Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Facultatea de Filosofie și
Științe Social-Politice
Departamentul de Științe ale comunicării

LUCRARE DE LICENȚĂ
Specializarea
COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE
Reprezentarea prototipului matern în
publicitatea românească

Coordonator științific Absolvent

Lect.dr. Ioana Adina Grancea Manea Ana-Maria
(căs.Popescu)

Sesiunea:
Iulie 2021
CUPRINS

Introducere.......................................................................................................................................3
Publicitatea și reprezentările sociale................................................................................................4
CAPITOL I „Mama tot mamă rămâne”. Tipologii materne în publicitatea românească..............5
CAPITOL II “O mamă, dulce mamă, din negura de vremi…” De la mama secolului XX la
mama contemporană. Femeia între carieră, maternitate şi familie................................................13
CAPITOL III: “Mamă frumoasă, primul meu Rai” . Reprezentări ale mamei în publicitatea non-
profit..............................................................................................................................................23
Concluzii........................................................................................................................................35
Bibliografie....................................................................................................................................37
Surse web:......................................................................................................................................37

2
INTRODUCERE
Lucrarea de față se axează pe tema reprezentării mamei în publicitatea românească. Alegerea
acestei teme se datorează interesului personal către reprezentările din imaginea publicitară, dar și
pentru că am dorit să indentific modul în care mamele sunt transpuse în reclame, modul în care
acestea se raportează la copii, la soți, dar și la ele însele. Subiectul abordat constituie un rezultat
al schimbărilor sociale și culturale care au contribuit la schimbarea imaginii mamei în societate.
Tema este divizată în trei capitole. Primul capitol are rolul de a identifica anumite tipologii
materne, care sunt clar evidențiate în anumite spoturi publicitare actuale. Mama din zilele noastre
diferă de cea din secolele premergătoare, deoarece aceasta, după eliberarea de sub regimul
comunist, au simțit nevoia de a se afirma, în mod real în societate, nu doar să se pretindă că
participă la viața publică, așa cum se făcea sub conducere dictatorială.
Aflându-mă deseori în postura de telespectator, am observat cum mama este prezentată cu
preponderență în reclamele ce promovează produse de igienă sau cele care promovează articole
pentru bebeluși și copii. Bineînţeles aceasta apare și în reclame precum cele la servicii de energie
sau banking, dar și la produsele alimentare sau electrocasnice. Am identificat astfel categorii
materne care pot fi benefice în dezvoltarea copiilor, dar și în dezvoltarea sănătoasă a întregii
familii. Totodată am identificat și anumite categorii de mame care dezvoltă atitudini ce pot mai
degrabă dăuna dezvoltării armonioase a copiilor și care pot aduce neliniștea întregului cămin.
Cel de-al doilea capitol își propune să stabilească modul în care mama a evoluat de-a lungul
vremii, evoluție pe care o vom determina cu ajutorul imaginii publicitare. Am pornit prin a găsi
câteva moduri de reprezentare ale mamei în reclamele din perioada comunistă, am explicat mai
apoi handicapul cu care acestea pornesc la drum după căderea regimului, iar mai apoi am ajuns
la moduri de reprezentare ale mamei moderne, cu toate calitățile, defectele, frământările și viața
încărcată pe care aceasta o are. Am descoperit că rolul mamei a rămas în mare parte acelaşi, ba
mai mult de-a lungul anilor i s-au mai adăugat sarcini. Vedem mama care iese dintre cei patru
pereţi conjugali pentru a se împlini pe plan social şi profesional, pentru a-şi clădi o carieră, spre
mândria soţului şi a copiilor, dar şi pentru mulţumirea proprie şi creşterea autostimei.

3
Pentru metoda de cercetare, am recurs la analiza și identificarea unor tipologii materne care se
regăsesc în publicitatea non-profit. Am făcut apel la campaniile desfăşurate de către
Departamentul Pro Vita din cadrul Sectorului de Misiune al Arhiepiscopiei Iaşului, care încearcă
din răsputeri, cu toate instrumentele să combată avortul, o problemă atât de actuală, dar nu doar
atât. Sectorul Pro Vita ajută mamele aflate în criză de sarcină, oferă terapie pre şi post-avort,
sprijină mame de copii cu dizabilităţi sau mame care au pierdut unul sau mai mulţi copii. Vom
vedea astfel mame eroine și asumate, care prin puterea de persuasiune şi ajutorul concret al
acestor organizaţii au adus pe lume copiii în ciuda împrejurărilor care le împingeau spre avort,
mame care se dăruiesc în totalitate copiilor lor, mame care se sacrifică pentru binele pruncilor,
care muncesc din răsputeri pentru a le asigura cea mai de calitate educaţie, cea mai bună hrană şi
cele mai de calitate haine. O vom vedea pe mama zilelor noastre aşa cum este ea în realitate şi nu
aşa cum vor alţii să o schiţeze.

Publicitatea și reprezentările sociale

Publicitatea, procesul creării și plasării în media a unor reclame identificabile, contra cost(Baker
1998, p.6) este cel mai des discutată din perspectiva succesului comercial al unor mărci,
organizații sau idei, succes la care deseori contribuie în mod semnificativ. Dar publicitatea poate
fi analizată și din alte perspective. Unii autori consideră că publicitatea are “un rol major în
construirea reprezentărilor sociale” (Curelaru, 2006, pp. 20-24) și, prin urmare, “studiul
publicității trebuie să includă și perspectiva sociologiei comunicării și a psihologiei aplicate”
(Kotler și Mindak 1998, p.19-20). Alții definesc publicitatea drept o „forță care modelează
cultura de masă” (Baker 1998, p. 6).
Altfel spus, pornesc de la premisa că publicitatea este un factor care influențează semnificativ
viața socială, uneori provocând schimbări în percepția pe care oamenii o au unii despre alții și în
maniera în care percep anumite idei, valori, comportamente considerate a fi „normale” sau
„ideale” la un moment dat.
La noi în ţară,prima formă de publicitate, aşa cum se afirmă în lucrarea “Introducere în
publicitate”, “au fost “strigătorii” din pieţe şi târguri care atrăgeau atenţia asupra produselor pe
care le vindeau”. (Petre, Nicola, 2009, p. 34)

4
Lucrarea de față urmărește determinarea unor tipologii materne prezente în publicitatea
românească.Voi urmări atât publicitatea comercială, cât și publicitatea din sectorul non-
profit.Mai exact, voi urmări cum este transpus rolul de mamă-femeie în reclame: modul în care
se raportează la propriii copii, modul în care își asumă sarcinile zilnice, rolul său în cadrul
familiei și al societății, dar și modul în care se raportează la ea însăși, felul în care are grijă de
propria persoanăMama este personajul principal în jurul căruia se construiesc relațiile de familie.
Chiar dacă, în viața copilului vor apărea și alte persoane cum ar fi tații, surorile și frații, bunicii,
ce vor determina o îndepărtare fizică de mamă, aceasta rămâne persoana centrală pentru tot restul
vieții.

CAPITOL I „Mama tot mamă rămâne”. Tipologii materne în publicitatea

românească

Primul capitol al lucrării își propune să identifice câteva tipologii materne, caractere
predominante, felul în care mamele sunt privite de ceilalți dar și de copiii lor. Astfel am ales o
serie de reclame care înfăţişează mama, care scot în evidenţă comportamentul mamelor şi modul
în care acestea se comportă în viaţa de zi cu zi, modul în care au grijă de ele însele, de imaginea
lor şi cea a familiei.
“Mama tot mamă rămâne…”
De câte ori am auzit spunându-se astfel despre dragile noastre mame din România și de câte ori
le-am văzut pe acestea în publicitatea românească, pline de zâmbet, lacrimi, emoții, îngrijindu-se
de casă, de copii, de întreaga familie, de toți cei dragi. De la îngerul păzitor al propriilor fii, așa
cum era reprezentată până pe la sfârșitul anilor 1980, la acea figură mai mult sau mai puțin
independentă, dar totodată capabilă să îngrijească de casă, de copii, de soț și să facă față
sarcinilor impuse de carieră, așa cum o vedem în zilele noastre, pe mama o vedem în reclamele
din ziare și reviste, la televiziune, pe bannere stradale, pe afișele din spitale și maternități.

Poate că nu ne place întotdeauna să fim încadrate într-o anumită tipologie maternă, dar urmărind
îndeaproape publicitatea românească am identificat câteva prototipuri materne. Acestea sunt:
mama perfecționistă, mama protectoare, mama - cea mai bună prietenă, mama care

5
controlează, dar și mama emoțională, pe care eu am numit-o și mama-burete, deoarece
absoarbe toate emoțiile copilului său. Nu voi urmări doar aceste categorii de mame, ci voi
analiza și modul în care reclamele le prezintă pe mame în timpul liber sau dedicat hobby-urilor.
Astfel vom evidenția mama-sportivă (întotdeauna preocupată de modul în care arată). Voi
analiza în cele ce urmează câteva reclame specifice fiecărei tipologii identificate.

