INCRENGATURA

MOLUSTE
AUTOR:DELIU ADRIANA
 CE SUNT MOLUSTELE?

MOLUŞTELE, NEVERTEBRATE ACVATICE ȘI

TERESTRE, AU APĂRUT ACUM CIRCA 550 DE MI
OANE DE ANI.

Moluștele sunt animale nevertebrate

protostomiale. Denumirea de moluște provine din
latinescul molluscus și reprezintă principala
caracteristică a corpului acestor organisme.
Printre reprezentanții moluștelor sunt scoicile,
melcii, sepiile, caracatițele. Sunt metazoare
celomate protostomiene, cu simetrie bilaterală
 STRUCTURA CORPULUI
STRUCTURA CORPULUI. DIMENSIUNILE CORPULUI MOLUŞTELOR VARIAZĂ DE LA 2-3 MM
PÂNĂ LA 20 M. MAJORITATEA SUNT PUŢIN MOBILE. CELE MAI MULTE AU O SIMETRIE BILA-
TERALĂ A CORPULUI, DAR SE ÎNTÂLNESC ŞI FORME ASIMETRICE. CELOMUL SE
PĂSTREAZĂ DOAR
ÎN JURUL INIMII ŞI AL GONADELOR, ÎN REST ESTE COMPLETAT DE ŢESUT CONJUNCTIV.
CORPUL
ESTE PROTEJAT DE O COCHILIE CONTINUĂ (LA MELC) SAU BIVALVĂ (LA SCOICĂ),
CONSTITUITĂ
DIN TREI STRATURI: EXTERN (DIN SUBSTANŢĂ ORGANICĂ CORNIFICATĂ), MEDIU (DIN
CALCAR) ŞI
INTERN (DIN SIDEF). ÎNTRUCÂT CREŞTE ODATĂ CU ORGANISMUL, PE SUPRAFAŢA
COCHILIEI SUNT
VIZIBILE CREŞTERILE ANUALE (INELELE ANUALE). COCHILIA CONTINUĂ (SPIRALATĂ)
ESTE DES-
TUL DE SPAŢIOASĂ: ÎN CAZ DE
PERICOL ANIMALUL SE POATE
RETRAGE ÎN EA.
ÎN STRUCTURA CORPULUI SE
EVIDENŢIAZĂ TREI REGIUNI: CAP
(LIPSEŞTE LA BIVALVE), TRUNCHI
ŞI PICIOR (FIG. 4.67). PE CAP
SE AFLĂ CAVITATEA BUCALĂ, TEN-
TACULELE ŞI OCHII. PICIORUL
PREZINTĂ O EXCRESCENŢĂ MUS-
CULARĂ A PERETELUI VENTRAL AL
CORPULUI, SERVIND LA LOCOMO-
ŢIE ŞI LA FIXAREA DE SUBSTRAT.
TRUNCHIUL ESTE ÎNVELIT DE O
CUTĂ PIELOASĂ – MANTIA –, UNUL DINTRE SEMNELE DISTINCTIVE ALE ÎNCRENGĂTURII.
ÎNTRE
CORP ŞI MANTIE SE AFLĂ CAVITATEA PALEALĂ, UNDE SUNT AMPLASATE ORGANELE
RESPIRATORII,
DE SIMŢ ŞI SE DESCHID ORIFICIILE ANAL ŞI CEL EXCRETOR AL RINICHILOR, DUCTELE
GONADELOR.
APARATUL DIGESTIV

APARATUL DIGESTIV SE ASEAMĂNĂ CU CEL AL RÂMEI, DE CARE SE

DEOSEBEŞTE PRIN
PREZENŢA RADULEI (O PLACĂ CU DINŢI TARI DIN CAVITATEA BUCALĂ CU
CARE ESTE TRITURATĂ
HRANA) ŞI A HEPATOPANCREASULUI – GLANDĂ DIGESTIVĂ CARE ÎNTRUNEŞTE
FUNCŢIILE FICA-
TULUI ŞI PANCREASULUI
ORGANELE RESPIRATORII

