3

Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

MODULUL 3: ALTERNATIVA
EDUCAȚIONALĂ MONTESSORI
Timpul mediu necesar pentru studiu: 120 minute.

Obiective educaţionale
În urma studierii acestui Modul, vei fi capabil:
- să enunți filosofia care stă la baza educației Montessori;
- să defineşti conceptele: perioade senzitive, materiale senzoriale și
autocorective, minte absorbantă;
- să explici rolul organizării mediului educațional și a materialelor
didactice în educația Montessori;
- să descrii rolul educatorului din instituțiile de învățământ alternativ
Montessori

Cuvinte cheie:
Educația Montessori, perioade senzitive, materiale senzoriale și
autocorective, minte absorbantă;

Cuprinsul Modulului:

Modulul 3: ALTERNATIVA EDUCAȚIONALĂ MONTESSORI ....................... 43

1
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

Obiective educaţionale .............................................................................43

Cuvinte cheie ............................................................................................43
Cuprinsul Modulului .................................................................................43
3.1. Maria Montessori: activitatea și date biografice relevante .............................. 46
3.2. Fundamentele teoretice ale pedagogiei Montessori.................................... .....48
3.3. Organizarea mediului educațional în alternativa Montessori .............. 51Error!
Bookmark not defined.
3.4. Activitatea educatorilor în instituțiile de învățământ Montessori ................... 54
3.5. Ghid pentru programele Motessori în funcție de vârstă ................................... 57

Subiecte pentru autoevaluare: ................................................................................. 60

Întrebări de autoevaluare ..........................................................................60
Subiecte pentru evaluare şi control: ........................................................................ 62
Referate ....................................................................................................62
Bibliografie obligatorie ........................................................................................... 64
Bibliografie ............................................................................................................. 64

2
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 3

Imaginați-vă că sunteți copil! (extraordinar exercițiu, nu-i așa?)... că sunteți

un copil care s-a născut într-o perioadă în care într-o societate nu valoriza
copilul și copilăria (e doar un joc imaginar, încearcă să continui să-l joci).
Imaginiează-ți, în continuare că esți o fată și ești vârsta la care trebuie să alegi
școala la care vei merge și că între opțiunile tale, ca fată nu poate intra
nicidecum în discuție medicina. Dar tu ai reușit totuși, chiar dacă părinții tăi
nu te-au susținut niciodată și nu a mai existat nicio absolventă de medicină
până la acea vreme (jocul s-a transformat în unul motivațional nu-i așa?).
Sper că ți-ai dat seama că nu e cazul să continuăm altfel decât să aflăm
informații coerente despre cum, în secolul al XIX-lea a avut loc o adevărată
reformă în educație, de al cărui nume se leagă și Maria Montessori, prima
femeie care a absolvit medicina și care a promovat, pornind de la experiențele
din spitalul de psihiatrie, secția de copii, principii cu aplicabilitate în educația
copiilor cu dezvoltare normală. Metoda ei, cunoscută ca metoda Montessori
în educație are ca fundament anii de observație asupra copiilor în activitate.
În secția de psihiatrie infantilă a observat cum copiii cu tulburări psihice își
creau activități de joc cu firmiturile de la masa de prânz din spital.
Concepția lui Montessori despre educație gravitează în jurul unor concepte
precum: perioade senzitive, pregătirea cadrului didactic, materiale didactice
autocorective, în scopul asigurării independenței/libertății în învățare,
automotivării, respectului față de ceilalți, grijii față de lucruri ș.a. În acest
modul se vor aduce câteva clarificări teoretice privind conceptele anterior
enumerate precum şi câteva repere practice de implementare a activităților
potrivit metodei propuse de Montessori.

