2

Cuprins
1. Introducere.......3
2. Stereotipuri, caracteristice principale..4
3. Principii ale stereotipurilor..............................................................8
a) Principiul nondiscriminarii.8
b) Principiul publicitatii..8
4. Stereotipuri si prejudecati......10
5. Stereotipuri, discriminare..14
6. Procese ale stereotipizarii..17
7. Rezumat al concluziilor.20
Bibliografie21


3

1.Introducere
"Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi. Ele sunt inzestrate cu
ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unele fata de celelalte in spiritul fraternitatii."
Cuvntul stereotip vine din greac "stereos": dur, solid si "typos": amprent, model. n secolul
XVIII, n tipografie acest termen semnific o imprimare, care putea fi reprodus ntr-un mare
numr. n sens figurat aceasta ar nsemna o expresie ce o repetm fr a fi supus unul examen
critic.Pentru a cunoaste mai bine lumea si lucrurile care ne nconjoar, noi recurgem la o
activitate de categorizare si comparatie. Noi categorizm oamenii si obiectele cu ideea c ele ar fi
de aceeasi natura. Categorizarea preced stereotizarea. A crea stereotipuri este o functie natural
a creierului nostru, prin care simplificm realitatea complexa, pentru ca mintea si corpul nostru
sa dezvolte raspunsuri automate la stimuli similari."Stereotipurile sunt preri comune referitoare
la caracteristicele personale a unui grup de persoane" Conceptul de la steriotip se numara printer
disciplinele noastre cel mai bine cunoscute de catre marele public.Aceasta nu este de mirare daca
luam in considerare titlurile de actualitate:atac impotriva unui centru de primire a refugiatilor
politici,declarative cu neta conotatie rasista a unui lider populist sau,,purificare etnicade catre
trupe mai mult sau mai putin oficiale in contextual unui razboi civil.Notiunea de steriotip le
evoca pe cele de prejudecata si de descriminare.Ea conduce ,far doar si poate, la idea de
generalizare si de eroare de judecata, cu tot cortegiul ei de cosecinte nedorite pe plan
comportamental.Nu este deci gresit,chiar immoral,se se fondeze o judecata sau o strategie de
actiune doar pe o lectura steriotipica a celuilalt.O prima sectiune va propune definitia notiunii de
stereotip,va prezenta diverse instrumente de masura si va incerca sa puna in lumina motivele
pentru care indivizii isi construiesc o convingere steriotipa.In al doilea rind,ne vom ocupa de
impactul steriotipurilor asupra judecatii sociale si de interpretare informatiilor.Perspectiva
dominant in cognitia sociala considera ca procesele cognitive in joc in tratarea informatiilor ne
ajuta sa intelegem comportamentele din punctual de vedere al steriotipurilor noastre.O definitie
acceptata de majoritatea autorilor ar fi aceea care prezinta steriotipurile ca,, un ansamblu de
convigeri impartasite vizavi de caracteristice personale,de trasaturile de personalitate, dar si de
coportament,specific unui grup de persoane(Leyens,Yzerbyt &Schadron,1994). O ideie pe care
Lippmann(1992) a aparut-o cu vigoare a fost aceea ca noi sintem determinate sa functionam pe
baza unor imagini din mintea noastra, a unor generalizari abusive, a unor pierderi de memorie.In
4

masura in care mediul este foarte complex,trebuie sa l percepem efectuind o selectie severa
(Markus &Zajonc,1985; Stephan,1985).
2.Stereotipurile, caracteristici principale
Stereotipurile au patru caracteristici principale (Walter Lippmann):Sunt mult mai simple dect
realitatea;Se obin mai degrab de la mediatori culturali, dect prin proprie experien;Sunt
false prin nsi natura lor.
Atunci cnd sunt dobndite n copilrie sunt foarte greu de schimbat i rmn cu ncpnare n
mintea noastr, contribuind la formarea percepiilor i a comportamentelor noastre.Astfel de
stereotipuri culturale exist i n problematica diferenierii dintre genuri, n orice tip de societate,
fiind atribuite, n mod frecvent, comportamente i particulariti specifice pentru femei i pentru
brbai. Allan i Barbara Pease descriu n cartea lor ( De ce brbaii se uit la meci i femeile n
oglind) faptul c diferenele care exist ntre brbai i femei este legat de felul lor de a
comunica. Autorii demonstreaz c diferenele au fost create de funciile pe care brbaii i
femeile le-au avut de-a lungul mileniilor, n efortul lor de a supravieui: brbaii erau vntori, iar
femeile creteau copiii, concentrndu-se pe pstrarea relaiilor .Se consider c rezultatul acestor
funcii diferite au condus la o specializare a creierelor acestora, cercetrile demonstrnd c
Mintea brbailor are mai puine centre de vorbire dect cea a femeilor.Diferenierea dintre
sexe i rolurile diferite pe care le dein n procesul muncii, se structureaz i n funcie de
trecerea de la o societate la alta, unul dintre stereotipurile celebre fiind c brbaii sunt
obiectivi iar femeile subiective, i aceasta pentru c asa cum arta Alvin Toffler n Al
treilea val atunci cnd s-a facut trecerea de la epoca preindustrial (cnd viaa productiv i
viaa casnic se ntreptrundeau) la cea industrial, brbaii au fost nevoii s munceasc mai
mult n fabrici i birouri i s presteze o munc productiv direct din punct de vedere economic,
pe cnd soia rmnea n general acas, prestnd o munc indirect productiv. Astfel, brbaii
erau pregtii din copilrie pentru rolul lor din atelier, fiind stimulai s devin obiectivi, iar
femeile, au fost pregtite de la natere pentru reproducere, creterea copiilor i treburile casnice,
ceea ce echivaleaz cu a fi subiectiv.n trecerea de la societatea industrial la cea modernist i
postmodernist i pn n zilele noastre, se remarc o destructurare a rolurilor bine stabilite de
societate, femeile realiznd din sarcinile brbailor i obinnd funcii care preau specifice
5