ORGANELE RESPIRATORII ALE MOLUŞTELOR ACVATICE

SUNT BRANHIILE, IAR ALE CELOR
TERESTRE – PLĂMÂNII – O PORŢIUNE DELIMITATĂ A
CAVITĂŢII PALEALE, CARE SE
DESCHIDE LA EXTERIOR PRINTR-UN ORIFICIU SEPARAT.
ORGANELE EXCRETORII SUNT REPREZENTATE DE
ORGANELE EXCRETORI
UNUL SAU DOI RINICHI SIMPLI (METANEFRIDII
MODIFICA-
TE SAU ORGANELE BOJANUS), PREZENTÂND UN TUB
RĂSUCIT
ÎN FORMĂ DE LITERA V. CAPĂTUL INTERN COMUNICĂ CU
CA-
VITATEA DIN JURUL INIMII, ABSORBIND DIN SÂNGE
REZIDU-
URILE METABOLICE LICHIDE, IAR CEL EXTERN – CU
CAVITATEA
APARATUL CIRCULATOR , SISTEMUL NERVOS SI
ORGANELE DE SIMT
• APARATUL CIRCULATOR ESTE DE TIP DESCHIS (CU EXCEPŢIA
CEFALOPODELOR) ŞI SE COMPUNE DIN INIMĂ (ALCĂTUITĂ
DINTR-UN VENTRICUL ŞI 1-2 ATRII) ŞI VASE
• Sistemul nervos este de tip ganglionar difuz şi se
compune din ganglioni mari localizaţi în organele de
importanţă vitală (cap, picior,branhii, mantie etc.),
uniţi în trunchiuri nervoase
(fig. 4.68).

• Organele de simţ mai dezvoltate sunt cele

olfactive, gustative, ale echilibru-
lui, iar la răpitori – şi organul văzului
INMULTIREA
ÎNMULŢIREA. MAJORITATEA MOLUŞTELOR SUNT
UNISEXUATE, IAR LA CELE HERMAFRODI-E FECUNDAŢIA
ESTE ÎNCRUCIŞATĂ. CELE UNISEXUATE DISPUN DE UN
OVAR SAU DE UN TESTICUL, IAR CELE HERMAFRODITE
DE O GLANDĂ HERMAFRODITĂ, ÎN CARE SE FORMEAZĂ
ATÂT OVULE, CÂT ŞI SPERMATOZOIZI. LA SPECIILE
UNISEXUATE FECUNDAREA ESTE EXTERNĂ, IAR LA
HERMAFRODIŢI –INTERNĂ. LA MOLUŞTELE DULCICOLE
ŞI FORMELE TERESTRE CU PLĂMÂNI, DEZVOLTAREA
ESTE DIRECTĂ; LA CELE MARINE – PRIN METAMORFOZĂ
INCOMPLETĂ.
 ROLUL MOLUSTELOR IN NATURA SI IN VIATA
ROLUL MOLUŞTELOR ÎN NATURĂ ŞI ÎN VIAŢA OMULUI. MOLUŞTELE JOACĂ UN
OMULUIÎN CIRCUITUL MATERIEI, CONSTITUIND ŞI O SURSĂ DE HRANĂ
ROL IMPORTANT
PENTRU MULTE
DINTRE ANIMALELE ACVATICE. UNELE SPECII (MELCUL-DE-LIVADĂ, SCOICILE,
CALMARII ETC.)
SUNT FOLOSITE ÎN ALIMENTAŢIA OMULUI. DIN COCHILIA UNOR MOLUŞTE SE
CONFECŢIONEAZĂ
NASTURI, ARTICOLE DECORATIVE. UNELE SCOICI SUNT CRESCUTE PENTRU
OBŢINEREA PERLELOR.
DIN SECREŢIA GLANDEI CU CERNEALĂ A SEPIILOR ŞI A CALMARILOR SE
PREPARĂ TUŞUL CHINE-
ZESC. SE ÎNTÂLNESC ŞI SPECII DĂUNĂTOARE. DE EXEMPLU, VIERMELE-DE-
CORABIE (MOLUSCĂ
VIERMIFORMĂ) DISTRUGE LEMNUL CORĂBIILOR.
DIVERSITATEA MOLUSTELOR

