STEREOTIPURI SI PREJUDECATI

"Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi.

Ele sunt inzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte
unele fata de celelalte in spiritul fraternitatii."

 Stereotipuri si prejudecati
Stereotipul este ca o stampila, care multiplica de mai multe ori o imagine
dupa un singur sablon. Walter Lippmann, in cartea sa din 1920 Opinia
Publica, a folosit termenul pentru a descrie felul in care oamenii isi pun
semenii in diverse categorii – le pun stampile – dupa anumite caracteristici
ale acestora.

A crea stereotipuri este o functie naturala a creierului nostru, prin care

simplificam realitatea complexa, pentru ca mintea si corpul nostru sa
dezvolte raspunsuri automate la stimuli similari.

Stereotipia, in relatiile sociale, are o functie utila: prin clasificarea

indivizilor le putem anticipa comportamentul si planifica reactiile.
Dar a crea stereotipuri poate fi periculos. Stereotipurile culturale conduc la
prejudecati, la opinii negative despre ceilalti. Stereotipurile si prejudecatile
sunt obstacole majore in comunicare si, mai mult decat atat, sunt cauzele
unor actiuni si emotii negative. Prejudecatile care sunt bazate pe
ultrasimplificarea oricarei rase de oameni intrun stereotip ingust si negativ,
pot avea consecinte tragice precum discriminarea, violenta si in cazuri
extreme, genocidul.

Deseori oamenii au stereotipuri legate de:

- Varsta: toti adolescentii iubesc rockul si nu respecta pe cei mai in

varsta.

referat.clopotel.ro
 - Sex: barbatii doresc un singur lucru de la femei.
- Rasa: toti chinezii arata la fel.
- Religie: toti cei care sunt de religie islamica sunt teroristi.
- Vocatie: toti avocatii sunt lacomi.
- Nationalitate: toate persoanele de etnie Roma sunt murdare.
- Locuri: toti oamenii care traiesc in orasul X sunt lenesi.
- Lucruri: toate ceasurile elvetiene sunt perfecte.

Stereotipurile caracteristici principale:

- Sunt mult mai simple decat realitatea.
- Se obtin mai degraba de la „mediatori culturali”, decat prin proprie
experienta.
- Sunt false prin insasi natura lor.
- Atunci cand sunt dobandite in copilarie sunt foarte greu de schimbat
si raman cu incapatanare in mintea noastra, colorand perceptiile si
comportamentele noastre.

Orice film american contine cel putin cateva clisee. Am ales doar pe cele
care mi-au placut mai mult:

– cainii recunosc intotdeauna personajul negativ si latra la

el.
– un personaj negativ comite o crima in fata ferestrei in
timp ce este privit prin binoclu.
– cel putin un frate geaman este malefic.
– o masina va exploda intotdeauna cand se trage asupra
ei, doar daca nu e condusa de eroul filmului.
– un hacker ghiceste o parola din maximum trei
incercari.
– fulgerele si tunetele sunt instantanee.
– noaptea totul este albastru.
– in lupte de strada, eroul se bate intotdeauna 1–la-1
chiar daca sunt mai multi oponenti care asteapta sa le
vina randul.
– mamele intotdeauna pregatesc la micul dejun oua cu
sunca. Tatal intotdeauna intarzie la birou iar copiii se
grabesc sa prinda autobuzul spre scoala. Mai au timp
doar sa soarba din cafea/suc si sa muste dintr-o felie de
paine prajita.
– daca eroul isi sufleca manecile devine invulnerabil.
– toate apartamentele din Paris au vedere spre Turnul
Eiffel.

2
 – orice incuietoare poate fi desfacuta cu o carte de credit
sau o agrafa.

–– exploziile in spatiu produc zgomot; navele spatiale produc

zgomot in spatiu.
– femeile vor fi intotdeauna epilate chiar si in timpuri
preistorice.
– daca o femeie e gravida va naste intotdeauna pana la
finalul filmului.