acestora, iar barbaii ncep s i dezvolte din ce n ce mai mult acea latur de relaionare,
specific n general femeilor. Treburile casnice ncep s fie mprtite de ambii parteneri nu
doar de femei, iar n mediul organizaional femeile ncep s ocupe funcii de conducere
importante. Dar i la nivelul acestor schimbri persist stereotipuri specifice.
Mrcile culturale (care includ i stereotipurile de la nivelul genului) sunt prezente i n mediul
organizaional, impunnd atitudini, valori, comportamente.Astfel, stereotipurile culturale cele
mai frecvente despre brbai (fiind acceptate universal) sunt: agresivitatea, stpnirea de sine,
rceala, ambiia, competitivitatea, obiectivitatea, dominarea, independena i raionalitatea. n
schimb femeile sunt orientate spre sentiment, grij, aspect exterior, dependen. Fiind active i
practicate de majoritatea, aceste stereotipuri culturale sunt pozitive relativ la brbai i negative
relativ la femei, ele fiind transmise prin educaie, norme i valori, prin mass media i modele
sociale. Brbaii se regsesc n sfera productiv, n regii autonome de importan naional, n
cadrul militar i n unele funcii publice, iar femeile se afl n sfera relaiilor publice, n
publicitate i n departamente de Resurse Umane i gestionare a personalului.Studiile privind
genul n organizaii relev faptul c, dei femeile pot adopta stiluri diferite de leadership dect
brbaii, ele sunt cel puin la fel de eficiente n poziiile de conducere. Femeile tind s fie mai
degrab democratice n stilul de conducere fa de brbai care, n general, adopt un stil mai
autocrat.Totui femeile sunt n continuare n urma brbailor ca acces la poziii manageriale de
top. Diferena de gen n aceast situaie nu se refer la procesul de a conduce propriu-zis, ci la
autoritatea (pe care o persoan, aflat ntr-o funcie de conducere) o negociaz pentru a-i putea
exercita funcia. Femeile care ajung n top management ncearc s obin autoritatea n lipsa
validrii externe din partea colegilor i a efilor.Ele sunt mai degrab dezaprobate i puin
susinute.Ajunse n poziii de conducere, normele de gen dicteaz modul cum ceilali i chiar
femeile n cauz consider c ar trebui s se comporte, n timpul exercitrii funciei. Femeile
adopt deseori comportamente de conducere tipic masculine pentru a reui.Femeile n poziii de
management se concentreaz mai ales n domenii non-strategice ca resurse umane, financiar.
Accesul dinspre middle management spre top este mai facil pentru persoane care vin din
departamente care aduc ctiguri sau care au putere mai mare la nivel strategic vnzri,tehnic
domenii considerate tipic masculine.Studii calitative arat c femeile adopt des rolul de leader
informal. De asemenea femeile au tendina de a evita titulatura de lider,n favoarea unor
denumiri mai puin oficiale: facilitator, organizator,coordonator, fiind de multe ori
6

recunoscute ca persoane care faciliteaz relaiile sociale n echip, fiind ntlnite ca i lideri, n
grupurile care au o istorie de durat i n care gradul de interaciune este ridicat i bine
consolidat.Problema stereotipurilor ne atrage atenia asupra interpretrilor care pot s deprecieze
sau s creeze un context negativ, nelsnd posibilitatea de a fi exploatate anumite poteniale ale
oamenilor. n acelai timp, este necesar recunoaterea complementarittii dintre genuri.
Putem identifica dou etape eseniale n evoluia gndirii despre percepia intergrupal: una veche
i reificatoare, i alta recent , sceptic i prudent. Prima crede n puterea raiunii de a descoperi
i explica adevratele trsturi ale grupurilor umane i, din acest motiv, nu vorbete deloc
despre stereotipuri. Cealalta crede c putem avea dou opinii despre aceste trsturi i, n
consecin, c putem vorbi doar despre stereotipuri.Etapa iniial a fost marcat deci de
convingerea c putem observa i judeca trsturile diverselor grupuri sociale la fel de clar i de
obiectiv cum percepem atributele unor categorii naturale. Aceast concepie a caracterizat o
perioad istoric foarte lung , ce coboar pn n Antichitate. De pild, n lucrarea De aere,
aquis et locis Hipocrat din Chios afirm c trsturile popoarelor difer n funcie de zona
geografic n care triesc i de regimurile lor politice. Mai exact , celebrul autor susinea c
anotimpurile invarialile ca temperatura din Asia i fac pe locuitorii acestor zone lai i
indolesceni, n timp ce europenilor , care care triesc n locuri cu variaii mari de temperatur
de la un anotimp la altul, le este lefuit un caracter curajos, pasional, slbatic i nesociabil. La
influenele factorilor fizici s-ar aduga i efectele organizrii politice: europenii care triesc n
regimuri monarhice, iar aceast diferen s-ar datora faptului c ntr-o democraie oamenii lupt
pentru propriile lor interese i beneficii, pe cnd ntr-o monarhie ei sunt nite sclavi care lupt
pentru interesele celor care i conduc.Secole bune mai trziu, o serie de autori ca DArgens,
Diderot, Helvetius, Hume , Montesquieu sau Rousseau au ncercat i ei s descrie i s explice
,,caracterul naional al popoarelor , avansnd modele simolare celor propuse de Hipocrat, adic
exacte pe expolorarea rolului pe care factorii fizici i sociali l joac n determinarea
personalitii grupurilor umane mari. Uneori, abordrile lor sunt destul de comlexe, cum ar fi
cazul lui Montesquieu, care explica ,,spiritul general al naiunilor prin interaciunea unei
multitudini de factori interdependeni ca moravuri, regimul politic, istoria, clima, obiceiurile i
cutumele etc. Alteori, acestea sunt mai simpliste i descrierea popoarelor se face n termeni
stereotipici , cum ar fi cazul lui Helvetius i Hume.De exemplu, dei Hume era mpotriva acelora
care cred c pitem privi toi membrii unui popor dispune de un set particular de trsturi i c ne
7

