ȚESUTURI ANIMALE: EPITELIAL/ CONJUNCTIV/ MUSCULAR/

NERVOS
 ȚESUTUL EPITELIAL
 Nu este vascularizat
 Prezintă celule strâns unite între ele
Clasificare: a. de acoperire b. glandulare c. senzoriale
a. Epiteliile de acoperire – învelesc/ căptușesc suprafețe (piele, mucoasele organelor cavitare – formează mucoase)
Pot fi: unistratificate/ pluristratificate
Epiteliile de acoperire unistratificate (simple) sunt:
 Pavimentoase (turtite): pleură, pericard, peritoneu
 Cubice: tubi uriniferi/ suprafața ovarului
 Cilindrice: mucoasa gastrică / intestinală
 Pseudostratificate: trahee, bronhii principale
Epiteliile de acoperire pluristratificate sunt:
 Pavimentoase: piele (cheratinizate), mucoasa bucală, esofagiană (necheratinizate)
 Cubice: glande sudoripare
 Cilindrice: uretra masculină
 De tranziție (celulele își modifică forma datorită distensiei): vezica urinară
b. Epiteliile glandulare: intră în structura glandelor
Glandele se clasifică după mai multe criterii:
 După prezența sau absența canalului excretor/ tipul secreției:
o Exocrine – au canal excretor, elimină secreția la suprafața pielii: (ex. sudoripare) sau în cavități (ex. salivare, gastrice)
Endocrine – nu au canal excretor, secretă hormoni – eliberați în sânge: hipofiza, tiroida, glandele suprarenale ...
o Mixte – au secreție exocrină și endocrină: pancreas, testicul, ovar
 Glandele exocrine, după forma canalului:
Tubuloase simple /Tubuloase ramificate /Acinoase simple /Acinoase ramificate/Tubulo-acinoase
c. Epiteliile senzoriale:
 sunt formate din celule specializate pentru recepționarea stimulilor
 prezintă cili sau microvilli
 se găsesc în: urechea internă (epiteliul auditiv și vestibular) și mugurii gustativi – sunt înconjurate de terminații nervoase
dendritice
 
 ȚESUTUL CONJUNCTIV
 este vascularizat ( cu excepția cartilajului)
Are trei componente esențiale:
 celule – distanțate
 fibre – de colagen, reticulină, elastină
 substanță fundamentală - poate fi moale, semidură, dură, lichidă
Țesuturile conjunctive se clasifică în funcție de consistența substanței fundamentale, în:
a. moi b. semidure( cartilaginoase) c. dure (osoase) d. fluide (sângele)
a. Țesuturile conjunctive moi – se clasifică în:
 Lax (areolar):- rol trofic, însoțește alte țesuturi
 adipos: - hipoderm (stratul profund al pielii), în jurul globilor oculari
 reticulat: - măduva roșie hematogenă, ganglionii limfatici
 fibros: - rezistență mecanică : tendoane, articulații, capsule
 elastic: - pereții vaselor de sânge, arborele bronșic
b. Țesuturile conjunctive semidure (cartilaginoase): - nu sunt vascularizate
Există următoarele tipuri de cartilaje:
 hialin: - laringe, trahee, coaste, suprafețe articulare ale oaselor
 elastic: - pavilionul urechii, epiglota
 fibros: - discuri intervertebrale, menisc
 c. Țesutul conjunctiv dur
ȚESUTUL OSOS - TIPURI DE OASE
TIPURI DE CELULE OSOASE
ȚESUTUL OSOS SE CLASIFICĂ ÎN DOUĂ CATEGORII: COMPACT ȘI SPONGIOS