1. Mama perfecţionistă
Cine este mama perfecţionistă? Am putea spune că fiecare mamă are o doză de perfecţionism
care o reprezintă atunci când vine vorba de copilul său, dar şi de casa sa sau de întreaga familie
sau de modul în care arată. Mama perfecționistă este o persoană puternică, hotărâtă, ține la
etichetă și iubește curățenia și ordinea, practic tinde spre perfecțiune. Ea este mama care își
dorește tot ceea ce e mai bun pentru familia sa, care își învață copiii să respecte munca celorlalți
și îi susține în tot ceea ce fac.
Voi începe prin a aduce în discuție la această categorie reclama la produsul de curăţenie
Dettol1. Reclama arată modul în care mama perfecţionistă se preocupă de sănătatea membrilor
familiei, în special a celor mici, care cu toţii ştim că la o anumită vârstă încep să fie curioşi să
experimenteze târâtul pe podele. Pentru mamă, această etapă semnalează nevoia unor produse de
curăţenie care să asigure dezinfectarea zonelor cu care bebeluşii vin în contact.
Sloganul acestui spot video este “Dettol protejează ca o mamă”, iar scopul acestuia este probabil
acela de a întări în mintea consumatorului ideea că produsul promovat este la fel de atent cu
sănătatea și protejarea membrilor familiei, exact ca o mamă sau mai bine zis evidențiază
categoric măsura cu care o mamă își protejează copiii, deoarece din spusele acesteia (până vin
copiii am și terminat) ne dăm seama că atenția ei cade pe copii în mod special.
Cadrul inițial din spotul publicitar surprinde femeia-mama, care, înainte ca micuții să se întoarcă
de la școală, dezinfectează toate suprafețele cu care aceștia vin în contact. Se vede că femeia se
ocupă cu preponderență de lucrurile celor mici: jucării, piese de mobilier, scaune etc. Cromatica
acestui spot video duce cu gândul la curățenie, la un mediu septic si anume alb și albastru. “Ești
curat, dar nu Dettol” evidențiază calitatea net superioară a produsului și faptul că mama
perfecționistă este cea mai în măsură să înțeleagă necesitatea folosirii acestui produs. Cadrele
care scot în evidență caracterul perfecționist al mamei din reclamă sunt:
1
https://youtu.be/7bVo1YQ7TZo

6
  În primul rând, în secunda 0:03 a spotului se vede ordinea care se află în dulapul în
care mama păstrează produsele de curățenie. (vezi figura 1).
 În al doilea rând, modul în care în secunda 0:13 a spotului curăță jucăria, dând astfel
contur curățeniei absolute (vezi figura 2).
 În al treilea rând modul în care ea însăși este aranjată o încadrează în prototipul mamei
perfecționiste, deoarece în ciuda a tot ceea ce are de făcut, reușește să aibă
vestimentația perfectă și părul perfect aranjat.

Cum se raportează mama la ea însăși? Se pare că mama perfecționistă este fericită atunci când
cei din jurul ei sunt fericiți. A se vedea zâmbetul larg de pe fața ei atunci când micuții ajung de la
școală și aleargă prin casă fiind siguri că este un mediu curat, unde se pot simți în siguranță,
deoarece mama lor s-a îngrijit de acest lucru. De aici deducem faptul că cei mici au încredere
deplină în mama lor, că știu că aceasta va face tot posibilul pentru a-i ști în siguranță.

Fig.1

Fig.2

2.Mama protectoare
Mama protectoare este o femeie muncitoare, responsabilă, o mamă pe care copilul se poate baza,
o mamă pentru care siguranța copilului său este prioritară. De aceea, pentru această categorie de

7
mame am pus în prim plan reclama la suplimentul alimentar Femibion2, folosit de către femeile
însărcinate sau de către mamele care alăptează. Sloganul acestei reclame este: „Oferă-i
bebelușului tău și altceva în afară de ochii tăi frumoși”. Acest lucru arată grija deosebită și
protecția pe care o mamă o oferă copilului său încă dinainte ca acesta să se fi născut. Însuși
sloganul acestui spot publicitar marchează caracterul de mamă protectoare care își dorește mai
mult pentru copilul său, faptul că dorește să-i ofere și altceva decât ceea ce în mod natural îi
oferă, aduce clar în prim plan tipologia de mamă protectoare.
Vedem în această reclamă cum primii pași ai copilului devin primii pași ai mamei. Luare în
brațe, hrănirea la sân, conducerea de mână pentru a face primii pași sunt acțiunile protectoare pe
care o mamă le face în contact cu micuțul său.
Tot din această categorie voi analiza spotul publicitar al produsului Pampers Premium Care3,
care se prezintă sub deviza: „Încă din primele clipe bebelușul tău are nevoie de tine’’ , iar o
mamă protectoare alege întotdeauna ce e mai bun pentru a contribui la buna dezvoltare a
micuțului. Tipul de mamă protectoare din acest spot publicitar se vede încă de la început, din
grija exagerată cu care mama își poartă copilul în brațe, parcă asemănându-se cu un cangur ce-și
duce puii în marsupiu după ce îi naște, doar să nu-i pască vreun pericol.
Din spot se observă grija cu care mama atinge bebelușul și delicatețea acțiunilor ei. Zâmbetul
bland este mărturie că mama protectoare dorește să-și protejeze copilul atât fizic, cât și
emoțional, încercând să stabilească încă din primele clipe un contact vizual cu acesta, pentru a-i
da un oarecare confort. Mama protectoare se simte împlinită doar dacă îi știe pe cei dragi în
siguranță, doar dacă ea este sigură că nimic și nimeni nu poate aduce vreun prejudciu copiilor ei
și întregii familii. (figura 3)

fig.3
3.Mama cea mai bună prietenă
2
https://youtu.be/OivobjXWBm4
3
https://youtu.be/kgCxEKR4zGw

8
Mama – cea mai bună prietenă este acea mamă căreia îi poți spune orice, care nu-ți trădează
secretele, care atunci când greșești te povățuiește în loc să te certe, care nu va înceta să te
iubească toată viața și care va fi acolo, langă tine când vei avea nevoie.
Din această categorie voi începe cu o reclamă la săpunul Teo4. Vedem cum fetița, încrezătoare că
mama o va ierta pentru că a gustat din prăjiturică pe ascuns, dă fuga la baie pentru a se spăla pe
mâini. Bineînțeles că este observată de către mama sa în timp ce ia din prăjitură, dar aceasta nu
intervine pentru a o mustra sau a-i atrage atenția; iată o primă caracteristică a mamei- cea mai
bună prietenă. Fața blândă și zâmbitoare a mamei inspiră încredere, astfel încât copilul știe că
poate găsi un real sprijin în mama sa și că aceasta este singura prietenie care durează o eternitate.
(figura4)

fig.4
Categoria de mama-cea mai bună prietenă se regăseşte și în spotul publicitar al produsului
Tide, din 20065. În acest spot este înfățișat copilul pus pe șotii, care transformă o haină albă în
zmeu, iar mai apoi, se murdărește căzând în noroi. Acasă este întâmpinat de aceeași mamă, cu
zâmbet larg pe buze, încrezătoare în forțele proprii și în produsele de curățenie pe care le
folosește. De ce mama din spot face parte din categoria mama-cea mai buna prietenă? Este
mereu acolo la nevoie, nu te ceartă, chiar dacă ar vrea să o facă, în loc de mustrări, găsește soluții
și oferă îmbrățișări. Copilul știe acest lucru și merge plin de încredere acasă, fără să se ascundă
de mama sa, ba dimpotrivă îi mărturisește ceea ce a făcut. (figura 5)

4
https://youtu.be/xztCQUh4cIk
5
https://youtu.be/AMOlWbR4vEU

9
 fig. 5
4.Mama care controlează- este mama care mai tot timpul se învârte în jurul copilului. Știe
întotdeauna unde se află, cu cine este și ce face copilul său. Încearcă să îi citească gândurile, să
afle întotdeauna ce pune la cale și ce simte acesta în legătură cu absolut tot ceea ce îl înconjoară.
Pentru acest prototip de mamă, siguranța și dezvoltarea armonioasă a copilului său sunt
obiectivele principale. Unde o regăsim? Iată câteva reclame reprezentative:
Primul spot, poate puțin mai amuzant este cel la KFC Christmas Bucket6, unde mama este cea
care îşi controlează copiii, deja adulţi, chiar şi atunci când ies să ia masa în oraş. Se observă
caracterul de mamă ce vrea să deţină cotrolul asupra tuturor acţiunilor atât prin întrebările
agasante pe care le adresează copiilor săi cât și prin numeroasele observații pe care le face în
legătură cu vestimentația sau cu modul de a se purta al copiilor. Totodată încearcă să dea ordine
precise copilului, pentru a fi sigură că ea deţine controlul şi nimeni altcineva. Acest lucru se
poate deduce din faptul că și ea stă la masă cu fetele sale, deși nu mănâncă nimic, deci stă doar
pentru a controla, dar și din faptul că își împreunează mâinile, semn că deține puterea. Observăm
pe fiica acesteia care este vizibil rușinată de comportametul mamei sale, dar nu este uimită de
ceea ce se întâmplă, semn că acesta este un comportament obișnuit al mamei. (figura 6 și figura
7)

6
https://youtu.be/0BrfenQ4k5s

10
 fig. 6

fig.7
Un alt spot publicitar care o înfățișează pe mama-controlor, cea care vrea să dețină puterea
absolută în familie este cel la produsul Supramax articulații7. În cazul de față, mama își expune
autoritatea în fața ginerelui, care trebuie întocmai să execute ordinele sale, iar atunci când nu se
întâmplă așa cum își dorește ea, se enervează și recurge oarecum la gesturi mai mult sau mai
puțin nechibzuite. Iată cum atunci când ginerele nu îi aduce produsul dorit, se enervează, ridică
tonul vocii și strivește cu mâna un castravete, semn al pierderii răbdării. Ginerele este oarecum
uimit de gestul mamei, lucru care se observă din expresia feței sale. În final cel care cedează este
ginerele, care merge să-i îndeplinească dorința mamei soacre. Comportamentul mamei ce
controlează poate fi dăunător pentru relația acesteia cu copilul. În consecință comportamentul
unei mame care are obiceiul să controleze cam mult poate avea consecințe grave asupra vieții de
adult a copiilor ei. Este foarte posibil ca experiențele din trecut să-i împiedice să devină cu
adevărat independenți și fericiți. (figura8 și figura 9)