putem atepta la diferene semnificative n acest sens. El credea, de pild , c elveianul obinuit
e mai cinstit dect irlandezul obinuit sau c francezul obinuit e mai jovial dect spaniolul
obinuit. La nceput, studiile despe stereotipurile i atitudinile majoritarilor fa de grupurile
minoritare au fost dominante de psihanaliz, iar aceast dominaie s-a manifestat n dou etape.
Prima , care a durat pn la 1940, aborda prejudecile albilor mpotriva minoritilor prin prisma
jocului unor mecanisme de refulare, proiectare i deplasare a agresivitii resimite n urma unor
frustrri social majore. De pild, n condiiileunei crize economice este foarte probabil ca
oamenii s acumuleze mult agresivitate.
Conform teoriilor psihodinamice, aceasta trebuie s-i gseasc un obiect asupra cruia s se
elibereze, iar grupurile minoritare pot reprezenta o int convenabil. (Cernat V.,2005).Asa cum
am vazut mai sus marea majoritate a cercetatorilor din domeniul cognitei sociale insist ape
impactul stereotipurilor im primele moment ale intilnirii cu persoana necunoscuta.Lucrarile din
domeniu perceptiei sociale lasa sa se inteleaga ca vointa si efortul ne permit sa ne detasam de
influenta stereotipurilor.Am putea sa ne temem ca viziunea actual a perceptiei sociale consta in a
descrideta procesul de judecata, din moment ce se sprijina pe elemente categoriale, aprobind tot
ceea ce este produs printr o judecata care solicita mult cognitia.Cu toate c mentalitile din
societile tradiionale s-au schimbat, totuiateptrile difereniale de rol de sex sunt att de
adnc imprimate n mentalitateacotidian, nct afecteaz n mod hotrtor i percepia imediat
(Ilu, 2000, 184).Este cunoscut faptul c rezistena la schimbare a constructelor stereotipe
depindede ct de adnc nrdcinate sunt acestea la nivelul mentalului colectiv.
Mijloacele acestei selectii sint categoriile(Bruner &Tagiuri,1954),iar steriotipurile trimit la
categoriile personale (Tajfel,1972).Intr -o abordare cognitiva a steriotipurilor,vom considera ca
individul asociaza in memorie continuturile steriotipice si etichetele categoriale.In cosecinta,
evocarea etichetelor categoriale ar trebui sa faciliteze accesul la continuturile
stereotipice.Problema care urmeaza formarii steriotipurilor se refera la modul in care
cunostintele stereotipice, o data constitue, intervin in judecatile asupra celuilalt.Dupa cum arata
numersoase lucrari,stereotipurile influenteaza atit modul in care asimilam informatiile noi cit si
modul in care ne amintim de ele(Fiske &Taylor).Intr- un cuvint, un stereotip va fi cu atit ma
utilizat fata de un grup cu cit teoria subiacenta va parea mai explicative si cit vom avea impresia
ca stim un numar mare de lucruri vizavi de membrii lui.
8

3.Principii ale stereotipurilor
a)Principiul nondiscriminrii
Discriminarea exist i contribuie la multe situaii tensionate. Putem vorbi despre discriminri la
nivelul relaiilor profesor-elev, elev-elev, printe-elev, printe-printe etc.Baza celor mai multe
dintre discriminri se regsete n stereotipuri (diferenierea pe criterii etnice). Este eficient s-i
ndemnm pe elevi s-i nfrneze acest tip de gndire?n urma unor experimente s-a constatat c
atitudinea stereotip a fost exacerbat de cerina de a suprima gndirea stereotip. La fel s-a
ntmplat i n cazul comportamentului. O suprimare a atitudinii i comportamentului
discriminatoriu are efect doar pe parcursul cazului la care se cere, revenind mult mai puternic n
situaiile urmtoare.ncercnd s efectueze ceea ce li s-a cerut (suprimarea comportamentului
discriminatoriu), subiecii s-au concentrat pe ncercarea de a elimina din propria gndire orice
perspectiv stereotip. ns aceast aciune de scanare, de cutare, a generat ceea ce se numete
accesibilitatea stereotipului. Acesta este un efect al interdiciei. Dac i se spune unui elev s nu
se mai poarte urt cu colegul su de o anumit etnie, elevul se concentreaz mai mult pe etnia
colegului su, ceea ce l va face s-i exacerbeze mai apoi atitudinea sau comportamentul care
iniial au fost suprimateMai nti trebuie eliminat ameninarea stereotipului (Steele). Aceasta
nseamn c stereotipul nu este cunoscut doar de ctre persoana care l gndete n raport cu un
alt individ, ci i acesta este foarte contient de felul n care este perceput de ctre ceilali. Acest
lucru creeaz o stare de frustrare i anxietate care i pun amprenta asupra activitii victimei
stereotipului.n studiul lui Steele, prejudecata conform creia capacitile cognitive ale afro-
americanilor sunt mai prejos dect ale celorlali creeaz o presiune suplimentar asupra acestora
n timpul testelor de evaluare; frica i va face s aib mai multe erori i s obin scoruri mai
sczute dect n cazul n care ameninarea stereotipului nu s-ar fi produs.
b)Principiul publicitii
Domeniul publicitii a manifestat ntotdeauna interes pentru cercetrile n sfera tiinelor sociale
i psihologiei aplicate, n ncercarea de a nelege: dorinele, necesitile i motivaiile individului
(cu accent pe analizarea nevoilor precontiente i incontiente pe care o cumprare le satisface
mai mult sau mai puin - siguran, narcisism, identificare cu o clas social); modul de a
9