CELE CIRCA 65 DE MII DE SPECII DE

MOLUŞTE SUNT GRUPATE ÎN TREI
CLASE: GASTROPODE, BIVALVE ŞI
CEFALOPODE.
CLASA GASTROPODELOR (GASTROPODA)ESTE CEA MAI NUMEROASĂ.
REPREZENTANŢII
CLASASEGASTROPODELOR
ACESTEIA ÎNTÂLNESC ATÂT ÎN APE DULCI ŞI SĂRATE, CÂT ŞI PE USCAT.
COCHILIA ESTE RĂSUCITĂ
ÎN FORMĂ DE SPIRALĂ. UN CAPĂT ESTE ÎNCHIS, IAR CELĂLALT DESCHIS, PRIN
EL IEŞIND CAPUL ŞI
TRUNCHIUL. DIMENSIUNILE COCHILIEI VARIAZĂ DE LA 2-3 MM PÂNĂ LA 60 CM,
IAR LA UNELE
SPECII ESTE REDUSĂ, FIIND PREZENTE DOAR RUDIMENTE (LIMAXUL). CA
URMARE A ASIMETRIEI
CORPULUI, S-AU REDUS ORGANELE PĂRŢII DREPTE. SUNT BINE DEZVOLTATE
ORGANELE OLFACTIVE
ŞI OCHII. MAJORITATEA GASTROPODELOR SUNT ERBIVORE, MULTE SPECII SUNT
FILTRATORI TIPICI
ŞI NECROFAGI. UNELE SPECII (MELCUL, LIMNEEA ETC.) SUNT GAZDE
INTERMEDIARE PENTRU
VIERMII PARAZIŢI, DĂUNĂTORI AI LIVEZILOR ŞI SEMĂNĂTURILOR.
CLASA BIVALE
CLASA BIVALVE (BIVALVA) INCLUDE MOLUŞTE MARINE ŞI DULCICOLE, CU UN MOD
DE VIAŢĂ PUŢIN ACTIV. CAPUL LIPSEŞTE. COCHILIA ESTE ALCĂTUITĂ DIN DOUĂ VALVE
UNITE ÎN
PARTEA DORSALĂ PRINTR-UN LIGAMENT ELASTIC (LA SCOICĂ), IAR LA UNELE SPECII
PREZINTĂ UN
LACĂT SUB FORMĂ DE ZIMŢI. SE DEPLASEAZĂ ÎNCET, ÎNFIGÂND PICIORUL ÎN MÂL ŞI
TRĂGÂND
CORPUL DUPĂ SINE. CAVITATEA PALEALĂ COMUNICĂ CU MEDIUL PRIN DOUĂ SIFOANE:
PRIN
UNUL APA PĂTRUNDE ÎN CAVITATE, PRIN CELĂLALT ESTE EVACUATĂ

REPREZENTANŢI: SCOICA-DE-RÂU, SCOICA-DE-MĂRGĂRITAR, CRESCUTĂ

PENTRU OBŢINEREA PERLELOR, STRIDIILE ŞI MIDIILE, FOLOSITE ÎN ALIMENTAŢIE
 CLASA CEFALOPODE
CLASA CEFALOPODE (CEPHALOPODA). CEFALOPODELE SUNT CONSIDERATE
CELE MAI
INTELIGENTE DINTRE NEVERTEBRATE, DEOARECE AU CREIER MARE ŞI
SIMŢURI BINE DEZVOLTATE.
CORPUL ESTE ROTIT LA 180°, ASTFEL ÎNCÂT ANUSUL ESTE SUB CAP, IAR
PICIORUL ŞI CAPUL AU
FUZIONAT, FORMÂND MASA CEFALOPEDALĂ. GURA, PREVĂZUTĂ CU UN CIOC
PUTERNIC, ESTE
ÎNCONJURATĂ DE UN MĂNUNCHI DE TENTACULE REZULTATE DIN
DEZMEMBRAREA PICIORULUI.
EXISTĂ MOLUŞTE MARINE CE POT ATINGE O LUNGIME DE PÂNĂ LA 20 M. LA
MAJORITATEA
REPREZENTANŢILOR COCHILIA ESTE REDUSĂ. ÎN INTESTINUL POSTERIOR,
LÂNGĂ ORIFICIUL ANAL,
SE DESCHIDE GLANDA CU CERNEALĂ, AL CĂREI CONŢINUT ESTE FOLOSIT
PENTRU A SE APĂRA DE
DUŞMANI. PENTRU CEFALOPODE ESTE CARACTERISTICĂ MIŞCAREA REACTIVĂ,
CE LE ASIGURĂ O
VITEZĂ DE PÂNĂ LA 40 KM/H. SE REPRODUC O DATĂ ÎN VIAŢĂ, DUPĂ ACEEA
PIER.
REPREZENTANŢI: CALMARUL, OCTOPODUL, CARACATIŢA, NAUTILUSUL Ş.A