7
https://youtu.be/A6JEqNsaW68

11
 fig.8

fig.9
5. Mama emoțională sau mama-burete.
Această tipologie de mamă se transpune în emoțiile și trăirile copilului său: dacă el este fericit, la
fel este și ea, dacă este trist, aceleași trăiri le are și mama. Practic, absoarbe toate emoțiile și
sentimentele copilului său. Chiar dacă sunt considerate a fi foarte apropiate de copii și dispuse să
îi sprijine, pot da uneori senzația că îi sufocă și ar trebui să lase copiilor spațiul lor personal și
puțină independență.
Iată unde am întâlnit-o pe mama emoțională:
Prima reclamă care evidențiază această categorie de mame este cea la produsul Paduden8pentru
copii, unde observăm după expresia feței mamei, îngrijorarea acesteia pentru copilul bolnav,
observăm cum parcă i se transmite starea copilului și durerile pe care acesta le simte. Mama-
emoțională era acolo, în mijlocul copiilor ei care se jucau, iar dintr-odată, starea ei de spirit se
schimbă, deoarece se schimbă și cea a copilului ei. Liniștea care inițial se citea pe fața mamei
dispare, iar încet-încet coboară îngrijorarea odată cu primul strănut al copilului. Copilul vede în
8
https://youtu.be/6PWnNidqs4k

12
mamă singura alinare în momentul respectiv. Înainte de medicament, alinare îi este sărutul
mamei, deoarece este științific demonstrate că sărutul mamei eliberează endorfină, ceea ce duce
la producerea unei stări de bine, de eliberare de stress și energii negative. (figura 10)

Fig. 10

Indiferent de modul de modul în care este percepută și este categorisită în imaginea publicitară,
mama este unică, iar fiecare copil în parte o vede diferit.
În spoturile publicitare de mai sus am făcut o clasificare a tipologiilor materne predominante și
modul în care acestea sunt transpuse în imaginea publicitară, modul în care ceilalți „actori” sau
mai bine zis membri ai familiei se raportează la mama respectivă, modul în care sunt înțelese
acțiunile ei, care uneori sunt criticate, alteori sunt acceptate și înțelese, deoarece sunt persoane
care înțeleg grijile și preocupările mamei pentru copii și întreaga familie și sunt persoane care
cataloghează acțiunile mamei ca fiind exagerate sau uneori chiar deplasate.
Poate că fiecare mamă se regăseşte în toate tipologiile enumerate sau se identifică mai mult sau
mai puţin cu una sau cealaltă, dar cert este că datorită rolului persuasiv pe care îl are,
publicitatea este un tip de media idealizat, care povesteşte modul în care ne dorim să arate
societatea și individul şi nu neapărat cum arată în realitate. Deaceea, publicitatea este relevantă
pentru studierea reprezentărilor sociale. Adesea, povestea pe care o relatează reclama se
întipărește mai bine în memorie decât produsul pe care își propune să îl promoveze.

CAPITOL II “O mamă, dulce mamă, din negura de vremi…” De la

mama secolului XX la mama contemporană. Femeia între carieră,
maternitate şi familie.

13
Acest capitol îşi propune să facă o comparaţie între modul în care erau percepute mamele
în epoca comunistă şi modul în care acestea s-au emancipat şi cum sunt percepute în zilele
noastre. Mi-am propus să descriu ce schimbări a adus secolul XXI în viaţa mamelor şi în modul
în care acestea sunt văzute, admirate şi respectate. Voi aduce în discuţie felul în care mama este
percepută în societate, modul în care ea se raportează la anumite situaţii, felul în care mama din
ziua de astăzi îşi creşte şi educă micuţii, dar şi contribuţia pe care aceasta o aduce comunitate.
Epoca comunistă vine în ţara noastră cu promisiunea egalităţii între bărbat şi femeie, ceea ce este
o mare iluzie. Friedrich Engels afirmă în lucrarea sa Femeia, Familia şi Originile Proprietăţii
Private: ”Emanciparea femeii va fi posibilă doar când aceasta va putea lua parte la procesul de
producţie la scară socială şi atunci când îndatoririle domestice vor ocupa doar o mică parte din
viaţa ei”( Friedrich Engels, 1986, pp. 120-121). Dar lucrurile nu aveau să fie întocmai aşa,
deoarece, Nicolae Ceauşescu, în cadrul şedinţei plenare a Comitetului Central al PCR, defineşte
rolul femeii astfel: “Cea mai mare onoare pentru femei este să nască., să dea viaţă şi să crească
copii. Nu poate fi nimic mai scump pentru o femeie decât să dea viaţă” ( Nicolae Ceauşescu,
1973). Nicolae Ceauşescu lăuda femeia pentru dublul ei rol, de mamă şi muncitoare, iar acest
lucru nu făcea decât să pună o dublă povară pe umerii femeii. Deşi “statul se aştepta ca toate
femeile să fie superfemei, iconografia socialistă, dacă dorea să fie convingătoare, nu putea să
dezvăluie această realitate ”. (Choitali Chatterjee, 1995). Mama în perioada comunistă este cea
care se trezeşte la 6 dimineaţa pentru a sta la coadă la lapte, apoi pregăteşte copiii pentru şcoală,
merge la serviciu pe scara autobuzului, îngheaţă de frig iarna, se întoarce acasă, hrănește copiii,
îi pregătește pentru a doua zi.
În publicitatea acelor vremuri mamele sunt reprezentate exact aşa cum sunt percepute de către
societate. O reprezentare împletită din imaginea mamei muncitoare, care merge la serviciu şi
aduce siguranţă financiară familiei, la fel ca şi soţul ei şi imaginea mamei grijulii, care se
împlineşte sufleteşte între zidurile apartamentului conjugal. Mama aceasta este simbol de
curăţenie, ordine şi disciplină pentru copiii ei. Totodată este imaginea gospodinei desăvârşite
care îşi alege cu meticulozitate produsele de curățenie şi articolele de uz casnic, cum este evident
în afişul publicitar al maşinii de spălat Albalux (figura 10) se împleteşte cu cea a soţiei mereu
îmbrăcată bine şi coafată extravagant, aşa cum este evidenţiată în reclama pantofilor de damă
Arta Guban (figura 11). Sunt imagini care nu transmit mult despre mamă, dar imagini care

14
înfățișează femeia ca fiind perfecțiune, deoarece se îngrijește de toate și la orice problemă
găsește rezolvare.
În prima reclamă, cea la mașina de spălat o vedem pe mama, care își clădește universul în jurul
acestui aparat electrocasnic, care îi vine în ajutor ca un adevărat prieten. Aceste aparate le ajută
pe mame să-și ducă la bun sfârșit treburile casnice, într-un timp relativ scurt, cu un minim de
efort, așa cum spune și sloganul acestui produs: “Efort minim, rezultat maxim”. Dar această
mamă este mulțumită oare de condiția sa? Poate că da, pentru că reușește să dea familiei o
siguranță în ceea ce privește curățenia, dar și pentru că economisește timp pe care îl poate dedica
familiei.
Cea de-a doua imagine, reclama pantofilor, arată o mamă elegantă, coafată, cu o vestimentație
aleasă cu grijă, semn că aparține unei categorii sociale diferite față de clasicele gospodine din
acea vreme, care poate datorită situației financiare nu își puteau permite anumite lucruri mai
scumpe. O femeie zâmbitoare, care dincolo de tot ceea ce avea de făcut: treburi casnice și sigur
un serviciu solicitant, reușea să aibă grijă de propria-i imagine.

9 10
Fig.10 Fig.11
Toate aceste imagini au un elemet comun şi anume reprezentarea mamei ca fiind o femeie
anonimă, oarecare aceasta apărând ca o “ entitate anonimă, o reprezentare alegorică ce
simbolizează mai degrabă calităţi abstracte şi ideale decât o fiinţă vie” ( Einhorn, 1993, p.19).
Reprezentările feminine din această perioadă prezintă o realitate ideală, aşa cum se dorea să
fie, nu cum era defapt. Găsim în afişul publicitar la supele cu fidea Supco, acea mamă care

9
Sursa fotografiei: www.alba24.ro, accesat pe 18 ianuarie 2021, ora 19:45
10
Sursa fotografiei: www.etimpu.wordpress.com, accesat pe 18 ianuarie 2021, ora 20:00

15
 avea grijă ca familia să fie hrănită cu produse de calitate, care la acea vreme nu erau întocmai
accesibile oricui. Tot aici găsim o mamă care își petrece cea mai mare parte a zile în
bucătărie, tot acolo se relaxează,își pune în ordine gândurile și face planuri pentru zilele ce
vor urma (a se vedea în partea e sus a afișului o mamă foarte relaxată, dezinvoltă, dar care
așteaptă cu nerăbdare rezultatul muncii sale în bucătărie). (figura 12)