interaciona cu ceilali; percepia pe care o are asupra mijloacelor de comunicare i modurilor de
reprezentare a acestora.
Spre exemplu, studiul cu privire la comunicarea prin imagine s-a aplicat n procesele de
fabricaie a anunurilor publicitare i testarea gradului de nelegere a mesajelor. Prin prisma
puterii imaginii, reclama de televiziune are cel mai mare impact asupra consumatorului i
societii n ansamblu, avnd n vedere c este locul n care creativitatea productorilor de
mesaje publicitare se poate manifesta cu cele mai mici constrngeri legate de suport.
Comunicarea publicitar se construiete n jurul imaginii, mesajele promovate zilnic, n spoturile
publicitare, neadresndu-se doar laturii utilitare a interesului, ci prefernd o abordare mai subtil,
afectiv, care face apel la senzaii.
Publicitatea senzorial i-a pierdut caracterul strict informativ i recurge la subterfugii de
imagine n mesaj ca unic argument persuasiv (spre exemplu, n unele reclame, maina sport este
asimilat cu sexualitatea i puterea masculin, iar sucurile de fructe vnd vitalitate i
prospeime). Conceptele n domeniile psihologiei sociale au contribuit la elaborarea unor modele
de comunicare ct mai persuasive, n vederea atragerii consumatorului.n acest sens, s-a recurs la
manipularea stereotipurilor existente, crearea de noi stereotipuri sau deconstrucia celor
consacrate. Rolul stereotipurilor n publicitate este de a influena comportamente, n situaia n
care acestea sunt acceptate n afara experienei, fiind definite ca scheme simplificatoare, care-i
ajut pe consumatori s filtreze informaia.
Stereotipurile provoac asocieri spontane, care produc declick-ul n mintea consumatorilor, ce
pot nelege mai bine, prin recunoaterea limbajului grupului, cui se adreseaz reclama. Spotul
publicitar are misiunea s scoat n eviden toate compatibilitile dintre consumatori i s le
indice acestora modul n care i pot rezolva nevoile personale. Reprezentrile date scoase din
contextul lor istoric sau geografic nu sunt vzute de ctre destinatar ntr-o dimensiune cultural,
dar se percep ca nite valori actuale i joac un rol de emblem. Imaginea publicitar presupune
un fel de imprecizie geografic sau istoric.
n publicitate, se recurge adesea la stereotipuri n scopul sugerrii anumitor caliti, fr a le
rosti, i asocierii lor, prin efectul de proximitate, unor proprieti ale produsului promovat
10

(reclama Coca-Cola light, care are la baz ideea c buturile rcoritoare fr zahr ajut la
obinerea siluetei visate).
4.Stereotipuri si prejudecati
Stereotipul este ca o stampila, care multiplica de mai multe ori o imagine dupa un singur sablon.
Walter Lippmann, in cartea sa din 1920 Opinia Publica, a folosit termenul pentru a descrie felul
in care oamenii isi pun semenii in diverse categorii le pun stampile dupa anumite
caracteristici ale acestora. A crea stereotipuri este o functie naturala a creierului nostru, prin care
simplificam realitatea complexa, pentru ca mintea si corpul nostru sa dezvolte raspunsuri
automate la stimuli similari. Stereotipia, in relatiile sociale, are o functie utila: prin clasificarea
indivizilor le putem anticipa comportamentul si planifica reactiile. Dar a crea stereotipuri poate fi
periculos.Conform definiiei din DicionarulCambridge, stereotipurile sunt o idee fix pe care
oamenii o au despre cum estecineva sau ceva, n special despre ceva greit.Conform aceluiai
dicionar,prejudecile sunt o opinie sau sentiment nedrept i nerezonabil, format fr ndeajuns
de mult gndire sau cunoatere. Cu alte cuvinte, stereotipurile sunt Idei preconcepute, cliee n
timp ce prejudecile sunt sentimente iraionale de fric ineplcere. Pot fi nelese ca nite filtre
de protecie mpotriva afluxului de informaiicare ne permit s judecm oamenii fr a-I cunoate
personal sau cunoscndu-i numai superficial: ele ne limiteaz opinia despre realitate.In acest sens
se poate argumenta ca stereotipurile si prejudecatile au o functie pozitiva,permintidu-ne sa luam
repede o decizie. Prejudecata reprezint dimensiunea afectiv asociat stereotipului, raportarea
afectiv la unanumit grup. i de obicei implic respingerea celuilalt considerat ca membru al
unui grup fa decare se manifest sentimente negative. De obicei ele se clasific n funcie de
categoria socialfa de care apar sexism prejudeci legate de gen, xenofobie teama fa de
strini, rasism prejudeci legate de alte rase.Deseori existena unor stereotipuri negative i
prejudecti cu privire la un grup social conduce la dezvoltarea de comportamente discriminative
fa de acestala nivel social.Folosirea unei etichete n absena cunoaterii persoanei sau
situaiei creia i se aplic, pringeneralizarea rapid a unor experiene individuale sau de grup
punctuale specifice la nivelultuturor reprezentanilor grupului sau culturii respective stau de
obicei la baza dezvoltrii unor seturi de comportamente care marginalizeaz, exclud sau
discrimineaz categoria creia i seadreseaz cu efecte negative asupraimaginii acesteia n timp.
Formarea stereotipurilor la copii ncepe s prind contur nc de mici. Diferenele din societatea
11

n care trim sunt multiple. Ele pornesc de la vrst, religie, aspect fizic, abiliti mentale,
orientare sexual, venituri, statut social i lista poate continua.Stereotipul este strns legat de
prejudecat i discriminare.
Stereotipurile sunt de fapt idei preconcepute. Ele reprezint o opinie fix pe care cineva i-o
formeaz despre ceva sau altcineva fr a cunote suficient de multe lucruri despre el. Aceste
idei formate sunt nedrepte i nejustificate i sunt construite dintr-o eroare de cunoatere i dintr-o
generalizare care apare cu privire la ele.Orict de tolerant ai ncerca s creti un copil, el se va
lovi la un moment dat de astfel de prejudeci pe masur ce le va experimenta. n faa unora va
opune rezisten, ns n faa altora va ceda fr s-i dea seama sau pentru c se las influenat.
Iat care sunt mediile din care nva copiii cele mai frecvente prejudeci: de la televizor;din
jocuri video; de pe internet; de la coala; din familie; din reclame;din cri
Experii n dezvoltarea copiilor au studiat ndelung cum funcioneaz i ce determin procesul
prin care un copil respinge alt copil. n loc sa vada acest lucru din punct de vedere
comportamental sau social, ei au luat n calcul motivele de gen, ras sau etnie pentru care sunt
dai la o parte.Copiii devin contieni de apartenena la un grup cam n perioada precolar. Abia
atunci ei ncep s i dea seama cum funcioneaz un grup, care sunt regulile i faptul c ei fac
parte din el.Iniial, copiii ncep s devina contieni de gen i s i stabileasc identitatea
sexual. Ei reuesc astfel s fac diferena dintre femei i brbai. Apoi, precolarii reuesc s
neleag c oamenii au culori de piele diferite, dar nu folosesc acest lucru pentru a-i clasifica n
funcie de activiti i interese. Dac ntrebi un astfel de copil "ce le place copiilor de culoare
alb?", el nu va fi n stare s rspund.Stereotipurile de rasa i etnie ncep s se formeze la copii
n primii ani de coala. Pe masur ce nainteaz n vrst, ncep s formeze stereotipuri culturale.
Ei nva cum funcioneaz dinamica grupurilor i se folosesc de astfel de bariere pentru a crea
motive de excludere din grup. De exemplu, i poi auzi spunnd "el nu poate face parte din
grupul nostru de prieteni pentru c nu i place ceea ce ne place nou".Copiii nu se nasc cu
stereotipii i nici nu le nva ca i cum ar nva o poezie. Ele se nasc din interaciunea lor cu
oamenii.Voltaire susine ca "Prejudecata este opinie fara judecat", ea este format fr o
cunoatere real despre o persoan sau un grup de oameni. Prejudecile implic stereotipuri,
care reprezint generalizarea unor aspecte individuale la un ntreg grup.Discriminarea este
aciunea indus de prejudeci i nseamn tratarea inegal a indivizilor sau grupurilor n raport
12

