelor sau altor structuri. Apara impotriva agentilor nocivi, patogeni, impotriva animalelor, temperaturilor excesive. Au rol in cicatrizare. Tesuturile de aparare au origine

dubla: scufia; rizoderma (stratul de celule din regiunea pilifera), exoderma, endoderma, epiderma (la exteriorul organelor aeriene). Peridermul si ritidoma tesuturi de aparare secundara. Tesuturi fundamentale (parenchimatice) pot fi: tesuturi de asimilatie, de depozitare pentru substante organice; tesut aerifer (stomatele); tesut acvifer = depoziteaza apa. Tesuturi conducatoare: sunt de doua categorii: lemnoase (xilem) - vase lemnoase, fibre lemnoase, parenchin lemnos; liberiene - conduce seva elaborata (floen) formata din tuburi ciuruite, parenchin liberian, fibre liberiene. Tesuturi mecanice: sustin si dau elasticitate plantei, fibre textile. Tesuturi secretoare: pot fi externe (papile, glande digestive, nectarigene, salifere); interne (canale, buzunare, celule). Tesuturi animale Principalele tipuri de tesuturi animale sunt: - tesutul epitelial, conjunctiv, muscular si nervos. A. Tesutul epitelial - protejeaza organele sau captuseste cavitatea lor. Apara organismul. Secreta anumite substante. Pot indeplinii functii senzitive. Sunt avasculare ( nu au vase de sange). Clasificare:- epiteliile de acoperire ( cu celule prismatice, cilindrice, cubice).

- epitelii glandulare: formeaza glandele endocrine, exocrine si mixte. - epitelii senzoriale (se gasesc in mucoasa olfactiva, in urticula si sacula in mugurele gustativ). B. Tesutul conjunctiv/ de legatura: hraneste alte tesuturi sau organe; da rezistenta organismului; leaga organele intre ele; apara organismul. Alcatuirea tesutului conjunctiv: celule, fibre, substanta fundamentalamoale, semidura, dura, fluid (sangele). Clasificare: o - tesut conjunctiv moale: lax, elastic, adipos, fibros.

- tesut conjunctiv semidur: intra in alcatuirea cartilajelor, formeaza oasele. Exemple: tesut osos compact (diafizele oaselor lungi); tesut osos spongios (in epivasele oaselor lungi) are ariole si trabecule (canale).

C. Tesutul muscular este format din celule fusiforme cu unul sau mai multi nuclei. Tipuri de tesut muscular: - tesut muscular striat (componenta muschilor scheletici, limba, laringele). - tesut muscular neted (alcatuieste organele interne - stomacul, intestinele). - tesut muscular cardiac (alcatuieste inima). D. Tesutul nervos format din neuroni si celule gliale.

Legatura dintre neuroni se realizeaza prin sinapse. Celulele gliale hranesc neuronii si ii sustin.

SISTEMUL GENERATOR (TESUTUL MERISTEMATIC) Meristemele (tesuturi de origine, tesuturi formatoare, tesuturi embrionare)sunt tesuturi formative cu caracter embrionar care determina cresterea sidezvoltarea plantei si formarea celulelor reproducatoare.Embrionul isi are originea in zigot. In primele etape de dezvoltare aembrionului toate celulele acestuia se divid in mod egal, dand nastere tesutuluiembrionar. Embrionul creste si se dezvolta, se alungeste si se matureazadevenind plantula si ulterior planta. Odata cu aceste procese, diviziunea celularase restrange numai la anumite parti ale embrionului tarziu, plantulei si aleplantei, tesuturile embrionare initiale fiind fragmentate si distantate prinaparitia/intre ele intercalandu-se/ tesuturilor definitive, localizandu-se invarfurile axelor supra- si subterane ale plantei adulte.Meristemele sunt tocmai aceste tesuturi embrionare care nu s-au epuizatin procesele de crestere si de dezvoltare si s-au conservat in corpul matur alplantei (alcatuit in mare parte din tesuturi definitive).