3
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

3.1. MARIA MONTESSORI: ACTIVITATEA ȘI

DATE BIOGRAFICE RELEVANTE

Maria Montessori a fost una dintre cele mai cunoscute şi admirate

personalităţi din prima jumătate a secolului al XX-lea, contribuţia sa în mai
multe domenii: medicină, psihiatrie, antropologie, ştiinţele educaţiei,
promovarea emancipării femeii, a păcii, a recunoaşterii internaţionale a
drepturilor copiilor, promovarea reformei în educaţie care să contribuie la
progresul social, fiind recunoscute de către massmedia, de către personalităţi
culturale şi politice, de către guverne şi instituţii internaţionale (Cuciureanu,
2011). A fost de trei ori (în 1949, 1950 şi1951) nominalizată la Premiul Nobel
pentru Pace.
Maria Montessori s-a născut în 1870 în Chiravalle, în provincia
Ancona din Italia. După absolvirea Facultății de Medicină a Universității din
Roma, în 1896 devine medic fiind prima femeie medic din lume. Preocupările
ei din domeniul psihiatriei au condus-o spre studiul copiilor cu deficiențe pe
care i-a observat în spitale iar în tratarea lor a folosit atât metodele medicale
cât şi metodele pedagogice, care au fost benefice dezvoltării psihice.
În 1898 se naşte fiul ei Mario Montessori pe care îl încredințează unei
familii dintr-un sat de lângă Roma, pe care o vizita foarte frecvent. După ce
Mario află că Maria Montessori este mama lui, a colaborat şi a călătorit
împreună cu ea.
În 1901 se dedică studiilor de filosofie a educației şi antropologie. Se
angajează la Şcoala Pedagogică a Universității din Roma obținând postul de
lector. Aici are şansa de a lucra cu copii cu dezvoltare normală.
În 1907 deschide Casa dei Bambini (Casa copiilor) în care foloseşte
propria sa metodă (utilizată inițila la copiii cu deficiențe din spitale), care mai
târziu îi va purta numele: Metoda Montessori.
În 1909 organizează primele cursuri de inițiere a educatoarelor şi
ediția întâi a cărții: Metoda pedagogiei ştiințifice aplicată la educația copiilor
mici, la care participă 100 de studenți.

4
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

În 1911 aplică experimentarea metodei în şcolile elementare, care

conduce la apariția cărții: Autoeducația în şcolile elementare.
În 1913 derulează primul curs internaţional (din 30 de cursuri ţinute
până în 1951) şi are loc începutul mişcării montessoriene internaţionale.
În 1929 are loc Primul Congres Internaţional Montessori şi se
constituie Asociaţia Internaţională Montessori (pe care o fondează împreună
cu fiul ei) organizație ce viza formarea profesorilor, activitățile şcolilor şi
societăților Montessori din întreaga lume
Între 1939-1946 Maria şi Mario Montessori rămân în India unde au
fost surprinşi de război şi conduc o serie de cursuri de formare la care
participă mii de educatori
Între 1946-1952 Maria Montessori conduce cursuri internaţionale,
congrese, ţine conferinţe, definitivează o serie de lucrări importante: „Taina
copilăriei”, „Educaţia pentru o lume nouă”, „Educaţia cosmică”, „De la
copilărie la adolescenţă”, „Mintea absorbantă”, „Reconstrucţia în educaţie”,
„Formarea omului”, „Educaţia spre libertate” , „Descoperirea copilului” ş.a.
În 1952 Maria Montessori se stinge din viaţă în Olanda.
Între 1952-1982 Asociaţia Internaţională Montessori (AMI) îşi
continuă şi extinde activitatea sub conducerea lui Mario Montessori. Ulterior
una dintre fiicele lui Mario va prelua conducerea acesteia.

După 100 de ani de la începutul aplicării acestei metode de educaţie

la copiii mici, pedagogia Montessori s-a practicat în 22000 de şcoli din 101
ţări de pe toate continentele (Popescu, 2010). Cele mai multe sunt pentru
copiii de 3-6 ani şi 6-12 ani. Sunt însă şi multe creşe, dar şi clase, şcoli pentru
nivelul de învăţământ secundar inferior (12-15 ani) şi secundar superior (15-
18 ani).

5
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog

să răspunzi la următoarea întrebare:
Prezintă aspecte legate de modul în care Maria Montessori
își construiește și aplică metoda care în poartă numele
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................