de apartenena etnic, religioas, clas social, sex, infiare si altele. Aceasta la rndul ei
nseamn o surs important de conflicte n lume: (Holocaustul, genociduri si conflicte etnice
violente).
Prejudecile se clasific n funcie de categoria social fa de care apar:sexism prejudeci
legate de gen,xenofobie teama fa de strini,rasism prejudeci legate de alte rase.
Deseori existena unor stereotipuri negative si prejudeci cu privire la un grup social conduce la
dezvoltarea de comportamente discriminative fa de acesta la nivel social. Folosirea unei
etichete n absena cunoaterii persoanei prin generalizarea rapid a unor experiene
individuale sau de grup punctuale specifice la nivelul tuturor reprezentanilor grupului sau
culturii respective stau de obicei la baza dezvoltrii unor seturi de comportamente care
marginalizeaz, exclud sau discrimineaz categoria creia i se adreseaz cu efecte negative
asupra imaginii acesteia n timp.Discriminarea rasial reprezint tratamentul inegal la care este
supus un grup de populaie numai pe motivul posedrii unor caracteristici fizice sau de alta
natur, definite din punct de vedere social ca desemnnd o anumita ras. Rasisimul este sistemul
determinist de credine aflate in spatele discriminrii rasiale, asociind aceste caracteristici cu
anumite trasturi fizice, psihologice sau sociale valorizate negativ.Rasismul si practicile rasiale
exist n fiecare col al lumii. Actele rasiale variaz de la limbaj ofensiv pn la violen i crim.
Nici un grup rasial sau etnic nu este ferit de aceste acte. Rasismul este att de puternic ct sunt i
promotorii si practicanii lui si educnd generaia urmtoare, este metoda cea mai eficient de a
reduce numrul acestora.Marginalizarea este proces prin care unui grup sau individ ii este
interzis accesul la pozitii importante si simboluri ale puterii economice, religioase sau politice in
cadrul unei societatiArticolul 1.1 al Conveniei Internaionale de eliminare a tuturor formelor de
discriminare (1965), definete discriminarea rasial ca orice distincie, exclusie, restricie sau
preferine bazate pe ras sau culoare, etnie care are scopul sau efectul de a anula sau mpiedica
beneficiul sau exercitarea pe considerentul egalitii a drepturilor omului si a libertailor
fundamentale n viaa politic, economic, social, cultural sau orice alt nivel al vieii publice.
Toti putem contribui la lupta mpotriva intoleranei, important este propria decizie de a aciona
si de ai ncuraja si pe alii s ne urmeze.Primul pas ar fi s recunoatem ca toi suntem de fapt
captivii propriilor noastre experiene. Poate nu vom putea elimina niciodat prejudecile dar
putem s le recunoatem i s ne controlm impulsurile fa de ceilali. Aceasta poate duce la
13

eliminarea treptat a prejudecilor.Lupta mpotriva intoleranei este un angajament ntr-un
proces ndelungat de influenare a atitudinii oamenilor si de creare a unei culturi n care
intolerana nu este tolerat.Reducerea prejudecilor existente in societatea noastr trebuie sa fie
scopul fiecruia dintre noi.
Pentru aceasta trebuie s aplicm anumite reguli:admite c i-ai format preri eronate despre alii
confrunt far a te autoacuza stereotipiile pe care le- ai nvat adun informaii pentru a
dezmini fiecare gnd prejudicios mrete gradul de contact cu cei care aparin grupului ctre
care ai acumulat stereotipii afl ce prere au alte grupuri fa de grupul tu de identitate.
In concluzie, fiinele umane pot s difere prin vrst, ras, naionalitate, religie, dar cu toii avem
ceva n comun - dreptul de a tri n demnitate ca fiine umane.Trebuie s promovm aciuni
mpotriva violentei, abuzului, ignoranei si urii. Sunt fundamentale pentru libertate, justiie i
pace. Trebuie s ni le asumm ca s trim ntr-o lume n care discriminarea nu este motivat.
Fenomenul numit prejudecata implica respingerea "celuilalt", considerat ca membru al unui grup
fata de care se manifesta sentimente negative. Mai precis, Allport (1954) a definit prejudecata ca
pe o atitudine negativa sau o predispozitie de a adopta un comportament negativ fata de un grup
sau fata de membrii acestui grup, bazata pe o generaliza 212j96c re eronata si rigida.
Prejudecatile sint atitudini problematice in masura in care ele impun gene-ralizari defavorabile
asupra fiecaruia din indivizii membri ai unui grup anume, indiferent de diferentele individuale
existente in interiorul grupului. Prejudecatile pot aparea fata de membrii oricarei categorii sociale
diferita de cea proprie, in legatura cu care exista sentimente defavorabile. Prejudecatile sint
clasificate deseori in functie de categoria sociala care face obiectul generalizarii. De pilda,
sexismul este prejudecata in privinta femeilor sau barbatilor; antisemitismul este preju-decata
fata de evrei, iar rasismul este prejudecata fata de indivizii unei alte "rase".
De retinut ca notiunea de "rasa" isi are originea in biologie si desemneaza o specie de animale
genetic distincta de alta (Osborne, 1976). in secolul trecut, etnologii divizau specia umana in trei
mari "rase", in functie de caracteristici fizice ereditare ca, de exemplu, forma capului si culoarea
pielii: neagra, galbena si alba. insa aceasta notiune biologizanta este contestata in zilele noastre
de numerosi oameni de stiinta. Cercetatorii din domeniul geneticii au constatat ca diferentele
genetice existente intre indivizi categorizati ca facind parte din aceeasi "rasa" sint mai
14