Meristemele se carcterizeaza prin activitate mitotica nelimitata careduce pe de o parte la formarea de celule noi care se vor diferentia si specializadevenind tesuturi adulte, iar pe de alta parte, la formare de celule care pastreazacaracterul meristematic (se poate spune ca meristemele se autogenereaza, se autointretin in permanenta).Celulele care se diferentiaza pierd treptat caracterele embrionare,transformandu-se in cele din urma in tesuturi definitive (adulte, mature saupermanente). Unele asemenea celule diferentiate isi pot recapata la unmoment dat proprietatile mitotice (meristematice), avand capacitatea de dediferentiere (remeristematizare, reembrionalizare) . Caracterele citologice ale meristemelor Celulele meristemelor nu au substante ergastice(de rezerva - amidons.a.).Forma celulelor este variata: de la izodiametrica (meristeme apicale) laheterodiametricafusiforma (celulele cambiale).Peretele celular este subtire, de natura pectocelulozica (armatura demicrofibrile de celuloza intre care se gaseste o substanta geletinoasareprezentata de pectina si hemiceluloza). Peretii celulari subtiri faciliteaza fluxul de substante nutritive care sunt foarte importante pentru sustinerea metabolismului lor foarte activ. Alte componente celulare: citoplasma fundamentala cu numerosiribozomi, plastide, mitocondrii, aparat Golgi, RE - mai ales neted, vacuole micinedecelabile la microscopul optic.Celulele meristematice sunt conectate structural si functional prin plasmodesme (elemente de RE, dictiozomi si microtubuli care

strabat peretiicelulari a doua celule invecinate si prin care citoplasmele celor doua celule suntin continuitate).Nucleul este voluminos, dispus central. Plastidele si o parte din mitocondrii se gasesc sub forma de proplastide ,respectiv de promitocondrii - organite celulare care nu s-au maturat completstructural si, implicit, nici functional.Intre celulele meristemelor nu exista spatii intercelulare In functie de directia spatiala a planurilor de diIviziune, diferite meristeme au modalitati diferite de crestere; dupa particularitatile de crestere se deosebesctrei grupe de meristeme: Meristeme massive-diviziunile celulare se realizeaza dupa planuriorientate in cele trei directii ale spatiului rezutand corpuri aproximativsferoidale sau care umplu un volum fara o forma clar definita; este intalnit inorganele reproducatoare (anteridii, sporangi, saci polinici etc.) Meristeme placale(in forma de placa)- diviziunile celulare suntpredominant anticlinale ceea ce duce la cresterea in suprafata, rezultand placiunistratificate; este intalnit in frunze tinere de dicotiledonate Meristeme axiale(in siruri longitudinale): -diviziunile celulare suntpredominant periclinale, peretii celulari noi fiind orientati perpendicular atatfata de axa longitudinala a celulei cat si a organului in care se gaseste; acestemeristeme dau nastere la corpuri cilindrice - radacini, tulpini, petioluri, nervure etc. CLASIFICAREA MERISTEMELOR Dupa originea lor, meristemele sunt de trei categorii: Meristeme primordiale (promeristeme) - rezulta din diviziuneazigotului; reprezentat de celule totipotente care formeaza embrionul in primefaze de dezvoltare; la planta adulta este reprezentat de celulele initiale localizate in varfurile de crestere ale axelor supra- si subterane ; celulele initiale (audimensiuni putin mai mari decat celelalte) impreuna cu celulele cele maiapropiate care au derivat din cele initiale, protejate de primordiile foliare si decatafile (la nivelul tulpinii) sau de piloriza (la nivelul radacinii) constituie varfuri vegetative meristematice; varful vegetativ meristematic = celuleinitiale+celule derivate apropiate+elemente de protectie Meristeme primare - situate la mica distanta de varful vegetativmeristematic al radacinii si al tulpinii; celulele acestora prezinta deja un inceput de diferentiere - vacuolizare evidenta si schimbare a formei; dupa pozitia lor in corpul plantei pot fi: apicale si intercalare

