Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
Digestia alimentelor
a)Alimentele si transformarile lor in tubul digestiv
b)Digestia bucala,gastrica,intestinala
DIGESTIA ALIMENTELOR
Omega 3
Pentru o buna functionare, creierul nostru are nevoie de o substanta, numita acid docosahexaenoic (DHA) care se gaseste in grasimile de tip Omega 3. Pestele gras este cel mai recomandat, continand cea mai mare cantitate de DHA. Urmeaza pestele slab si fructele de mare. Vitaminizarea creierului Pentru a asigura o buna functionare a creierului nostru, avem nevoie de anumite substante nutritive esentiale, cum ar fi vitaminele B1, B3, B6, B12, C si mineralele magneziu, potasiu, cupru si zinc. Pricipii pentru o mai buna functionare la nivel cerebral Consuma fructe si legume proaspete (prin prelucrare termica isi pot pierde din proprietatile nutritive) in cantitati cat mai mari; Renunta la consumul de carne grasa si creste consumul de peste si fructe de mare. Iti sunt permise si carnea de pui sau vanatul slab; Ratia ta zilnica trebuie imbogatita cu nuci, migdale si seminte care stimuleaza activitatea cerebrala; Renunta la grasimile saturate! Limiteaza consumul de uleiuri vegetale hidrogenate - margarina, maioneza, sosuri din comert si de grasimi saturate cum ar smantana, branza topita, laptele integral, untul sau branza grasa; Limiteaza consumul de zahar si sodiu.
Transformarile substantelor
Substantele organice cu molecule complexe, specifice, insolubile, neabsorbabile se transforma prin hidroliza, cu ajutorul enzimelor s pecifice rezultand substante organice simple, nespecifice, solubile, usor absorbabile (principii alimentare sau nutrimente)
Digestia mecanica cuprinde trei categorii de fenomene: proteine proteolitice aminoacizi transformarea alimentelor ingerate in glicolitice glucide simple, fragmente relativ mari si solide, in particule mici glucide complexe polizaharide monozaharide si moi, usurand digestia chimica; amestecarea continutului tubului digestiv lipide lipolitice acizi grasi si cu sucurile digestive, proces care favorizeaza glicerol transformarile chimice si absorbtia; progresia (transportul) alimentelor de-a lungul tubului digestiv si eliminarea resturilor nedigerate. Digestia chimica cuprinde transformarile chimice pe care le sufera substantele alimentare in timpul tranzitului lor prin tubul digestiv. Aceste transformari de tip hidrolitic se datoresc actiunii substantelor prezente in sucurile digestive .
Enzimele sucurilor digestive scindeaza substantele alimentare complexe pana la compusi simpli usor absorbabili, numiti si principii alimentare sau nutrimente .
b) Digestia bucala,gastrica,intestinala Digestia bucala (timpul scurt cat stau alimentele in gura permite mai ales prelucrarea lor mecanica prin
masticatie si impregnarea cu saliva.) Masticatia este un proces complex prin care alimentele solide si semisolide sunt prelucrate mecanic prin taiere, zdrobire si triturare, datorita miscarilor mandibulei, concomitent cu miscari coordonate ale buzelor, limbii si obrajilor, care imping fragmentele alimentare intre arcadele dentare. Masticatia contribuie la formarea bolului alimentar, intervine in declansarea activitatii glandelor salivare si stimularea receptorilor gustativi si olfactivi care vor declansa secretia altor glande digestive. Secretia salivara este produsul celor trei perechi de glande salivare mari si al numeroaselor glande diseminate in mucoasa bucala. Saliva, secretata la om in cantitate de 1-2 1 /24 ore, este usor acida si contine : apa si reziduu uscat, reprezentat prin saruri minerale si substante organice (enzime, lizozim). Saliva intervine in : 1. solubilizarea unor constituenti alimentari, influentand stimularea gustativa 2. curatirea si umectarea mucoasei bucale, cu rol in vorbire 3. protectia antibacteriana, prin lizozim 4. eliminare de - metaboliti (uree, acid uric) - virusuri ( poliomielita, turbare) -substante toxice (Hg, Pb) 5. digestie, prin : - pregatirea alimentelor pt masticatie - formarea bolului alimentar si de glutitie 6. in mica masura intervine digestia chimica a unor constituenti.