semnificative decit pretinsele diferente observate in regruparea pe baza "raselor" umane distincte
(Stringer, 1991). in consecinta, oamenii de stiinta sint de acord cu faptul ca termenul de "rasa" nu
poate fi aplicat fiintelor umane in calitate de categorie biologica (Unesco, 1969).
5.Stereotipuri, discriminare
Grupurile sociale definite in termeni de "noi" si "ei" sint produsul unuia dintre cele mai
fundamentale procese ale fiintei umane, si anume categorizarea sociala (Tajfel, 1981). Cu
ajutorul acestei unelte cognitive decupam, clasificam si ordonam mediul nostru fizic si social
(Fiske & Neuberg, 1990). impartirea reali-tatii in categorii ne permite sa actionam mai eficient
din punctul de vedere al timpului si efortului si se dovedeste usor de adaptat fiintei umane (v.
capitolele III & V ale volumului de fata). in mod traditional, psihologii din domeniul social au
fost preocupati de prejudecatile bazate pe categorii sociale de sex, handicap fizic sau mental,
virsta, "rasa" si apartenenta etnica. Termenul "grup etnic" face apel, in principal, la
caracteristicile lingvistice si culturale care pot diferentia grupurile sociale. Indivizilor membri ai
acestor categorii le este greu sa nege faptul ca apartin grupurilor respective si sa-si schimbe
apartenenta. intr-o Franta luptind impotriva rasismului si sexismului, o femeie de origine araba
poate cu greu sa se sustraga dublei sale apartenente de sex si de "rasa" pentru a scapa de
prejudecatile si discriminarea la care este supusa in fiecare zi.
Discriminarea se manifesta intr-un mod deosebit de subtil si daunator mai ales in domeniul
locurilor de munca si al avansarilor din cadrul structurilor. O serie de studii efectuate pe linga
studentii anglo-canadieni din sudul provinciei Ontario demonstreaza efectul pervers al
discriminarii la locul de munca (Kalin, 1981). Sarcina studentilor era sa joace rolul unui director
de personal ce trebuie sa evalueze si sa selectioneze zece candidati pentru posturi avind patru
statuturi diferite in cadrul unei mari intreprinderi manufacturiere (Kalin & Rayko, 1978). Postul
cu statutul cel mai inalt era cel de sef de echipa, urmat de cel de mecanic si de cel de asamblator
pe o linie de montaj. Postul cu statutul cel mai coborit era cel de om de serviciu. Informatia
disponibila despre fiecare candidat era manipulata in asa fel, incit toti sa aiba aceeasi virsta,
statut matrimonial, educatie si experienta prealabila in munca. in schimb, originea etnica a
candidatilor varia sistematic. Studentii ascultau un extras de 30 de secunde din interviul pentru
selectie realizat deja cu fiecare candidat. Originea etnica a candidatilor a fost variata sistematic in
15

cadrul studiilor prin intermediul accentului locutorilor. Accentul unui locutor poate servi drept
indiciu de identificare a originii etnice sau regionale a unui individ (Bourhis, 1982; Giles &
Powesland; 1975; v. capitolul IX). in primul studiu, cinci dintre candidati se exprimau in engleza
cu accent canadian-englez tipic sudului provinciei Ontario, deci asemanator cu cel al studen-tilor.
Ceilalti cinci candidati vorbeau engleza cu urmatoarele accente: italian, grec, portughez, slovac
si vest-african.
Modificarea stereotipurilor i a prejudecilor dei dificil de realizat, se poate iniia prin:
evidenierea unor reprezentani ai grupului cu privire la care identificm existena unor
stereotipuri, care infirm stereotipul;oferirea unei cantiti semnificative de informaii privind
acel grup privind toate valorilei normele specifice acestuia i a membrilor acestuia;motivarea
individului - indivizilor n sensul nelegerii corecte a grupului cu care doretes comunice; o
implicarea n activiti n vederea atingerii unor scopuri comuneIdentificarea propriilor noastre
stereotipuri i prejudeci este esenial n realizarea uneicomunicri autentice pe termen lung
ntre diferite grupuri culturale. De asemenea constituie primul pas spre deschiderea ctre celalalt,
ceilali i dezvoltarea unor noi perspective asupragrupurilor culturale cu care
interacionm.Fiecare din noi etichetm sau avem anumite stereotipuri la un moment dat. n
comunicareaintercultural ele ne pot mpiedica s vedem realitatea aa cum este ea. Operarea cu
stereotipurin comunicare nu este foarte eficient fiindc nu ofer informaii detaliate asupra
persoanei, persoanelor cu care comunic i deseori induce un tip de atitudine care se poate dovedi
inadecvat.
Efectele stereotipurilor asupra gandirii raman deseori neobservate. Se poate intampla ca, odata
activate, stereotipurile sa puna in miscare un lant de procese comportamentale care servesc la
activarea in ceilalti a comportamentelor care confirma stereotipul initial.
Prin urmare, stereotipurile pot influenta gandirea si comportamentul in moduri care de fapt
activeaza comportamente care confirma stereotipul despre noi si despre ceilalti. De aici, reiese
intrebarea fireasca: Mai putem cunoaste o alta persoana asa cum este ea? Uneori putem trece
peste efectele stereotipurilor si ne putem forma pareri mai personalizate si mai apropiate de
adevar in privinta celorlalti. Pentru aceasta avem nevoie de un mod de gandire mai controlat si
mai profund. Acest lucru este posibil prin evaluarea calitatilor unui individ pe baza unei relatii de
16