LOCALIZAREA CELOR DOUĂ TIPURI DE ȚESUT OSOS ÎNTR-UN OS PLAT

LOCALIZAREA CELOR DOUĂ TIPURI DE ȚESUT OSOS ÎNTR-UN OS LUNG
STRUCTURA UNUI OS LUNG
ȚESUTUL OSOS COMPACT
OSTEONUL
ȚESUTUL OSOS SPONGIOS
MĂDUVA HEMATOGENĂ – LA FĂT
ȚESUTUL OSOS SPONGIOS – măduva hematogenă
PUNCȚIE LOMBARA – RECOLTARE CELULE MEDULARE
MĂDUVA GALBENĂ – delicatese culinară )
 d. SÂNGELE
 ţesut conjunctiv fluid, irigă toate celulele corpului
 culoarea: roşie, datorită hemoglobinei / temperatura : +370c
 volumul sangvin ( volemia): 8% din greutatea corpului
COMPOZIȚIE
 55 % plasmă = substanța fundamentală
o apă
o reziduu uscat
 substanțe organice
 proteine: fibrinogen, globuline, albumine
 Nutrienți ( glucoză, aa, AG, glicerol)
 săruri minerale (cloruri, fosfaţi,bicarbonaţi)
 cataboliți, gaze dizolvate, hormoni

 45% elemente figurate:

o GLOBULE ROŞII ( HEMATII, ERITROCITE ) – rol în transportul gazelor respiratorii
o GLOBULE ALBE ( LEUCOCITE ) – rol în apărarea organismului (imunitate)
Granulocite: neutrofile, acidofile, bazofile / Agranulocite: limfocite, monocite
o PLACHETE SANGUINE ( TROMBOCITE ) – rol în coagularea sângelui
ȚESUTUL MUSCULAR – este format din celule (fibre) musculare care conțin organite specifice cu rol în contracția
musculară, numite MIOFIBRILE
- se clasifică în trei categorii:
STRUCTURA UNEI FIBRE MUSCULARE SCHELETICE
CONTRACȚIA MUSCULARA – MECANISMUL GLISANT
 ȚESUTUL NERVOS = NEURONI+CELULE
GLIALE
Clasificarea neuronilor:
- după numărul de prelungiri:
 Pseudounipolari (în ganglionul spinal)
 Unipolari (în retină)
 Bipolari ( în retină, urechea internă,
mucoasa nazală)
 Multipolari (in retină, substanța cenușie
din SNC)
 Structura neuronului:
 Corpul celular
 Organite comune (cu excepția centrozomului) NEURONII NU SE DIVID!!!
 Organite specifice:
 Corpi Nissl: mase de RE rugos ( conține ribozomi!!)
o Nucleul (1 sau rar mai mulți)
 Dendritele= prelungiri ramificate, recepționează influxul nervos și îl trimit la corpul celular
 Axonul= prelungire unică (poate ajunge la 1,2 m)
o Axolema / Axoplasma/ Butoni terminali: mitocondrii, vezicule cu neurotransmițători
o Învelișuri:
 Teaca de mielină:
 În SNC produsă de oligodendrocite
 În SNP produsă de celule Schwann
 Teaca Schwann: - formată din celule gliale Schwann →produc mielina
 Doar în SNP – se dispune în jurul tecii de mielină

AXONUL+ÎNVEȘIȘURILE SALE = FIBRA NERVOASĂ

FIBRELE NERVOASE FORMEAZĂ NERVI
 
CORPUL CELULAR AL NEURONULUI
 Celulele gliale – Nevrogliile
Sunt celule ale țesutului nervos care se divid intens ( pot da naștere tumorilor în SNC)
 SINAPSA
Sinapsa este conexiunea funcțională între un neuron și:
 un alt neuron (sinapsă interneuronală): axodendritică/ axosomatică
 o celulă efectoare musculară (sinapsă neuromusculară/ efectoare/ placă motorie)
STUCTURA SINAPSEI:
 componentă presinaptică = butonii
terminali ai axonilor
 fantă sinaptică = spațiu sinaptic
 componentă postsinaptică - prezintă
receptori specifici (proteine membranare)
pentru neurotransmițători.
Poate fi: dendrita, corpul unui alt neuron
( sinapsa interneuronală) sau o fibră
musculară (placă motorie / joncțiune
neuromusculară)
Conducerea este unidirecțională dinspre
componenta presinaptică spre cea
postsinaptică.
STUCTURA SINAPSEI: