Tesuturi vegetale si animale

Definitie: tesutul este o grupare de celule cu aceeasi forma si

structura, care indeplineste aceeasi functie.
Localizare: in organismele pluricelurare.
Celula -> tesut -> organ -> organism
Stiinta care se ocupa cu studiul tesuturilor se numeste
histologie.

Tesuturi vegetale
Clasificare: dupa forma celulelor - parenchimatice (cu
celule izodiametrice); prozemchimatice (cu celule alungite). Dupa
gradul de diferentiere celulara - meristematice (cu celule tinere);
definitive (cu celule diferentiate). Dupa origine- primare (din
meristeme primare); secundare (din meristeme secundare). Dupa
prezenta continutului celular - vii; moarte. Dupa rol - asimilatoare;
formative; depozitare; absorbante; mecanice; secretoare;
protectoare; aerifere; conducatoare; senzitive; de miscare.

Tesuturi formative (embrionare, meristematice)

Etape in dezvoltarea plantei: celula - ou - embrion (tesuturi
embrionare) - tesuturi definitive.
Origine: din embrion

o Cotiledoane - > frunze

o Gemula - > tulpina
 o Tigela - > hipocotil (zona de tranzitie de la structura
radacinii la cea a tulpinii).
o Radicula - > radacina (radicula si gemula prezinta varf
vegetativ si formeaza meristeme primare).
o - din meristemele primare (care determina cresterea in
lungime) - > meristeme secundare (care determina cresterea
in grosime).
Caracterele celulelor meristematice: tinere, mici,
izodiametrice, citoplasma densa, nucleu foarte mare situat central,
pereti foarte subtiri, celulozici; fara spatii aerifere; fara plastide
colorate; fara substante de rezerva; vacuole vizibile.
Diviziunea celulelor:

periclin anticlin

Clasificarea tesuturilor meristematice:

- dupa localizare in corpul plantei: embrionare (proembrion); apicale
(apex radicular, apex caulinar); intercalare (discontinue - intre
tesuturile definite din internodurile paielor; continue - asemanatoare
cu doua inele concentrice).
- dupa origine: primare (apicale si intercalare discontinue) ce
formeaza tesutul definitiv din structura primara a organelor;
secundare (laterale, intercalare continue) ce formeaza tesutul definitiv
din structura secundara a organelor axiale.

Tesuturi definitive
Origine: din meristeme.
 Caracteristica principala: celulele nu se divid, tesuturile au
roluri diverse.
Tipuri de tesuturi: tesuturi de aparare, tesuturi
fundamentale, tesuturi conducatoare, tesuturi mecanice, tesuturi
secretoare.
Tesuturile de aparare: localizare - la exteriorul organelor
sau altor structuri. Apara impotriva agentilor nocivi, patogeni,
impotriva animalelor, temperaturilor excesive. Au rol in cicatrizare.
Tesuturile de aparare au origine dubla: scufia; rizoderma (stratul de
celule din regiunea pilifera), exoderma, endoderma, epiderma (la
exteriorul organelor aeriene).
Peridermul si ritidoma tesuturi de aparare secundara.
Tesuturi fundamentale (parenchimatice) pot fi: tesuturi de
asimilatie, de depozitare pentru substante organice; tesut aerifer
(stomatele); tesut acvifer = depoziteaza apa.

Tesuturi conducatoare: sunt de doua categorii: lemnoase

(xilem) - vase lemnoase, fibre lemnoase, parenchin lemnos; liberiene
- conduce seva elaborata (floen) formata din tuburi ciuruite, parenchin
liberian, fibre liberiene.

Tesuturi mecanice: sustin si dau elasticitate plantei, fibre

textile.
Tesuturi secretoare: pot fi externe (papile, glande digestive,
nectarigene, salifere); interne (canale, buzunare, celule).

Tesuturi animale
Principalele tipuri de tesuturi animale sunt:
- tesutul epitelial, conjunctiv, muscular si nervos.
 A. Tesutul epitelial - protejeaza organele sau captuseste
cavitatea lor. Apara organismul. Secreta anumite substante. Pot
indeplinii functii senzitive. Sunt avasculare ( nu au vase de sange).
Clasificare:- epiteliile de acoperire ( cu celule prismatice,
cilindrice, cubice).

- epitelii glandulare: formeaza glandele endocrine, exocrine

si mixte.
- epitelii senzoriale (se gasesc in mucoasa olfactiva, in
urticula si sacula in mugurele gustativ).

B. Tesutul conjunctiv/ de legatura: hraneste alte tesuturi

sau organe; da rezistenta organismului; leaga organele intre ele;
apara organismul.
Alcatuirea tesutului conjunctiv: celule, fibre, substanta
fundamentala- moale, semidura, dura, fluid (sangele).
Clasificare:
o - tesut conjunctiv moale: lax, elastic, adipos, fibros.
o - tesut conjunctiv semidur: intra in alcatuirea cartilajelor,
formeaza oasele. Exemple: tesut osos compact (diafizele
oaselor lungi); tesut osos spongios (in epivasele oaselor
lungi) are ariole si trabecule (canale).
 C. Tesutul muscular este format din celule fusiforme cu
unul sau mai multi nuclei.
Tipuri de tesut muscular:
- tesut muscular striat (componenta muschilor scheletici,
limba, laringele).
- tesut muscular neted (alcatuieste organele interne -
stomacul, intestinele).
- tesut muscular cardiac (alcatuieste inima).

D. Tesutul nervos format din neuroni si celule gliale.

Legatura dintre neuroni se realizeaza prin sinapse. Celulele

gliale hranesc neuronii si ii sustin.