tip persoana-cu-persoana : adica, atunci cand informatia mai detaliata despre o persoana este
disponibila si atunci cand suntem motivati si capabili sa dam mai multa atentie acelei informatii
si cand judecam oamenii "asa cum sunt ei". Printr-un efort constient putem sa eliminam efectele
stereotipurilor pentru a ajunge sa tratam oamenii corect, in functie de ceeea ce sunt ei cu adevar.
Ce putem face pentru a reduce sau a elimina stereotipurile din viata noastra?
Sa ne concentram pe fiecare persoana in parte ca individ. Fiecare dintre noi merita sa fie
considerat ca o fiinta umana unica.Sa fim mai atenti la stereotipuri si la cum acestea ne
influenteaza atunci cand interactionam cu alti oameni.Sa ne amintim ca ar putea exista mai multe
diferente in cadrul unui grup, decat intre grupuri. Sa recunoastem ca facem cu totii parte simultan
din mai multor grupuri si ca nici unul dintre aceste grupuri nu poate explica in totalitate ceea ce
suntem.Sa Invatam sa privim lucrurile si din perspectiva celuilalt.Sa adoptam o atitudine mai
umila cand e vorba de obiectivitatea judecatii noastre.Sa fim dispusi sa invatam mai multe despre
cultura si profilul persoanelor care sunt diferite de noiSa neutralizam stereotipurile atunci cand le
intalnim.Respecta-ti semenii, indiferent de sex, nivel de educatie, varsta, apartenenta etnica,
religioasa, orientare sexuala sau politica.Mentioneaza nivelul de educatie, varsta sau apartenenta
etnica, religioasa, orientarea sexuala sau politica a persoanelor despre care relatezi numai atunci
cand acest lucru este relevant in context.
Intreaba - i pe cei implicati cum doresc sa fie identificati si foloseste aceasta denumire in
relatarea ta.Evita senzationalismul bazat pe stereotipuri si prejudecati.Identifica-ti propriile
stereotipuri si prejudecati si asigura-te ca nu iti afecteaza relatarea.Impune un ton neutru atunci
cand utilizezi stirile preluate din alte surse.Fii echilibrat si inlatura termenii discriminarii
negative sau pozitive.Nu amesteca experiente personale in relatarile de presa despre o minoritate,
deoarece sunt irelevante.Acorda in mod egal atentie tuturor partilor implicate in subiectul despre
care relatezi.Include printre sursele tale si reprezentanti ai minoritatilor, pentru o reflectare cat
mai larga a societatii.Fii constient ca intre tine si minoritatile despre care relatezi pot exista
diferente culturale care blocheaza accesul la informatii.Corecteaza gramatical citatele daca pun
intr-o lumina nefavorabila sursele. Stereotipurile ne ajuta sa organizam mai repede informatiile
pe care le avem. Insa, in acelasi timp, exista si un aspect mai putin de dorit pe care il platim ca
urmare a eficientei pe care o au stereotipurile, anume faptul ca acestea influenteaza perceptiile si
amintirile noastre despre informatia oferita, ca si rationamentele pe care le facem. In general,
17

prima informatie pe care o primim are cel mai mare impact asupra impresiilor noastre generale.
Atunci cand incercam pentru prima data sa ne formam o impresie despre o persoana, cautam in
memorie scheme sau stereotipuri care se potrivesc cel mai bine cu datele primite. Astfel, cand ne
formam impresii despre ceilalti, nu primim pur si simplu informatia disponibila despre ei si o
procesam intr-un mod nemijlocit, ci din contra, noi filtram informatia prin stereotipurile deja
existente si ne construim perceptiile.
6. Procese ale steriotipizrii
Un alt mod de a intelege stereotipurile priveste procesele mentale implicate atunci cand oamenii
gandesc despre membrii altor grupuri. Aceasta teza sustine ca procesul de stereotipizare
independent de continutul specific al stereotipurilor este un mechanism uman fundamental
pentru a intelege si a da sens lumii. Aceasta teorie isi are radacinile in teoretizarea timpurie
asupra procesului de stereotipizare (Lippmann 1922, Allport 1954), si este contrar notiunii ca
stereotipizarea este in totalitate negativa.
Aceasta sectiune trece in revista principalele cercetari asupra proprietatilor fundamentale ale
proceselor de stereotipizare, concentrandu-se asupra naturii automatic a categorizarii si activarii
stereotipiilor, procesele cognitive si motivationale. Astfel descrisa, stereotipizarea poate fi un
proces uman pragmatic, controlabil de motivatia si atentia acordata informatiilor suplimentare.
Utilitatea categoriilor sociale
Asa cum a remarcat Lippmann in 1922, oamenii nu se pot descurca cu complexitatea mediului
inconjurator, astfel ca acestia o reconstruiesc intr-un model mai simplu pentru a putea functiona
in aceasta complexitate. Dar Allport Gordon, in 1954 in lucrarea sa Natura prejudecatii a
elaborat tema lui Lippmann privind simplificarea lumii, introducand o perspectiva cognitiva in
literatura stereotipurilor.
Allport a argumentat ca, categorizarea obiectelor este necesara pentru a functiona eficient. Cu
ajutorul acestei unelte cognitive decupam, clasificam si ordonam mediul nostru fizic si social.
Impartirea realitatii in categorii ne permite sa actionam mai eficient din punct de vedere al
timpului si efortului si se dovedeste usor de adaptat fiintei umane.
Potrivit lui Allport, procesele de categorizare sunt la fel pentru toate obiectele. Cand intalnesc
obiecte fie ca este vorba de mobila, ustensile, locatii, sau oameni indivizii, in primul rand
selecteaza anumite caracteristici care definesc obiectul, apoi accentueaza acele carateristici
18