Dacă consideri că ai răspuns corect, verifică-te mai jos.

Dacă nu, atunci te rog să revii asupra paragrafelor parcurse
până acum, pentru a le aprofunda.

Răspunsul corect la întrebarea anterioară este:

Preocupările Mariei Montessori din domeniul
psihiatriei, legate de studiul și tratamentul copiilor
cu deficiențe din spitalele, prin metodele medicale
şi metodele pedagogice, și rezultatele deosebite
obținute cu privire la dezvoltarea psihică a copiilor
au condus-o în 1909 să deschidă Casa dei bambini,
unde a aplicat metoda sa la copiii în normalitate.

Dacă ai răspuns corect, te felicit!

Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor parcurse
până acum, pentru a le aprofunda.

3.2. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE

PEDAGOGIEI MONTESSORI

În concepţia lui Montessori educaţia nouă înseamnă educaţie în spirit

ştiinţific, fundamentată pe o cercetare obiectivă a fenomenelor educaţiei şi
mai cu seamă pe cunoaşterea omului şi a modului în care se produce
dezvoltarea sa prin educaţie chiar de la începutul vieţii sale:
 Dacă educaţia e să fie reformată, trebuie să se bazeze pe copii

6
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

 Bazele reformei educaţiei şi ale societăţii care este o necesitate a

timpului nostru trebuie să se construiască prin studiul ştiinţific al
Omului, Necunoscutul (Montessori, 1989, 1994,1995).
În educația Montessori este necesară observarea cu spirit
ştiinţific a vieţii şi activităţii copilului. „Metoda” este deci nu
ceva care a fost conceput şi dăruit copiilor ca ajutor ci invers, este
ceea ce Maria Montessori a învăţat de la copii că le este necesar, a asamblat
şi a instrumentat cu materiale şi activităţi ştiinţific concepute (Popescu, 2010).
Pentru îndeplinirea acestui deziderat, în pregătirea teoretică şi practică a
educatorilor montessorieni este obligatorie activitatea de observare a
copilului şi practicarea acesteia este atent monitorizată şi evaluată. Aceștia
trebuie să se pregătească profesional intens, multidisciplinar, să-şi antreneze
spiritul de observaţie.
Alternativa Montessori are la bază două principii (Cazan și Petrescu, 2017):
 Pregătirea unui mediu cât mai natural, care să sprijine dezvoltarea
copilului
 Observarea copilului care trăiește în acest mediu.
(Aspectele legate de organizarea mediului în alternativa Montessori, sunt
prezentate mai detaliat în secțiunea 1.2).
Cheia învățării complete este considerată automotivarea. De aceea,
schimbarea de paradigmă pe care o propune Maria Montessori în educație
presupune crearea unui cadru care să conducă la dezvoltarea personalității
copilului prin efort propriu şi învățare graduală, prin explorare proprie şi
descoperire a realității înconjurătoare. Mesajul pe care îl transmite
educatorilor este: Să nu faci niciodată pentru un copil ceea ce poate face
singur.
Cercetările Mariei Montessori au ilustrat existența unei „forme
mintale” specifice primei copilării, diferită de cea a adultului: copiii mici
manifestă de multe ori un fel de surditate psihică, nu înregistrează comanda
sau îndemnul adultului, nu reacționează la îndemnurile acestuia, ci lucrează
spontan, independent de voința adultului. Mintea sa la această vârstă este o