TESUTUL EPITELIAL

esutul epitelial este caracterizat prin celule care au, in general forma paralelipipedica sau prismatica, cu foarte putina substana intercelulara, nct sunt strns legate intre ele. In epitelii, substana intercelulara este deci o substana cimentat. esutul epitelial se gsete in organism, fie la suprafaa, intrnd in alctuirea straturilor externe ale pielii, fie cptuind unele caviti ale corpului sau ale unor organe. In ceea ce privete originea esutului epitelial, trebuie remarcat faptul ca el poate lua natere din oricare dintre cele trei foite germinative. Astfel, cunoatem 1. epitelii de origine ectodermica, cum este epiteliul epidermic, ependimar, plexurile coroide etc 2. . epitelii de origine endodermica, cum este epiteliul diferitelor segmente ale tractului digestiv si epiteliului glandular al pancreasului exocrin, 3. . epitelii origine mezodermica, cum este epiteliul care intra in alctuirea pleurei, a peritoneului si a pericardului. Celulele esutului epitelial prezint o citoplasma densa, a crei structura variaz cu funcia pe care o ndeplinete epiteliul respectiv. Nucleul este bine dezvoltat si are o forma legata de forma celulei. Dup modul de grupare a celulelor, esuturile epiteliale se pot mprii in doua categorii : 1.- epitelii in care celulele sunt dispuse intr-un singur strat si, de aceea, se numesc epitelii unistratificate sau epitelii simple (de exemplu, epiteliul bronhiilor mici); 2.- epitelii in care celulele sunt dispuse in mai multe straturi si, de aceea, se numesc epitelii stratificate (de exemplu, epidermul). Dup aezarea lor si dup funcia pe care o ndeplinesc, epiteliile se mpart in patru categorii :- epitelii de acoperire, -epitelii glandulare, - epitelii de resorbie - epitelii senzoriale.

EPITELIILE DE ACOPERIRE

Sunt epiteliile care acoper suprafaa corpului sau cptuesc cavitile corpului sau ale unor organe. Ele sunt formate din celule turtite sau prismatice dispuse intr-un singur strat sau in mai multe straturi, alctuind epitelii simple si epitelii stratificate. Simplu sau stratificat, epiteliul de acoperire se sprijin pe un esut conjuctiv numit corion, de care este separat printr-o membrana bazala, o formaiune cu structura si grosime variabila. La partea libera, celulele epiteliale de acoperire au o membrana ngroata numita cuticula. La unele epitelii cuticula este prevzuta cu cili sau flageli. 1. EPITELIILE DE ACOPERIRE SIMPLE Aceste epitelii se pot prezenta sub trei aspecte : a. EPITELIUL SIMPLU PAVIMENTOS In epiteliul simplu pavimentos, celulele sunt turtite, de forma unor lame (solzi), cu contur poligonal, si sunt dispuse intr-un singur strat avnd aspectul plcilor unui pavaj . Ele sunt aezate pe o membrana bazala care le solidarizeaz intre ele. Acest epiteliu este destul de rspndit in organism. El se gsete, de exemplu, in alctuirea interna a vaselor sanguine si limfatice si a perete lui capilarelor sanguine si limfatice si se numete, in acest caz, endoteliu vascular ; celulele endoteliale sunt celule turtite cu contur sinuos, sprijinite pe o membrana bazala, cu suprafaa libera foarte lunecoasa care ajuta micarea sngelui. Endoteliul vascular al capilarelor realizeaz o mare suprafaa de schimb intre snge si spatii le intracelulare. Epiteliul simplu pavimentos se gsete si in alctuirea membranelor seroase (pleura, pericard, peritoneu), unde poarta numele de mezoteliu sau esut seromembranos. Celulele mezoteliale sunt celule turtite cu contur sinuos. O membrana seroasa este formata din doua lame de esut conjuctiv. b. EPITELIUL SIMPLU PRISMATIC In epiteliul simplu prismatic celulele au forma prismatica sau cilindrica si sunt dispuse cu axul longitudinal perpendicular pe suprafaa epiteliului. Acest epiteliu se gsete in tubul digestiv, de la cardie pana la rect, in trompele uterine, in bronhiile mici si in canalele unor glande. Unele epitelii prismatice simple sunt prevzute cu cili vibratili, cum sunt acelea din trompele uterine. c. EPITELIUL PSEUDOSTRATIFICAT Este tot un epiteliu simplu, ale crui celule au insa forme si dimensiu ni diferite si din aceasta cauza pa stratificate Putem stabili destul de uor ca e un