in impresiile formate (neglijand alte carateristici), iar in final interpreteaza obiectul generalizat
din acele caracteristici particulare. Desi majoritatea cercetarilor cu privire la streotipizare se
sprijina pe rolul categorizarii, Allport a observta o deosebire fundamentala intre categorii si
stereotipuri. Categoriile se refera la concepte, proprietati sau obiecte asociate care se suprapun
partial in inteles sau scop. Pe de alta parte insa, stereotipurile se refera la credinte exagerate
asociate cu o categorie de oameni care functioneaza pentru a explica comportamentul cu privire
la acea categorie. Stereotipurile sunt consecinte specifice ale procesului mai general de
categorizare. Importanta acestei distinctii consta in diferenta dintre procesele mentale de baza
rezultand din categorizare, versus procesele interpersonale si sociale rezultand din credinte
generalizate despre membrii grupului.
Modele de stereotipizare bazate pe categorii (category-based stereotyping)
Cercetatorii cognitiei sociale au dezvoltat modele pentru a urmari progresia perceptiei oamenilor
despre ceilalti, de la categorizari initiale care incurajeaza stereotipurile la impresii care
incorporeaza informatii detaliate.
Categorizarea automata
Indivizii categorizeaza alte persoane de indata ce i-au intalnit. De obicei, ei in categorizeaza pe
ceilalti folosind atribuiri bazate pe rasa, gender si varsta; dar mai exista si alte categorii initiale:
inaltimea, fizionomia, rolurile sociale. Categorizarea initiala are loc de obicei fara ca cei care
recurg la acest proces sa fie constienti, iar efectul categoriilor asupra perceptiei poate trece
neobservat.
De indata ce un obiect e plasat intr-o categorie, pot aparea numeroase efecte cognitive care
faciliteaza stereotipizarea (Fiske & Taylor, 1991). De exemplu, categorizand constiintele unui
avocat, de obicei se afirma ca acesta poseda caracteristici stereotipe, cum e ambitia, inteligenta,
necinstea si lacomia.
Efectele categorizarii initiale pot avea consecinte negative incontestabile pentru cei catalogati,
care sunt perceputi ca fiind identici cu ceilalti membrii ai categoriei mai degraba decat ca
indivizi unici, dar acest proces ofera anumite avantaje celui care categorizeaza. Folosind
categorizarile automate, oamenii pot face judecati rapide astfel pastrandu-si energia cognitive
pentru alte sarcini.
Interpretarea informatiei
Dupa categorizarea initiala automata, uneori indivizii se angajeaza in procese mai profunde.
19

Acest lucru depinde de motivatia de a depune efort cognitiv dincolo de stadiul de categorizare, si
mai depinde de asemenea de informatiile disponibile pentru a crea impresiile. Cu o motivatie
scazuta, cei care categorizeaza utilizeaza informatii aditionale, dar acestea sunt influentate de
catre categoriile initiale.
Bazandu-se pe categorizare, atentia indivizilor se indreapta in primul rand spre informatii
caracteristice categoriei. Astfel, dupa ce categorizam pe cineva ca fiind negru sau femeie,
tindem sa acordam mai multa atentie atributelor compatibile cu acele categorii.
Se pot intalni 3 tipuri de informatii cand se formeaza impresiile asupra altora: (a)informatii care
se potrivesc categoriei, (b) informatii care neaga categoria si (c) informatii irelevante categoriei.
(a)Cand informatiile se potrivesc categoriei, asteptarile se confirma iar categoriile se intaresc; (b)
cand informatiile neaga categoria, indivizii tind sa perceapa informatiile ca nefiind reprezentative
categoriei generale; (c)cand informatiile sunt irelevante pentru categorie, indivizii au 2 optiuni:
sa treaca cu vederea peste ele sau sa le interpreteze potrivit asteptarilor funedamentale
(caracteristice) categoriei, astfel stereotipurile se bazeaza pe informatii ambigue.
Oamenii asimileaza informatiile in credintele preexistente despre categorii.
Revizuirea credintelor categoriale
Indivizii isi pot modifica asteparile a priori si chiar natura categoriilor cand sunt motivati si cand
dispun de informatiile adecvate. Astfel, schimbarea stereotipului se poate realiza prin revizuirea
credintelor categoriale prin intermediul atentiei motivata acordata informatiei.
Exista mai multe procese prin care se pot schimba categoriile. Oamenii isi schimba stereotipurile
in mod gradual de-a lungul timpului prin atentia acordata caracteristicilor discrepante categoriei
si incorporarea de informatii noi in categorie.
Potrivit procesului de conversie, oamenii isi pot schimba stereotipurile mai repede, atunci cand
intalnesc membrii ai categoriei cu caracteristici discrepante. Prin urmare, un membru distinct al
categoriei poate in mod individual sa modifice natura categoriei. Stereotipurile se pot schimba
cand oamenii incorporeaza noi informatii in categoriile existente





20

7.Rezumat al concluzilor
A-l judeca pe cellalt servete, n principal, la a comunica cu el.
Cercetarea percepiei sociale tinde deseori s arunce o privire asupra ateptrilor pe care le
numim stereotipuri, scheme, prototipuri sau categorii sociale.
Aa cum sugereaz Nisbett i Ross (1980), avem stereotipuri referitoare la oamenii care au
piscine!
Aceast perspectiv nu lumineaz numai problema utilizrii stereotipurilor, dar i pe aceea a
modificrii lor sau, eventual, a suprimrii lor.
Una dintre cauzele dificultii de a modifica un stereotip este deci faptul ca neglijam se ne legam
de explicaia, de teoria care o fondeaz.
Femeile i brbaii n-au fcut altceva dect s imite tiparelor existente i s se conformeze ct
mai bine asteptarilor condiionate de modelul cultural astfel nct s se achite de sarcinile care
decurgeau din ndeplinirea unor roluri prestabilite
Stereotipurile exprim de cele mai multe ori trsturi pe care societatea dorete s le posede
brbaii i femeile.
Cel mai bun exemplu, pe care l ntlnim mereu n publicaii este stereotipul Femeia obiect bazat
pe mitul frumuseii.
Astfel ajungem la o concluzie greu de acceptat: stereotipurile sunt idei care atunci cand ajung in
mintea noastra ajung sa o posede pe aceasta, functionarea lor avand adesea efecte negative. Se
creeaza foarte usor, ajung la individ si ii afecteaza impresiile, comportamentele, parerile si
functioneaza ca profetii care se autorealizeaza.








21

Biografie
1)Cornel Constatinescu Stereotipuri,Reprezentari si Identitate sociala(2000) Editura
Universitatii din Pitesti.
2)Richard Y. Bourhis Leyens Jacques-Phillippe, (1997),Stereotipuri,discriminare si relatii
intergrupuri,Editura Polirom Iasi.
3)http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/stiintele-comunicarii/stereotipuri-in-publicitate-229408.html
24 noiembrie.14:47
4) http://biblioteca.regielive.ro/seminarii/psihologie/stereotipuri-continut-structuri-procese-si-context-
104298.html 24 noiembrie.14:58
5)Vasile Cernat Psihologia Stereotipurilor(2005),Editura Polirom.
6) http://www.scrigroup.com/diverse/jurnalism/Prejudecati-si-stereotipuri15793.php