11
Fig. 12
Deşi femeia este reprezentată ca muncind alături de bărbat, aşa cum arată coperta revistei
Femeia (fig. 13), sunt omise poverile suplimentare ale femeii, astfel încât o descriere realistă
a mamei socialiste o regăsim la Barbara Einhorn: “Pentru mamele-muncitoare hărţuite,
chinuindu-se să-şi îndeplinească sarcinile la serviciu, să ia copiii de la şcoală sau grădiniţă şi
să facă şi cumpărăturile în drum spre casă, să gătească, să facă curăţenie, să spele, să-şi ajute
copiii la lecţii şi să-i ducă la culcare, să-şi facă notiţe pentru şedinţa de a doua zi sau temele
pentru cursul de calificare la care erau înscrise, super-femeia nu era doar o glumă ci chiar o
insultă”. (Einhorn, 1993, pp 19-20)

11
Sursa fotografiei: https://www.facebook.com/ReclameVechiRomanesti.OldRomanianAds/photos/-s-u-p-c-o-cam-a
%C5%9Fa-ar%C4%83ta-o-reclam%C4%83-la-sup%C4%83-instant-zece-minute-%C3%AEn-almanahul-
lite/909869175698661/, accesat pe data de 20 ianuarie 2021, la ora 18:01

16
 12
Fig. 13

Secolul XXI, aduce schimbări în viaţa mamelor,sau mai bine zis “o anumită evoluţie social,
numită nu fără optimism, eliberarea femeilor” (Cathelat, 2005, p.179). Rolul lor rămâne, însă,
în continuare multiplu. Aceeaşi femeie de carieră cu o zi încărcată, aceeaşi mamă care se
trezeşte dis-de-dimineaţă pentru a duce copiii la şcoală, merge la serviciu, îşi îndeplineşte
excelent sarcinile zilnice, fuge la cumpărături în drum spre casă, dar în toate acestea apare
imaginea tatălui care o sprijină în activităţile întreprinse, aceasta fiind marea schimbare a
secolului nostru.
Mamele moderne sunt extrem de diferite în ceea ce privește caracterul și opiniile. Să vedem
ce înseamnă o mamă modernă. Aici am împărțit în mai multe categorii, pentru a vedea cât
sunt de diferite mamele între ele.
O primă tipologie este mama-cloșcă, cea care se dedică în întregime copiilor, care încearcă
prin toate metodele să aibă grijă de aceștia și este trup și suflet pentru familie. Dorința de a
avea o carieră, de a avea propriile pasiuni și hobby-uri, dorința de a face ceva pentru ea însăși
nu este pentru această tipologie de mamă o prioritate.
Pentru a evidenţia mai bine conceptul de mamă-cloşcă m-am folosit de reclama unui
brand de sisteme de purtare a bebeluşului. Faptul că unele mame vor să-şi ţină şi la vârste mai
mari copiii la piept le încadrează cu brio în această categorie. (figura 14)

12
Sursa fotografiei: https://www.graphicfront.ro/ro-arh-revista-femeia-1946#12#linkimg-5341, accesat pe 20
ianuarie 2021, ora 21:35

17
 13
Fig.14
Observăm în această imagine cum mama își poartă puiul peste tot, înfășurat în aceste sisteme de
purtare, astfel încât ea îl știe în siguranță. Mama-cloșcă este cea care renunță cu greu la a sta
lipită de copilul său și suferă enorm atunci când acesta crește și inevitabil va trebui să meargă la
grădiniță, școală, când va trebui să iasă la plimbare fără ea sau va trebui să facă anumite lucruri
independent. O mai putem numi mama-cangur, căreia al-IV-lea trimestru de sarcină, mult
discutat în rândul mamelor, îi face plăcere și nu îi este o povară. Zâmbetul de pe fața mamei arată
fericirea contopirii cu propriul copil și trăinicia relației de atașament stabilită încă din timpul
sarcinii.
O altă tipologie maternă este cea obsedată de carieră. Ritmul vieții acestor mame este unul
nebun, practic nu au timp liber. Acestea se dau complet muncii, uitând să mai comunice cu copiii

13
Sursa fotografiei: https://www.facebook.com/photo?fbid=10157521060407610&set=gm.882653345643058

18
lor. Pentru a compensa lipsa de atenție, ele oferă daruri scumpe și răsfăț copilului fără să
înțeleagă și să accepte că acesta va deveni până la urmă egoist. Pentru acest tip de mamă este
semnificativă reclama suplimentului alimentar Magnevie stress resist14. În acest spot, mama,
copleșită de grijile zilnice legate de job, de casă și de toate sarcinile de îndeplinit nu acordă
copilului atenție deplină. Ea este acolo doar fizic, dar cu mintea în alte o mie de părți (figura 15).
Astfel în momentul în care copilul îi cere ceva, aceasta spune da, fără să știe despre ce este vorba
şi se pricopsește cu un câine în casă fără să-și fi dat acordul voit. Pentru această tipologie de
mamă viaţa este despre priorităţi, dar familia, cariera, statutul de mamă au ceva în comun:
timpul. Trebuie să-şi înţeleagă priorităţile şi oricât de mult ar fi ajutată în treburile casnice, în
educaţia şi creşterea copiilor, va trebui să înţeleagă ca acel micuţ are nevoie de prezenţa ei fizică,
de atenţia ei. Cum se raportează copilul la această tipologie de mamă? Poate uneori se folosește
de neatenția ei pentru a trage anumite foloase, poate îi este comod să obțină ușor daruri, dar cu
siguranță mai devreme sau mai târziu îi va simți lipsa și va dori să petreacă mai mult timp cu ea.
Poate și relația cu soțul va avea de suferit din pricina timpului foarte scurt pe care mama-
obsedată de carieră i-l acordă, poate uneori în timpul săptâmânii nici măcar nu reușesc să se
întâlnească, iar dacă în week-end se vor vedea, probabil vor fi prea obosiți pentru a-și putea
acorda atenție.

Fig. 15

14
https://youtu.be/5haKstUtFlA

19
Totodată dacă eşti o mamă casnică în lumea modernă, nu este la modă. Societatea vrea ca femeia
să fie una de succes, iar urcând în carieră multe femei îşi iau angajamentul să muncească, uitând
astfel de familie, de educaţia copiilor, lăsând aceste lucruri în grija altcuiva.
O a treia tipologie de mamă modernă este cea la modă şi frumoasă, cea care în ciuda
programului zilnic extrem de încărcat găseşte timp pentru a vizita un coafor sau un make-up
artist, pentru a merge la sala de fitness și pentru a-și menține forma fizică excelentă. Pentru ea
este foarte important să fie plăcută de cei din jurul ei, dar şi să se simtă bine atunci când se
priveşte în oglindă. Desigur un copil care se plimbă lângă o astfel de mamă nu poate decât să fie
mândru de aceasta. Această categorie de mame am identificat-o în reclama unui program de
fitness şi plan de nutriţie pentru mame, care apărea într-o revistă pentru femei. Astfel observăm
această mamă care este într-o formă de invidiat pentru multe ditre noi, care, în timp ce își face
exercițiile zilnice, își ține în brațe copilul, spre marea fericire a acestuia. Este aproape incredibil
pentru multe dintre noi, care am dat naștere copiilor și care imediat după aceea poate nu
încăpeam nici în cele mai largi haine, să ne imaginăm o siluetă suplă şi fină. Este de admirat o
asemenea talie de viespe, dar în rândul prietenelor poate stârni invidie.(figura 16)

15
Fig. 16

Să vorbim despre mama modernă sănătoasă. Un copil se simte în siguranţă dacă ştie că mama
lui este sănătoasă şi are grijă de sănătatea ei, atât de cea fizică, cât și de cea emoţională. Femeile,
din păcate nu caută întotdeauna ajutor atunci când simt că ceva nu este în regulă cu sănătatea lor.

15
Sursa fotografiei: https://fitprograms.ro/project-fit-moms/

20
Adesea suferă durerea de la începutul şi până la sfârşitul unui tratament. Realizează astfel că nu
este foarte uşor să scapi de o boală neglijată. Mamele moderne înţeleg că au nevoie să menţină
un stil de viaţă sănătos şi să consulte în mod regulat un medic pentru a avea noutăţi despre starea
ei de sănătate. Adesea majoritatea mamelor moderne tind să nu se accepte pe ele însele, deoarece
societatea le face să creadă că ar trebui să fie mereu odihnite, pline de energie şi vitalitate, la fel
ca acele mame-vedete pe care le vedem pe coperţile revistelor pentru femei. Pentru stabilitatea
familiei sale, mama modernă trebuie să-și controleze sănătatea fizică și cea psihică. Pentru a
pune în valoare această tipologie de mame am recurs de această dată nu la publicitatea de tip
comercial, ci la cea de tip non-profit. Este vorba despre o campanie socială în care mamele care
îşi doresc să fie sănătoase pentru familiile lor, au conştientizat faptul că suferă de depresie post-
partum şi încearcă pe această cale să ajute şi alte mame să realizeze că depresia este normală
după naştere şi să ceară ajutor. Campania pune în valoare mama modernă care a trecut prin
experiența nașterii, dar nu doar atât. Mama aceasta are o carieră care îi consumă mare parte din
energie şi societatea care pune presiuni pe umerii ei (trebuie să arăți bine, trebuie să fii îmbrăcată
mereu într-un anume fel, copiii tăi trebuie să se comporte într-un mod anume). Deaceea a luat
naștere în cadrul unui ONG, numit Asociația La primul bebe această campanie de conștientizare
(figura 17). În cadrul acestei campanii, aproximativ 1000 de mame, sprijinite de partenerii lor au
contribuit la promovarea acestui eveniment, pentru a da o mână de ajutor celor mai vulnerabile
dintre noi în a depăși depresia post-partum. Acest eveniment și-a dorit ca mamele să fie auzite,
văzute și respectate. A făcut posibil și ca alții să înțeleagă că o mamă nu trebuie să fie judecată
pentru sentimentele și trăirile ei și a făcut să dispară de pe buzele multora expresia: “las’ că nu
ești tu singura mamă din lume”, aceasta fiind înlocuită cu: “ești unică în felul tău”. Pentru că
fiecare mamă este diferită, pentru că fiecare are nevoie de sprijin si are nevoie mai presus de
toate să se simtă iubită, protejată și utilă în societate.