In timp ce discriminarea reprezinta o forma de manifestare

comportamentala, Prejudecata reprezinta o atitudine negativa fata de
fiecare individ membru al unui grup, care este motivata doar de
apartenenta acestuia la grup (Gordon Allport, 1958). Discriminarea este
legata de stereotipuri, care reprezinta componenta negativa a prejudecatii
(Dora Copozzo, Chiara Volpato, 1996). Acestea reprezentand o structura
cognitiva stabila si relativ rigida, ajuta la mentinerea atitudinii negative si
la perpetuarea comportamentelor diferentiate bazate acestea. Un alt
fenomen cu care este relationata discriminarea este cel de stigma, cei
stigmatizati devenind mai usor tinta tratamentelor diferentiate.
Stiintele sociale au oferit o serie de explicatii alternative pentru
practicarea discriminarii.
- Teoriile care pun accentul pe stratificarea sociala arata ca
discriminarea este „produsul stratificarii sociale bazata pe distributia
inegala a puterii, statusului si bogatiei intre grupuri” (Bouhris,
Turner, Gagnon, 1997, pag. 274). Grupurile dominante incerca sa isi
mentina pozitia apeland la practici de discriminare. Cercetarile de
psihologie sociala au relevat faptul ca membrii grupurilor cu status
superior au tendinta sa discrimineze mai mult decat cei ai grupurilor
subordonate (ibidem, pag.285).
- Teoria conflictelor reale elaborata de Sherif (1956) sustine ca
discriminarea apare in conditiile competitiei pentru resurse limitate care
exista intre doua grupuri. In acest context indivizii tind sa favorizeze
membrii propriului grup. Pentru reducerea discriminarii au fost dezvoltate
o serie de strategii menite sa asigure egalitatea de sanse in zonele in care au
fost in mod sistematic sub-reprezentate a persoanelor care fac parte din
grupuri supuse in mod traditional discriminarii. In Statele Unite aceste
strategii poarta numele de Actiune Afirmativa, in timp ce in Marea Britanie
sunt cunoscute sub denumirea de Discriminare Pozitiva. Aceste strategii nu
presupun o „discriminare inversa”, ci au menirea sa asigure egalitatea de
sanse pentru toti cetatenii, indiferent de grupul caruia ii apartin.
Discriminarea Pozitiva si Actiunea Afirmativa presupun pe de o parte
recunoasterea dezavantajelor acumulate de grupurile respective, precum si

3
 dezvoltarea de politici si de practici care ajuta la depasirea dificultatilor
(Neil Thompson, 1997). Domeniile principale in care s-au focalizat actiunile
strategiilor de eliminare a discriminarii sunt piata muncii, educatia si
locuirea.

Ce putem face pentru a reduce sau a elimina

stereotipurile din viata noastra?

- Sa ne concentram pe fiecare persoana in parte ca individ.

Fiecare dintre noi merita sa fie considerat ca o fiinta umana
unica.
- Sa fim mai atenti la stereotipuri si la cum acestea ne
influenteaza atunci cand interactionam cu alti oameni.
- Sa ne amintim ca ar putea exista mai multe diferente in cadrul
unui grup, decat intre grupuri.
- Sa recunoastem ca facem cu totii parte simultan din mai multor
grupuri si ca nici unul dintre aceste grupuri nu poate explica in
totalitate ceea ce suntem.
- Sa Invatam sa privim lucrurile si din perspectiva celuilalt.
- Sa adoptam o atitudine mai umila cand e vorba de obiectivitatea
judecatii noastre.
- Sa fim dispusi sa invatam mai multe despre cultura si profilul
persoanelor care sunt diferite de noi
- Sa neutralizam stereotipurile atunci cand le intalnim.

- Respecta-ti semenii, indiferent de sex, nivel de educatie, varsta,

apartenenta etnica, religioasa, orientare sexuala sau politica.

- Mentioneaza nivelul de educatie, varsta sau apartenenta etnica,

religioasa, orientarea sexuala sau politica a persoanelor despre care relatezi
numai atunci cand acest lucru este relevant in context.

- Intreaba - i pe cei implicati cum doresc sa fie identificati si foloseste

aceasta denumire in relatarea ta.

- Evita senzationalismul bazat pe stereotipuri si prejudecati.

- Identifica-ti propriile stereotipuri si prejudecati si asigura-te ca nu iti

afecteaza relatarea.

- Impune un ton neutru atunci cand utilizezi stirile preluate din alte surse.

- Fii echilibrat si inlatura termenii discriminarii negative sau pozitive.

4
- Nu amesteca experiente personale in relatarile de presa despre o minoritate,
deoarece sunt irelevante.

- Acorda in mod egal atentie tuturor partilor implicate in subiectul despre

care relatezi.

- Include printre sursele tale si reprezentanti ai minoritatilor, pentru o

reflectare cat mai larga a societatii.

- Fii constient ca intre tine si minoritatile despre care relatezi pot exista
diferente culturale care blocheaza accesul la informatii.

- Corecteaza gramatical citatele daca pun intr-o lumina nefavorabila sursele.

- Relateaza cu dorinta de a construi punti de intelegere intre categorii,
grupuri umane sau optiuni individuale.

BIBLIOGRAFIE

Capozzo, Dora, Chiara Volpato (1996) – „Relatii intergrupuri:

perspective clasice si contemporane” in Richard Bouhis, Jaques – Phillipe
Leyens (coord), Stereptipuri, discriminare si relatii intergrupuri, Editura
Polirom, Iasi
Walter Lippman Opinia Publica 1920
Sherif, Muzafer, Carolin Sherif (1956) – An Outline of Social Psychology.
Revised Edition, Harper & Brothers, New York