Digestia gastrica
1) Depozitarea temporara a alimentelor 2) Digestica mecanica datorita musculaturii stomacului 3) Digestia chimica sub actiunea sucului gastric
Rolul stomacului este, in primul rand de rezervor in care se acumuleaza alimentele ingerate. Dar, in stomac, alimentele sufera si importante modificari fizico-chimice, care le pregatesc pentru digestia din intestin. Aceste modificari sunt rezultatul activitatii secretorii si motorii a stomacului. Functia secretorie consta in secretia sucului gastric, produs de glandele gastrice. Sucul gastric este un lichid incolor, limpede sau usor opalescent, in functie de continutul sau in mucus si foarte acid. Sucul gastric este constituit din : 99% apa si 1% substante organice(enzime, mucus) si substante anorgnice(HCl, cloruri de Na, K, fosfati de Ca, Mg). Principalele procese chimice, gastrice se desfasoar asub actiunea urmatoarelor enzime : pepsina, labfermentul, gelatinaza, lipaza. Mucusul gastric are rolul de a proteja mucoasa gastrica de diverse actiuni nocive, in special de autodigestie, sub actiunea pepsinei si a HCl. Reglarea secretiei gastrice se realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale si este conditionata de cantitatea si calitatea alimentelor ingerate. Procesul gastrosecretor are, in functie de sediul de actiune a stimulului alimentar, trei faze : cefalica, gastrica si intestinala, care se suprapun partial.
STOMAC
Digestia intestinala
Digestia propriu-zisa are loc in intestinul subtire sub actiunea combinata a sucurilor : pancreatic, intestinal si a bilei , iar produsii simpli rezultati sunt resorbiti pana la valvula ileo-cecala in proportie de peste 90%. SUCUL PANCREATIC este un lichi incolor, inodor di alcalin. Contine substante anorganice precum si substante organice. BILA produsul de secretie al hepatocitelor este secretata permanent catre ficat in cantitate de 500- 700 ml /zi . Intre mese sfincterul Oddi fiind inchis, bila se colecteaza si, prin reabsorbtia apei se concentreaza in vezicula biliara de unde este eliminata de duoden in timpul diestiei. Bila este un lichid verde sau galben, alcalin, amar, continand 97, 98% apa , anumiti electroliti, pigmentii biliverdine si bilirubina, saruri biliare, colesterol, lecitina. SUCUL INTESTINAL. Glandele din mucoasa duodenala secreta un lichid bogat in mucus si bicarbonat, care neutralizeaza aciditatea chimului gastric, secretia acestor glande fiind stimulata de factori chimici locali, de factori hormonali si de factori nervosi. Nu s-a dovedit secretia unui suc intestinal care sa contina enzime hidrolitice, acestea fiind prezentate la nivelul membranei apicale a enterocitelor. La acest nivel se gasesc urmatoarelor enzime : peptidazele, dizaharidazele, lipaza.