21
 16
Fig.17

Mama modernă îşi doreşte să se odinească. Unii cred că o mamă poate să facă totul fără răgaz.
Dar ce repercusiuni va avea asupra ei mult timp de alergat fără pic de relaxare? Ce se va
întâmpla cu mama care munceşte fără oprire, are grijă de gospodărie şi de familie? După o vreme
în care va face toate acestea fără oprire, va realiza că a epuizat toate resursele și că nu mai poate
face nici măcar jumătate din ceea ce a făcut până acum. O femeie are nevoie de odihnă mai mult
ca de orice altceva. Are nevoie să meargă la o cafea cu prietenele, la cumpărături sau pur şi
simplu la o plimbare în parc, sau poate are nevoie doar să se închidă în baie şi să adoarmă în
cada plină cu spumă. Deasemenea, recreerea familială ar trebui să fie o regulă într-o familie
modernă. Cu cât părinţii petrec mai mult timp cu copiii, cu atât mai puternică va fi legătura
dintre aceştia. Copilul simte dragostea părinţilor şi este sigur că familia este locul unde este
mereu acceptat şi în siguranţă.
Mamele moderne împart sarcinile casnice cu tatăl. În ultimul secol s-a creat ideea că toată munca
în casă trebuie făcută exclusiv de femeie. Bărbatul venea de la serviciu şi se odihnea în
beneficiul lui, femeia venea de la serviciu şi îşi continua acasă activitatea în beneficiul întregii
familii.
În familia modernă împărţirea sarcinilor casnice este mult mai practicată. Munca se împarte între
femei şi bărbaţi, iar uneori chiar şi copiii primesc mici sarcii de îndeplinit ( să facă ordine în
propria cameră, să aranjeze jucăriile, etc.). Totul se face împreună, taţii hrănesc copiii, îi scot la
plimbare, îi duc la culcare pentru a da timp de odihnă şi mamei care a muncit la fel de mult ca şi
el în ziua respectivă. Pentru a explica mai bine acest fenomen am recurs la reclama scutecelor

16
Sursa fotografiei: https://www.laprimulbebe.ro/campania-depresia-postnatala-exista-multumiri/

22
Huggies Elite Soft, în care tăticul, evident implicat în îngrijirea copilului, îl tine în braţe pe
acesta.(fig. 9)

17
Fig. 9

Rolul tatălui în familie se schimbă de la epocă la epocă. Dacă acum câțiva ani în urmă mama
stătea acasă și creștea copiii, azi rolurile s-au mai schimbat. Tatăl zilelor noastre nu se văicărește
că trebuie să rămână singur acasă cu copiii, nici nu face o dramă că trebuie să schimbe un scutec
sau că trebuie să își calce singur cămașa. Tatăl zilelor noastre este conștient că rolul său în
familie este același ca și al mamei. Tatăl zilelor noastre nu spune: “mi-am ajutat soția”, ci spune:
“mi-am făcut treaba de părinte”.

CAPITOL III: “Mamă frumoasă, primul meu Rai” . Reprezentări ale mamei
în publicitatea non-profit

Publicitatea socială este o formă de publicitate necomercială care vizează schimbarea tiparelor
comportamentale și atrage atenția maselor asupra problemelor cu care societatea se confruntă. În
acest capitol am efectuat o cercetare în domeniul publicităţii non-profit, recurgând la campanile
desfăşurate în cadrul Departamentului Pro Vita din cadrul Sectorului de Misiune al
Arhiepiscopiei Iaşului.
Departamentul Pro Vita, din cadrul Sectorului de Misiune al Arhiepiscopiei Iașilor, a fost
înființat în anul 2011 din inițiativa ÎPS Teofan. Aici voi vorbi despre campaniile care vizează
ajutorarea mamelor aflate în criză de sarcină, a mamelor de copii cu dizabilităţi şi a celor care nu
17
Sursa fotografiei: https://www.facebook.com/HuggiesRomania/, accesată pe 1 martie 2021, ora 14:00

23
au apucat să-şi ţină pruncii în braţe ci doar au simţit în pântece viaţa, pentru ca mai apoi să
devină mame de îngeri. Deasemenea voi dedica o mică parte a cercetării “Marşului pentru viaţă”,
deoarece este un eveniment de mare amploare, care antrenează numeroşi participanţi şi chiar
modelează opinii.

III.1. Programul Praesidio. Reprezentări ale mamei în campaniile pro viaţă.

(preot Cosmin Brînză, referent al Departamentului Pro Vita din cadrul Sectorului
de Misiune al Arhiepiscopiei Iaşului)

Programul Praesidio, pentru mame aflate în dificultate este un program inițiat de către
Departamentul Pro-Vita din cadrul Sectorului de Misiune al Arhiepiscopiei Iașului. Acest
program oferă sprijin concret mamelor aflate în criză de sarcină și le ajută să meargă mai
departe, să ducă sarcina la bun sfârșit, în ciuda obstacolelor pe care le întâlnesc în cale.
Programul oferă burse de sprijin, spații de cazare pentru cuplul mamă-copil, un cabinet de
consiliere în cadrul Spitalului de Obstetrică și Ginecologie Elena Doamna, o linie telefonică de
asistență gratuită, echipă de consiliere formată din juriști, medici, psihologi, preoți, dar și terapie
post-avort.
Cine este mama în criză de sarcină?

Criza de sarcină apare atunci când femeia se gândește să întrerupă cursul firesc al sarcinii, luând
în calcul posibilitatea de a face avort. Mărturiile mamelor din cadrul programelor Pro-Vita arată
că oricine, oricând poate suferi o criză de sarcină, iar în lipsa sprijinului, sfârșitul unei crize de
sarcină poate fi unul tragic, nefericit, sfâșietor, care se poate încheia cu moartea, prin avort, a
copilului nenăscut. Într-o lume în care accesibilitatea informațiilor este ajutată la maxim de
evoluția tehnologiei și de cea socială, anumite informații, precum viața pruncului din pântecele
mamei, sunt considerate subiecte tabu.
Când apare criza de sarcină? Apare atunci când mama este singură, când nimeni nu o susține,
când toată lumea este împotriva ei și a pruncului zămislit în pântece. Coșmarul, care nu este în
vis ci în realitate, este atunci când cei mai importanți oameni din viața femeii însărcinate (tatăl
copilului, părinții, cea mai bună prietenă), o presează să facă avort, iar mama, din toate puterile,
luptă ca o leoaică pentru puiul ei. În acel moment se adâncește rana sufletului și a minţii. Femeia

24
în criză de sarcină schimbă stările emoționale extrem de des. Atunci când refuză să facă avort, în
ciuda presiunilor celor din jur, atunci când rămâne singură, pe femeie o apucă disperarea. Dar
știți cum sunt femeile puternice? Par stânci imposibil de mişcat la exterior, dar în interior sunt
copleșite de emoții, teamă, durere și dezamăgire. În acele momente, când toată lumea ar trebui să
roiască în jurul ei, celebrând noua viață care-i rodește în pântece, ea este singură. Bărbatul care i-
a spus că va fi cu ea pentru totdeauna, că dorește o relație lungă și căsătorie, a dat bir cu fugiții,
iar familia și prietenii își văd de treaba lor.
Așa cum spuneam, multe gânduri se perindă în mintea femeii în criză de sarcină. Trece rapid de
la bucurie la incertitudine, de la imaginea noului-născut pe care îl va ține la pieptul ei la gândul
că va fi complet singură. Cu toate acestea, avortul nu este o soluție. Avortul este un cuțit foarte
ascuțit care va adânci rana sufletului, care va menține deschisă această rană în sufletul mamei în
eternitate.
Este ciudat cum oamenii dragi, cei care ar trebui să se bucure împreună cu mămica, inițial dispar,
dar Dumnezeu are grijă să trimită alături de mamele aflate în criză de sarcină oameni ca cei de la
Departamentul Pro-Vita din cadrul Sectorului de Misiune al Arhiepiscopiei Iașului. Oameni cu
ajutorul cărora în inima femeii s-a născut un sâmbure de siguranță. Oameni cu ajutorul cărora
femeile sunt protejate, sunt ajutate să nu-și piardă demnitatea și să-și ducă sarcina la bun sfârșit
în condiții de comfort și liniște atât materială cât și sufletească. Şi aşa le întâlnim pe mamele în
criză de sarcină. Mame care au hotărât fie să avorteze, din păcate, fie să nască pruncul, spre
marea lor bucurie.
Din campaniile Pro Vita , mamele în criză de sarcină apar ca fiind femei aflate la limita
disperării, în depresie, femei care nu văd soluţii la “problema” lor în afară de avort, nepunând în
calcul că avortul nu este o soluţie, aşa cum am spus mai sus, ci este un potenţiator al problemei.
Indiferent de cât de greu le va fi, nu trebuie să-şi piardă speranţa şi încrederea în Dumnezeu. La
urma urmei, atunci când toţi au părăsit-o El a fost Cel care a rămas lângă ea. Momentul când
mama îşi va ţine pruncul în braţe şi se va îndrăgosti iremediabil de el este înălţător. Important
este să apelezi la ajutor de specialitate, dar mai ales să te rogi la Maica Domnului, cea care L-a
născut pe cel care stă pe Tronul Slavei, într-o iesle săracă, şi nu şi-a făcut griji cu ce-L va creşte.
Bineînţeles această comparaţie nu este făcută spre a aduce nepăsare sau lipsa grijii faţă de copii,
ci doar de a arăta că nimic nu este întâmplător si pentru a înţelege ce mare binecuvântare a trimis
Dumnezeu în viaţa femeii.