epiteliu simplu, ntruct se sprijin pe membrana bazala. Un astfel de epiteliu se gsete in trahee, in bronhiile mari, in mucoasa nazala, respiratorie etc. EPITELIILE DE ACOPERIRE STRATIFICATE Dup natura stratului superficial al epiteliului celui mai deprtat de membrana bazala, epiteliile de acoperire stratificate se pot grupa in doua categorii : epiteliul stratificat pavimentos si epiteliul stratificat prismatic. a. EPITELIUL STRATIFICAT PAVIMENTOS Epiteliul stratificat pavimentos este format din mai multe straturi de celule, dintre care stratul superficial, este alctuit din celule pavimentoase (turtite). Celelalte staturi au celule cu forme diferite. De obicei, stratul cel mai profund este un strat generator, ale crui celule se divid tangenial si formeaz spre exterior straturi noi. El se afla aezat pe o membrana bazala. Epiteliul stratificat pavimentos se gsete in piele, formnd epidermul, in mucoasa bucala, esofagiana, laringiana, in uretra, cornee etc. Pentru epiderm este caracteristic faptul ca celulele cele mai superficiale se turtesc foarte mult si devin cornoase, desprinzndu-se de pe suprafaa pielii, proces care se numete exfoliere (descuamare) b. EPITELIUL STRATIFICAT PRISMATIC Epiteliul stratificat prismatic este format din mai multe straturi de celule, stratul superficial fiind alctuit din celule prismatice sau cilindrice, uneori prevzute cu cili. Asemenea epiteliu este puin rspndit in organism. l gsim la baza epiglotei si pe fata superioara a valului palatin etc. esuturile epiteliale de acoperire au rol de protecie mecanica aa cum este, de exemplu, cazul epidermului. Pot ndeplini insa si alte roluri destul de importante, ca, de exemplu, rolul de bariera, cum este cazul epiteliului vezicii urinare, care mpiedica ptrunderea in organism a unor substane din urina. EPITELIILE GLANDULARE Epiteliile glandulare sunt formate din celule capabile sa produc anumite substane, pe care le elimina in mediul lor nconjurtor. De obicei, celule glandulare se grupeaz, formnd organe speciale numite glande ; uneori insa, ele rmn ca celule glandulare izolate printre celulele unor epitelii de acoperire ca, de exemplu, in epiteliul tractului digestiv sau in epiteliul traheei, alctuind celulele mucoase. CELULE EXCRETOARE SI CELULE SECRETOARE

Dup felul cum funcioneaz, celulele epiteliului glandular se pot mpari in : celule excretoare si celule secretoare. Unele celule glandulare iau din mediul lor substane nefolositoare provenite din metabolismul celular, pe care le elimina, fr sa le transforme ; acestea se numesc celule excretoare, iar glandele in alctuirea crora intra asemenea celule se numesc glande excretoare. Aa sunt, de exemplu, glandele sudoripare. Alte celule glandulare au caracteristic faptul ca iau din snge anumite substane, din care elaboreaz alte substane, cu totul deosebite ; acestea poarta denumirea de celule secretoare, care formeaz glande secretoare, cum sunt glandele digestive si glandele endocrine.

Trebuie remarcat ca exista si celule glandulare capabile sa secrete doua feluri de produse : un produs, care ptrunde in snge , si un alt produs care se vars printr-un canal excretor ; acesta este cazul celulelor hepatice. esutul glandular este foarte rspndit in organism si joaca un rol foarte important in viata acestuia, att prin substanele de secreie, care ajuta la ndeplinirea funciilor organismului, cat si prin substanele de excreie, care sunt substane vtmtoare organismului si trebuie deci eliminate. EPITELIILE DE RESORBTIE In procesul de resorbie, celulele epiteliale primesc prin polul apical diferite substane care, dup ce strbat celula, o prsesc prin polul bazal, trecnd in interstiiile conjuctive, unde se gsesc capilarele sanguine. Membrana polului apical se caracterizeaz prin existenta aa-numitului platou striat. Microscopul electronic ne arata ca platoul striat este alctuit din nite microvilozitati (microvili), care nu sunt altceva dect expansiuni citoplasmatice. Acestea realizeaz o suprafaa enorma de absorbtie. Astfel de epitelii ntlnim la mucoasa intestinului subire, a tubilor urinari si la mezoteliul peritoneal. EPITELIILE SENZORIALE Sunt epitelii care s-au difereniat pentru a recepiona excitaii din mediul nconjurtor. Ele sunt formate din doua feluri de celule : celule senzoriale si celule de susinere. 1.Celulele senzoriale sunt celule epitelial care s-au difereniat pentru a recepiona diferite informaii din mediul nconjurtor si a determina, prin aceasta, excitaia celulelor nervoase cu care se afla in legtura. Ele se gsesc, deci, in contact cu mediul nconjurtor si cu celulele nervoase. Numai in aceste condiii de dubla legtura celulele senzoriale pot funciona. Dei au aceiai origine (ectoderma) ca si celulele nervoase, totui se deosebesc de acestea ; in timp ce celulele senzoriale pot recepiona excitaii, dar nu le pot conduce, celulele nervoase pot sa conduc