Aparat digestiv
Transformari
Alimente ingerate masticatie in cavitatea bucala
impregnare cu saliva
Boluri alimentare
Activitate motorie Activitate secretorie
Activitate motorie
Absorbita intestinala
Formaiuni intestinale adaptate pentru absorbie: Valvulele conivente: reprezint pliuri de form semilunar, ocupnd 1/2 sau 2/3 din lumenul intestinal. Ele apar n duodenul descendent, au densitate maxim n jejun, diminueaz spre ileonul terminal. Se gsesc n numr de aproximativ 800 i tripleaz suprafaa mucoasei intestinale. Vilozitile intestinale: de-a lungul intestinului subire, membrana mucoasei este acoperit vilozitile intestinale - formaiuni n deget de mnu, cu lungimea de 0,5 - 1mm, acoperite de un singur strat de epiteliu i coninnd o reea de capilare i vase limfatice. Vilozitile dein funciile de baz ale intestinului: digestia i absorbia. Prezena lor mrete suprafaa intestinal de 30 de ori. Microvilozitile enterocitare: se gsesc n zona apical a enterocitului sub forma unor prelungiri ale citoplasmei i membranei, constituind marginea n "perie" sau platoul striat. Se gsesc n numr de 650 - 3000 pe celul, avnd o lungime de 1m i contribuie la mrirea suprafeei intestinale de 70 600 ori. ntre microviloziti i deasupra lor se afl glicocalix - filamente de glicoproteine generate de enterocit, implicate n digestia unor constitueni alimentari. Celulele epiteliului mucoasei, n special de la nivelul vilozitilor, conin enzime digestive: - peptidaze care diger peptidele pn la aminoacizi; - dizaharidaze: maltaza, izomaltaza, lactaza, zaharaza hidrolizeaz dizaharidele n monozaharide; - lipaza intestinal hidrolizeaz grsimile neutre n acizi grai i glicerol. Majoritatea acestor enzime se afl la nivelul marginii n perie a celulei epiteliale intestinale.
Absorbtia apei
Absorbita lipidelor
Absorbtia proteinelor
ABSORBIA SODIULUI
Sodiul trece din lumen n enterocit pe baza gradientului electrochimic, iar apoi este pompat activ n spaiile n snge prin zona bazolateral a enterocitului. Sodiul este absorbit i n alte procese de transport activ, asociat cu glucide, AA, ioni de hidrogen. Aldosteronul stimuleaz absorbia intestinal a sodiului, mai ales la nivelul colonului. ABSORBIA CLORULUI Clorul este absorbit pasiv, secundar absorbiei sodiului.
ABSORBIA CALCIULUI
Calciul este absorbit activ prin intermediul unui carrier de la nivelul polului apical CBP (proteina fixatoare de calciu). Sinteza acestei proteine se realizeaz n enterocit i regleaz rata absorbiei intestinale n funcie de controlul exercitat de vitamina D i de parathormon.
6. Evitarea dulcilor dupa cina, pentru a nu ramane resturi, care favorizeaza aparitia cariilor. 7. Spalarea dintilor dupa fiecare masa principala si obligatoriu seara inainte de culcare. Periajul dintilor, cu perie si pasta, sa dureze aproximativ 5 min. si sa fie executat prin miscari verticale ce la gingii spre marginea dintilor, atat pe fata exterioara, cat si pe fata interioara.
Obiectivele igienii sistemului digestiv :
evitarea meselor bogate din punct de vedere cantitativ evitarea condimentelor, prin consumarea alimentelor bogate in celuloza evitarea constipatiilor, prin consumare alimentelor bogate in celuloza prevenirea cariei dentare si infectiilor, pri mentinerea igienei cavitatii bucale mestecarea corecta a alimentelor, bine si incet, fara graba cu gura inchisa prevenirea intoxicatiilor, toxiinfectiilor alimentare si a viermlorintestinali prin hranirea cu alimente d pastrarea alimentelor in conditii optime de igiena utilizarea corecta a apei potabile, numai la sfarsitul meselor pentru a nu dilua sucurile digestive evitarea asocierii dulciurilor cu fructe si salate.
Alte boli ale intestinului Tulburari vasculare ale intestinului Ileus paralitic si ocluzia intestinala fara hernier Diverticuloza intestinului Sindromul intestinului iritabil Alte turbulari functionale ale intestinului Fisurarea si fistula regiunilor anale si rectale Abscesul regiunilor anale si rectale Alte boli ale anusului si rectului Alte boli ale intestinului Litiaza biliara Colecistia Alte boli ale vezicii biliare Alte boli ale cailor biliare Pancreatita acuta Alte boli ale pancreasului Afectiunile vezicii biliare
Bolile ficatului
Boala alcoolica a ficatului Boala toxica a ficatului Insuficienta hepatica Hepatita cronica Fibroza si ciroza ficatului Alte boli inflamatorii ale ficatului Alte boli ale ficatului Afectiuniile hepatice in cursul unor alte boli