25
Cum este percepută de ceilalţi femeia în criză de sarcină sau mai bine zis cum apare ea în
campaniile PRO VITA?
Femeia în criză de sarcină nu trebuie blamată sau judecată ci, dimpotrivă, sprijinită şi ajutată să
depăşească această perioadă. O sarcină neaşteptată poate fi o traumă pentru orice femeie. Vedem
adesea că înainte de avort o femeie are în jurul ei nenumăraţi „sfătuitori”, persoane care o
îndeamnă să meargă să facă avort deoarece acesta este lucrul cel mai firesc atunci când nu-ţi
doreşti un copil. În schimb, după ce femeia trece prin experienţa avortului este singură, toţi aceşti
„binevoitori” dispar. Femeia în criză de sarcină se simte singură, tristă, izolată, cu gânduri negre,
singură în faţa unei decizii extrem de importante. Ea este vulnerabilă şi anxioasă. Un studiu a
demonstrat că persoanele anxioase sunt mai uşor de persuadat, deaceea înainte ca acestea să fie
convinse că avortul este o soluţie salvatoare (eu aş spune că este o soluţie falsă care aduce foarte
mult rău), este pus la dispoziţia acestor mame Tel Verde ProVita, pentru ca specialişti precum
psihoterapeuţi, preoţi formaţi în acţiunea pro viaţă sau chiar mame care au trecut prin experienţa
avortului să le convingă că ele merită mult mai mult decât avortul şi că viaţa copilului lor
contează.
Astfel, pentru a promova şi a face cunoscută existenţa acestei linii telefonice a fost realizat un
afiş (fig.10), a carui cromatică este total diferită de cea a celorlalte afişe realizate de
Departamentul Pro Vita. Un afiş atipic aş spune. Dacă majoritatea afişelor sunt viu colorate, cu o
cromatică ce inspiră viaţa sau mai bine zis bucuria unei noi vieţi şi celebrarea acesteia, acest afiş
inspiră tristeţe, deprimare, deoarece culorile predominante sunt negru, verde şi albastru închis. S-
a dorit a fi un afiş realizat în concordanţă cu trăirile unei mame în criză de sarcină. Dacă aceasta
vede un afiş viu colorat plin de floricele, verde crud şi inimioare, probabil nu va fi atrasă, dar
dacă vede ceva sobru, trist, potrivit stării ei de spirit, se va opri asupra acestuia şi va studia mai
îndeaproape conţinutul lui şi ceea ce reprezintă afişul respectiv.
După diverse studii pe care le-am consultat, am observat că majoritatea mărturiilor despre criza
de sarcină se încadrează în două mari tipare:
 criză de sarcină, frică, lipsă de sprijin, avort, durere, regret;
 criză de sarcină, frică, sprijin, curaj, naştere, efort, bucurie.

Într-o criză de sarcină este imposibil să nu apară frica. Frica de ce va spune partenerul, de ce vor
spune părinţii, prietenii sau colegii, frica de a nu avea cele necesare pentru a-i asigura copilului o

26
creştere sănătoasă. Dar frica nu este decisiva, ci, aşa cum spuneam, în procesul decizional este
important dacă mama este sprijinită sau nu.
Şi iată cum Dumnezeu lucrează prin oameni. Oameni ca cei din Departamentul Pro Vita sunt
cheia dezvoltării societăţii, sunt elemente importante în naşterea de noi generaţii, sunt
pansamente pentru sufletele zbuciumate ale mamelor care se confruntă cu frământări puternice
atunci când nu ştiu cât de importantă este viaţa care tocmai a răsărit în pântecele lor.
Toate acestea pentru ca societatea să înţeleagă că femeia nu este un obiect care poate fi
manipulat în fel şi chip; toate acestea pentru ca această societate care blamează şi pune la zid o
mamă minoră sau o mamă cu mulţi copii, să înţeleagă că pruncul este trup şi suflet încă din
momentul concepţiei, ci nu materie sau un „sac de celule” care poate fi aruncat la gunoi ca ceva
nefolositor sau incomod.
Tot în afişul pentru promovarea liniei gratuite pentru mame în criză de sarcină, vedem o femeie,
tristă, a cărei privire se îndreaptă spre cer, semn că în moment de cumpănă şi disperare, este
inevitabilă aruncarea privirii spre cer şi cererea ajutorului divin. Dumnezeu este mereu acolo, dar
aici pe pamânt, cine stă alături de aceste mame? Tot în cadrul proiectului Praesidio am văzut
mame, care pe timpul sarcinii au simţit constant nevoia de sprijin emoţional şi fizic, dar pentru că
nu l-au găsit la oamenii din familie, locuinţele puse la dispoziţie de către Departamentul Pro Vita
au reprezentat un adevărat stâlp de susţinere în viaţa lor, un motiv adevărat de speranţă. Totodată
au beneficiat de asistenţă specializată din toate punctele de vedere, simţindu-se astfel importante.
În cadrul Departamentului Pro Vita, mama este văzută ca un izvor de nemurire, o fiinţă care dă
viaţă alături de Dumnezeu. Mama este protejată şi ajutată, deoarece un singur avort poate
însemna moartea multor generaţii.
Mărturii ale psihologilor despre criza de sarcină o arată pe mama care se raportează la copilul ei
ca la un obiect, ca la ceva care le-a ruinat toate planurile de viitor. Psihoterapeuții care au inițiat
terapii pre-avort au fost puși față-n față cu mame care credeau că sarcina poate aduce eșec pe
plan personal și professional, femei care mărturiseau că nu acelea erau obiectivele lor și că
sarcina le-a năruit toate planurile. Datorită ajutorului de specialitate şi datorită faptului că este
ascultată și ajutată să-și exteriorizeze emoțiile și trăirile, mama în criză de sarcină ajunge la un
moment-dat să conștientizeze că trece printr-o criză care o face să trăiască acele sentimente, dar
că în lipsa crizei ea ar alege în mod sigur viața pruncului său.

27
Vindecarea post-avort este o realitate, așa cum povesteam în materialul realizat cu pr. Cosmin
Brînză (referent Pro Vita), este o realitate dureroasă și foarte greu de atins, deoarece femeia
suferă foarte mult în urma acestei experiențe dureroase. Psihologii muncesc mult pentru a
vindeca traumele lor emoționale. Împreună cu psihologii, duhovnicii depun o muncă imensă
pentru a le face să înțeleagă că există iertare, că Dumnezeu nu urăște, ci dorește ca fiecare să se
întoarcă la credință și să-și pună speranța în El: “Precum este adevărat că Eu sunt viu, tot așa este
adevărat că eu nu voiesc moartea păcătosului, ci ca păcătosul să se întoarcă de la calea sa și să fie
viu ” ( Iezechiel, 33, 11, Sfânta Scriptură).

18
Fig.10

După ce criza de sarcină a trecut, în funcţie de rezultatul acesteia, apar fie regretele, fie fericirea
de a fi ales viaţa. Există numeroase mărturii ale femeilor care au ales avortul, dar care acum
regretă acest lucru şi spun că a avut efecte negative asupra sănătăţii lor psihice şi fizice. Totodată
aceste femei sunt dovada vie că avortul nu rezolvă o „problemă” ci crează alte nenumărate
probleme, remuşcări, mustrări de conştiinţă.

18
Sursa fotografiei: https://doxologia.ro/parteneriat-pro-viata-intre-biserica-medici, accesat pe 16 aprilie 2021. Ora
16:57