excitaiile din mediu, dar nu le pot recepiona ; datorita acestor deosebiri, cele doua feluri de celule se completeaz reciproc din punct de vedere funcional. Pentru a ndeplini aceasta funcie, celulele senzoriale s -au difereniat din punct de vedere morfologic si structural. Celulele senzoriale s-au specializat pentru recepionarea unor anumii excitani si intra in alctuirea organelor de simt. Se descriu mai multe tipuri de celule senzoriale care corespund diferitelor organe de simt : Celulele senzoriale tactile se gsesc in ptura mucoasa a epidermului. Celula senzoriala tactila este o celula turtita paralel cu suprafaa epidermului. Ea este in legtura cu terminaiile nervoase intraepidermice si recepioneaz excitaiile mecanice din mediu. Celulele senzorial gustative se gsesc in mugurii gustativi in epiteliul mucoasei linguale si sunt fusiforme. aceste celule sunt aezate cu o extremitate pe membrana bazala a epiteliului, fiind nconjurata de terminaii nervoase, iar extremitatea opusa se termina printr-un fir(cil). Celulele gustative recepioneaz excitaiile provocate de anumite substane (sapide) care se pot solubiliza. Celulele senzoriale auditive sau celulele senzoriale fonoreceptoare aparin epiteliului din care este format organul Corti (din urechea interna).Celula fonoreceptoare are forma de para (piriforma) si este aezata cu extremitatea subiata spre membrana bazala, pe care n-o atinge ; extremitatea opusa, ndreptata spre suprafaa organului Corti, este prevzuta cu periori rigizi care sunt proemineni pe suprafaa acelui organ. Partea subiata a celulei fonoreceptoare este nconjurata de terminaiile nervoase ale ramurii cohleare a nervului acusticovestibular. Aceste celule sunt excitate de anumite vibraii. Celulele senzoriale statoreceptoare se gsesc in epiteliul petelor (maculelor) auditive din utricula si sacula, si in crestele auditive din ampulele canalelor semicirculare. Celula statoreceptoare prezint asemnri cu celula auditiva, fiind tot piriforma. La extremitatea libera are peri lungi, unii intrun mnunchi numit par acustic. Extremitatea subire este nconjurata de terminaii ale ramurii vestibulare a nervului acusticovestibular. Au mai fost descrise ca celule senzoriale celulele olfactive si celulele vizuale. Trebuie insa sa remarcam ca aceste celule nu pot fi considerate ca celule senzoriale, pentru ca ele sunt celule nervoase. 2.Celule de susinere. Al doilea constituent al epiteliilor senzoriale l reprezint celulele de susinere. Acestea sunt celule epiteliale care se gsesc intre celulele senzoriale si au rol de protecie . Epiteliile senzoriale joaca un rol foarte important in viata organismului, ntruct contribuie la realizarea relaiilor lui cu mediul nconjurtor.

Tesut cuboidal simplu

Vilozitate intestinala

Tesut epithelial polistratificat

Tesut scuamos stratificat

Alveola pulmonara

Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aesut_(biologie) http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aesut_vegetal anul .wikispaces.com ... ANATOMIE - lectia ... www.scoalacantemir.ro ... Tesutul epitelial.doc www.scribd.com doc ... ESUTURI-VEGETA..

Universitatea de Stat Facultatea de Biologie si Pedologie

Referat
Subiectul: Clasificarea ontogenetica si filogenetica a tesuturilor

A efectuat:Gurulea Daniela B21 A controlat: Frunza Maria Doctor, prof.univ

Chisinau, 2013