28
Criza de sarcină cu final fericit, cea în care mama a ales viaţa copilului ei este şi aceasta
mărturisită. Mamele care povestesc această experienţă sunt fericite de alegerea făcută.
Foarte multe cupluri au început să realizeze că avortul sau avorturile din trecut sunt cauza multor
afecţiuni psihice şi emoţionale de care suferă în prezent.
Dar ce înseamnă să fii pro vita şi să lupţi pentru viaţă în ziua de astăzi când avem militanţi pro
avort şi campanii care îndeamnă la avort?
Să fii pro viaţă nu înseamnă să stai în faţa calculatorului şi să distribui postări pe Facebook sau
alte reţele de socializare. Să fii pro viaţă înseamnă să-ţi sufleci mânecile şi să te pui pe treabă. Să
ajuţi la îmbunătăţirea vieţii, să lupţi pentru conservarea ei şi să întinzi o mână semenilor care au
nevoie de ajutor.
Mama în criză de sarcină are nevoie de astfel de ajutor şi stă în noi să i-l oferim. Până la urmă
misiunea pro vita este aceeaşi misiune a Bisericii de 2000 de ani: iubirea aproapelui, mai presus
decât iubirea de sine şi valoarea fiinţei umane care decurge din creaţia omului după chipul şi
asemănarea lui Dumnezeu şi totodată misiunea de a face faţă vrăjmaşului. În acest context
Sfântul Grigorie Teologul afirmă: "a plasat Dumnezeu pe om pe pământ, ca o adoua lume,
macrocosmos în microcosmos, ca un alt înger, un închinător cu fire dublă, un contemplator al
creaţiei vizibile, un iniţiat al lumii inteligibile, împărat peste toate de pe pământ, (…) o fiinţă vie
în această lume aspirând la o alta”(Sf.Ierarh Grigore Teologul, Cuvântarea 45, pag 36). Pe
această bază, cooperarea creştinilor ortodocşi este esenţială pentru apărarea valorii vieţii umane
şi pentru a putea face faţă valului de militanţi pro avort şi culturii contraceptive.
Marșul pentru viață este un eveniment de promovare a valorilor pro viață, dar totodată un strigăt
de ajutor sau mai bine zis un semnal de alarmă asupra fenomenului avortului, dar și asupra
efectelor pe care acesta le are asupra societății.
În perioada 1958-2018, în România s-au înregistrat peste 22 de milioane de avorturi (fără a lua în
calcul avorturile din clinicile private sau cele medicamentoase). Marșul pentru viață se
desfășoară în cadrul lunii pentru viață (luna martie). De ce s-a ales luna martie ca lună dedicată
vieții? Simplu! Deoarece este luna în care în pântecele fecioarei Maria se naște Viața. Marșul
pentru viață este evenimentul central, dar întreaga lună este dedicată unei serii de evenimente
menite să promoveze viața. Un scurt istoric al Marșului pentru viață arată că la început era un
eveniment fără identitate, nu se știa mai exact ce dorea să promoveze: dacă se dorea promovarea
vieții și a valorilor umane, dacă se dorea combaterea avortului sau blamarea femeii care face

29
avort, nu era chiar atât de clar. În 2014 Marșul pentru viață avea (la Iași) în jur de 800 de
participanți. Odată preluat de Departamentul Pro Vita, după ani de muncă a specialiștilor din
domeniul relațiilor publice, în anul 2019, evenimentul a fost unul colosal: concert, 8000 de
participanți, Dan Negru moderator.
Luna pentru viaţă din anul acesta (2021), a fost marcată de proiectul „Uniţi pentru viaţă”, în care
mame şi nu numai, cu ajutorul materialelor de promovare marca Pro Vita, au promovat printr-o
fotografie sau o poveste, viaţa. Aceste mame sunt diverse, mame care au trecut prin crize de
sarcină şi au ales viaţa pruncilor, mame care au trecut prin experienţa avortului, femei care îşi
doresc prunci şi încă îi aşteaptă sau mame fericite cu unul sau mai mulţi copii.(Fig. 11)

19
fig. 11

19
Sursa fotografiei: https://www.facebook.com/ProVitaIasi/photos/a.532140653465824/4191719064174613,
accesată pe 22 martie 2021, ora 15:00

30
III.2. “De la mamă la mamă” şi „Dincolo de orice chip există o inimă” –
campanie Pro Vita pentru mame de îngeri sau de copii cu dizabilități şi
malformaţii cranio-faciale (pr. Dragoș Bălinișteanu, inițiatorul proiectului).

În lume sunt mult mai multe mame de îngeri decât ne putem imagina, mame care trăiesc cu
această durere sfâşietoare, dar cărora le este greu să mărtrurisească ceea ce au pe suflet.
Observăm cum peste tot în lume se vorbeşte foarte puţin despre mamele care au pierdut una sau
mai multe sarcini din motive medicale ale lor sau ale copiilor din pântece. (Fig.12)
Ce poţi să-i spui unei mame care a pierdut copilul (oricare ar fi fost vârsta acestuia-fie că a fost
născut sau doar a trăit câteva săptămâni cuibărit sub inima ei)? Că va trece? Nu, nu va trece şi
ştim asta. O mamă care a trecut prin moartea copilului său trebuie ajutată să poată trăi cu
durerea, o mamă care a trăit această dramă poate să găsească sprijin adevărat în cineva care-i
înţelege suferinţa. Şi cine mai bine ar înţelege dacă nu tot o persoană care a trăit aceleaşi
sentimente? Moartea unui copil al tău aduce o schimbare majoră şi oricât de puternică ai fi,
inima tot îţi va fi răvăşită, moartea nu poate şterge dragostea care a izvorât în inima ta atunci
când în pântecele tău au prins rădăcini primele zvâcniri ale unei noi vieţi.
Grupul de suport „De la mamă la mamă” este un grup care uneşte deopotrivă mame care au un
copilaş înger, indiferent de etapa vieţii în care se afla atunci când a plecat din lumea aceasta,
mame care au unul sau mai mulţi copii cu dizabilităţi, dar şi mame care nu au trecut prin aceste
experienţe, dar care ascultând poveştile celorlalte mame, laudă şi-I dau slavă lui Dumnezeu
pentru darurile primite.
Este o adevărată alinare pentru aceste mame să se întâlnească, să schimbe idei şi experienţe şi să-
şi deschidă inima în faţa cuiva, dar mai ales este o alinare atunci când ştii că acel cineva
împărtăşeşte din durerea ta.
Mamele care au pierdut unul sau mai mulţi copii sunt văzute în aceste campanii ca adevărate
păsări Phoenix. Au o putere aproape nepământească de a se ridica şi de a merge mai departe, deşi
inima lor este frântă în infinite bucăţi. Deţin o forţă de nemăsurat şi o capacitate de a se reface
uimitoare, atât de uimitoare încât pun durerea lor în slujba mamelor care au nvoie de ajutor
pentru a putea învăţa să meargă mai departe purtând în suflet aceeaşi durere.

31
Iată cum în figura 11 este transmis de către una dintre mamele care au gândit şi pus bazele
acestui grup de sprijin un mesaj pătrunzător, dar cald şi liniştitor în acelaşi timp. Aceasta este o
mamă care se încadrează în tiparul mai sus menţionat, este o mamă care pune propria-i durere în
slujba celorlalte mame care au trecut prin aceleaşi evenimente nefericite şi care au nevoie de
ajutor pentru a înţelege ce li se întâmplă şi pentru a învăţa să meargă mai departe, trăind,
convieţuind cu această durere. Aşa cum spuneam mai sus, este imposibil să-i ceri să uite şi să
treacă peste, pentru că nu se poate, ci prin comunicare, schimb de experienţe şi împărtăşirea
trăirilor aceste mame se pot ajuta una pe cealaltă. Aceste femei au nevoie de încurajare, multă
înţelegere şi mai ales au nevoie să simtă empatia celor din jur. Nepăsarea sau faptul că cei din jur
se comportă ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat nu fac decât să o îndurereze şi mai mult.

20
fig. 12

20
Sursa fotografiei: https://www.facebook.com/ProVitaIasi/photos/a.532140653465824/4303962839616901,
accesată pe 20 aprilie 2021, ora 18:20

32
La baza acestui proiect stau cinci mame apropiate ale Departamentului Pro Vita care sunt mame
de îngeri sau de copii speciali şi care mânate de dorinţa de a ajuta pe mamele sau, de ce nu, pe
taţii care trec prin aceeaşi suferinţă ca a lor au pus bazele acestui proiect. Grupul suport este
promovat în mediul online şi totodată în parohiile din Arhiepiscopia Iaşilor. Speranţa este ca tot
mai multe mame să aibă acces la el, să-şi deschidă sufletul şi să găsească mângâiere, dar şi ajutor
de specialitate.
Mamele din grup sunt deschise şi dispuse să se asculte şi să se sprijine una pe cealaltă. Sunt
persoane calde, persoane care mereu au o vorbă bună de oferit, o bătaie pe umăr pentru
îmbărbătare, un zâmbet, chiar dacă, trecând prin experienţa pierderii unui copil ştiu că este greu
să-ţi găseşti cuvintele şi gesturile potrivite pentru a putea alina durerea unei mame de înger. Şi
aşa cum ele recunosc, grupul suport nu are formule magice pentru a lua durerea cu mâna, ci au
persoane care înţeleg sentimentul ce o încearcă pe o mamă al cărui copil este plecat la viaţa
veşnică. Sunt blânde şi empatice una cu cealaltă, îşi dau sfaturi, apelează la învăţătura de credinţă
ortodoxă pentru a putea trece mai uşor peste încercări, pentru că da, fizic, micuţul nu mai e lângă
ele, dar este în inima lor pe veci şi pentru că, da, „Hristos a înviat!” şi nădejdea este că într-o zi
se vor revedea în Împărăţia Tatălui.
Este important pentru mamele care trec prin această dureroasă pierdere să fie ascultate, iar grupul
de suport21 oferă această promisiune.
Pe de altă parte, mamele de copii speciali sunt mame speciale, mame cu o putere extraordinară,
cu o forţă aproape supranaturală de a face faţă societăţii care stigmatizează şi marginalizează
aceşti copii, deşi sunt inteligenţi, talentaţi şi cu abilităţi extraordinare. Mamele acestea nu şi-au
pierdut niciodată speranţa, au avut întotdeauna puterea de a se ridica şi de a merge mai departe
indiferent cât de greu a fost.
Da, în jurul lor mamele de copii speciali întâlnesc: oameni care nu ştiu ce este răbdarea, ce este
toleranţa, empatia, ambiţia, bunătatea, puterea, slăbiciunea. Copiii cu nevoi speciale (ştiu asta din
mărturii ale mamelor) te învaţă să fii puternică, dar îţi dau voie să fii şi slabă, să plângi atunci
când povara de pe umeri devine aproape insuportabilă.
Pentru a veni în ajutorul mamelor de copii speciali, în luna martie, numită luna pentru viaţă, a
luat naştere proiectul “Dincolo de fiecare chip există o inimă”. De proiect se ocupă mame care
zilnic se confruntă cu prejudecăţile şi slaba pregătire a unei societăţi care nu reuşeşte să accepte

21

33
aceşti copii/oameni ca fiind persoane care au nevoie să fie acceptate la şcoală, în parc, la locul de
joacă, la diverse activităţi. În ciuda nevoilor lor speciale, în ciuda dizabilităţii lor fizice ei sunt
copii inteligenţi, talentaţi, implicaţi în diverse activităţi. Da, pentru mulţi dintre noi, dacă nu
chiar pentru majoritatea, este greu să nu întoarcem capul sau să ne uităm lung la o persoană cu
un defect fizic evident. Acest proiect îşi propune informarea persoanelor şi în acelaşi timp aduce
împreună experienţele mamelor speciale, de copii cu nevoi speciale. Este foarte importantă o
astfel de iniţiativă pentru a realiza că este timpul să nu mai ascundem sub preş aceste probleme,
să nu mai considerăm subiecte tabu naşterea de copii cu dizabilităţi. Normalitatea poate fi
subiectivă, iar normalitatea noastră poate fi anormalitatea lor şi viceversa. Fiecare individ este
unic şi normal în felul său.
Mama de copil special poate avea o viaţă socială. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă să poţi ieşi
din casă fără să-ţi fie teamă de chicotelile pe la spate ale persoanelor de pe stradă, fără să îţi fie
ruşine de privirile aţintite spre copilul tău, dar în acelaşi timp să fii pregătită să dai explicaţii şi
să-ţi linişteşti copilul atunci când acesta te va întreba de ce el este diferit faţă de ceilalţi.
Mamele care şi-au luat inima în dinţi şi au spus STOP, copiii noştri sunt la fel de importanţi
pentru societate ca toţi ceilalţi copii, chiar dacă au nevoi speciale, sunt mame care din aceste
campanii sociale sunt văzute ca superfemei. Mame care au acceptat că oamenii nu sunt toţi la fel
şi că până la urmă lumea e frumoasă tocmai pentru că este diferită. Sunt mame a căror
normalitate este normalitatea lor şi nu acea normalitate pe care societatea doreşte să o schiţeze.
Lumea a trecut prin perioade în care părinţilor de copii speciali le era ruşine să se afişeze în
public cu copiii lor, perioade în care copiii cu nevoi speciale învăţau doar în şcoli speciale.
Mamele care au pus bazele campaniei “Dincolo de fiecare chip există o inimă” sunt personae
devotate copiilor lor, persoane hotărâte să schimbe ceva în mentalitatea şi percepţia celor din jur.
Mergem pe ideea că dincolo de cum arată chipul, sufletul este cel care va trăi veşnic şi că
Dumnezeu cel întreit în Personă a spus: “ Să facem om după chipul şi asemănarea Noastră, ca să
stăpânească peste peştii mării şi peste păsările cerului şi peste dobitoace şi peste tot pământul şi
peste toate dobitoacele care se târăsc pe pământ” (Facerea, 1,26, Sfânta Scriptură).
Campania “Dincolo de fiecare chip există o inimă” se doreşte a fi o campanie care să aducă în
rândul oamenilor acceptare faţă de persoanele cu malformaţii craniofaciale şi să-i facă pe cei din
jur să înţeleagă provocările şi modul în care aceşti copii trebuie să facă faţă provocărilor de care
zilnic se lovesc. Totodată în cadrul campaniei se doreşte alcătuirea unui ghid pentru părinţii care

34
au copii cu deficienţe fizice şi o serie de clipuri video scurte pentru părinţii de copii tipici care să
conţină sfaturi comportamentale în cazul interacţiunii cu copii atipici.
Pentru lansarea acestei campanii a fost aleasă ziua de 9 martie, nu întâmplător, ci pentru a aminti
jertfa şi răbdarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia. Aceasta deoarece creşterea şi integrarea
în societatea a copiilor cu dizabilităţi presupune jertfă şi multă răbdare atât din partea lor cât şi a
părinţilor lor.

Concluzii

Concluzionez acest studiu, deşi subiectul este vast şi ar fi multe de spus. Subiectul
reprezentărilor sociale în publicitate constituie un mod particular de cunoaştere, specific
modului în care fiecare dintre noi îi percepe pe cei din jur. Iată cum eu, spre exemplu în primele
două capitole am enumerat şi analizat cu ajutorul publicităţii categorii materne care nu sunt
universal-valabile, ci categorii materne în care eu însămi mă încadrez. Concluzionez prin a spune
că fiecare mamă, indiferent de cum este schiţată în imaginea publicitară este unică prin modul ei
de a fi, prin acţiunile pe care le întreprinde şi prin realizările ei. Nu a fost foarte greu să fac
această cercetare, deoarece oarecum mă regăseam câte puţin în fiecare tipologie maternă pe care
o studiam. Fiecare persoană este diferită, iată de unde frumuseţea lumii, dar parcă atunci când
aduci mai multe mame împreună găseşti atât de multe asemănări încât mama devine un prototip
sau chiar un “modus vivendi”. Mama este “axis mundi”, lumea se clădeşte toată în jurul şi
datorită ei. În studiul de caz, am încercat să pun în evidenţă cât de sensibile şi vulnerabile pot fi
femeile aflate în moment de cumpănă, nu am vrut să acuz pe nimeni de nimic, ci doar am înţeles
şi am dorit ca şi alţii să vadă dincolo de imaginile acestor campanii. Să vadă că dincolo de ceea
ce se doreşte a fi promovat, există oameni cu trăiri, sentimente care alternează de la tristeţe,
depresie, deznădejde, la bucurie, curaj, mulţumire şi împăcare.
Pe de altă partre, reprezentările sociale sunt un element principal atât pentru conturarea,
înţelegerea şi interpretarea realităţii, cât şi pentru elaborarea atitudinilor şi comportamentelor
noastre vis-a-vis de categoria socială despre care am vorbit.
În sfârşit, lucrarea de identificare a tipologiilor materne în publicitate, tipologii atât specifice
perioadei actuale, cât şi cele specifice epocii comuniste, a dat roade.

35
Per total, publicitatea românească prezintă o multitudine de tipologii materne. De la mama
tradiţionalistă, care este axată pe a insufla copiilor săi valori morale, învăţături de credinţă,
dragostea de neam şi ţară, la mama post-post modernistă, cu o carieră solicitantă care se foloseşte
de ajutorul bonei, spre exemplu, pentru a putea oferi copilului său toată atenţia şi educaţia de
care are nevoie.
Dincolo de limitele asumate pe parcursul lucrării, uneori lucrarea poate avea o abordare ,mai
feministă, deoarece, în special în capitolul al III-lea am încercat să evidenţiez importanţa femeii
în evoluţia noastră ca specie. Totuşi am încercat să nu duc la extrem această abordare, ba chiar la
un moment-dat am menţionat că femeia nu este singură nici în naşterea de copii, dar nici în
creşterea lor. În sfârşit, este o lucrare cu o puternică orientare spre modul în care mama apare în
societate şi nu doar o „caracterizare a personajului”, aşa cum ar putea părea la început, lucrare
care îşi propune să înţelegă mai bine reprezentarea unei anumite categorii sociale şi anume
mama, devenit lait-motiv în această lucrare. Reprezentările descrise pe parcurs oferă şi o idee
despre modul în care societatea românească gândeşte, simte şi acţionează în raport cu mama.

Bibliografie

1. Baker, Michael,J., „Macmillan dictionary of marketing and advertising”, Editura

Maccmillan Business, Londra, 1998

36
2. Cathelat, Bernard, „Publicitate şi societate”, Editura Trei, 2005
3. Ceauşescu, Nicolae, Discurs la şedinţa plenară a Comitetului Central al PCR, 1973
4. Chatterjee, Choitali, „Celebrating Women, The international womens day in
Russia and the Soviet Union, Phd Dissertation, Indiana University, 1995
5. Chelcea, Septimiu, „Psihosociologie aplicată – Publicitatea”, Editura Polirom,
Iaşi, 2016.
6. Curelaru, Mihai, „Reprezentări sociale”, Editura Polirom, Iaşi, 2006
7. Departamentul Pro Vita din cadrul Sectorulzui de Misiune al Arhiepiscopiei
Iaşilor ( referent pr. Cosmin Brînză şi pr. Dragoş Bălinişteanu)
8. Einhorn, Barbara, „Cindrella goes to Market, Citizenship, Gender and women’s
movements in East Center Europe, Editura Verso, Londra, 1993
9. Engels, Friedrich, „Women, the Family and the origin of Private Property”,
Middlesex, Hammondsworth, 1986.
10. Kottler, P., Mindak, W., „Marketing and public relations, should they be partners
or rivals?”, Journal of Marketing, octombrie, 1978.
11. Petre, Dan, Nicola, Mihaela, „Introducere în publicitate”, Editura Comunicare.ro,
Bucureşti, 2009
12. Vechiul Testament

Surse web:

1. https://www.youtube.com
2. www.alba24.ro
3. www.etimpu.wordpress.com
4. https://www.graphicfront.ro/ro-arh-revista-femeia-1946#12#linkimg-5341
5. www.facebook.com
6. https://doxologia.ro
7. https://fitprograms.ro

37
8. www.laprimulbebe.ro

38