7
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

minte absorbantă (Montessori, 1977). În timp ce adultul acumulează

conştient informaţii prin intermediul inteligenţei voluntare, copilul
„absoarbe” în mod inconştient din mediul în care trăieşte, fără nici un fel de
efort sau oboseală. Un alt concept introdus de Maria Montessori este
periodizarea senzitivă: Copilăria mi-a arătat că natura omenească este una
singură. Toți copiii vorbesc aproximativ la aceeași vârstă, indiferent de rasă,
de circumstanțe sau de familie; merg, schimbă dinţii de lapte etc. la anumite
perioade fixe din viața lor. Și în alte aspecte, în special în domeniul psihic,
sunt similari, sunt la fel de sensibili – Maria Montessori. Preocupată nu atât
de o etapizare pe vârste în procesul dezvoltării finței umane, Maria
Montessori a observat că în dezvoltarea cognitivă și fizică există perioade în
care copilul manifestă o sensibilitate crescută față de o anumită
activitate. Le-a denumit perioade senzitive, deoarece sunt intervaluri de timp
în care toate simțurile copilului sunt concentrate selectiv pe un anumit tip de
activități, uneori până la excluderea altor informații – o selecție care oferă
anumitor arii din creier energia necesară pentru a se dezvolta, fără a permite
altor stimuli să interfereze. Între acestea menționăm: perioada senzitivă
pentru ordine (de la 18 luni la 2 ani), perioada senzitivă pentru mișcare (de la

8
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

naștere la 4 ani), perioada senzitivă pentru limbaj (de la naştere la 6 ani),

perioada senzitivă pentru politețe şi curtoazie (de la 2 la 6 ani).
Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog să
răspunzi la următoarea întrebare:
Definește conceptul de minte absorbantă, aparținând Mariei
Montessori.
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................

Dacă consideri că ai răspuns corect, verifică-te mai jos. Dacă

nu, atunci te rog să revii asupra paragrafelor parcurse până
acum, pentru a le aprofunda.

Răspunsul corect la întrebarea anterioară este:

Prin minte absorbantă, Maria Montessori de referă la
acea „formă mintală” specifiă primei copilării,
diferită de cea a adultului care se caracterizează prin
faptul că el „absoarbe” în mod inconştient informații
mediul în care trăieşte, fără nici un fel de efort sau
oboseală. Totodată copiii mici manifestă de multe ori
un fel de surditate psihică, nu înregistrează comanda
sau îndemnul adultului, nu reacționează la
îndemnurile acestuia, ci lucrează spontan,
independent de voința adultului.

Dacă ai răspuns corect, te felicit!

Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor parcurse
până acum, pentru a le aprofunda.

3.3. ORGANIZAREA MEDIULUI EDUCAȚIONAL

ÎN ALTERNATIVA MONTESSORI

În primele patru instituții create de Montessori și cunoscute sub denumirea

Case dei bambini, aceasta a acordat o atenție deosebită mediului educațional.

9
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

Acesta trebuia să răspundă nevoilor de libertate (fizică, psihologică,

spirituală) a copiilor.
Unul dintre principiile montessoriene care stă la baza
organizării mediului educațional se referă la asigurarea libertății
copiilor pentru manifestările spontane ale acestora (Montessori,
1964 apud O”Donnell, 2007). Pornind de aici, Montessori (1977, p.97) se
referă la conceptul de „ambianță”, ca fiind ansamblul de lucruri din care
copilul poate să aleagă în mod liber pe cele dorite, folosindu-le atât cât
dorește, adică în raport cu tendințele sale și cu nevoile sale de activitate.
Copiii vor alege independent materialele didactice în funcție de
propriul interes și le vor folosi atâta timp cât doresc fără a le deteriora sau fără
a pierde piese, după care le vor pune la loc în perfectă ordine, intervenția
educatoarei urmărind îndrumarea copilului pe calea independenței. Orice
material este prezentat copiilor prin demonstrație, fără cuvinte, sau cu cât mai
puține explicații, așa cum Seguin, proceda în activitățile cu copiii cu
dizabilități auditive.
Implementarea acestor aspecte de către adulții educatori va conduce la
următoarele rezultate: copiii vor învăța respectul față de celalți și față de
lucrurile/materialele oferite și totodată formarea autocontrolului și a abilității
de a lucra independent.
Montessori a creat materiale didactice care să corespundă intereselor copiilor
cunoscute ca fiind senzororiale și autocorective. Materialul senzorial se
referă la o anumită calitate a corpurilor, cum ar fi culoarea sau forma,
mărimea, asperitatea, greutatea ș.a. și este utilizat cu precădere pentru
activitățile motrice și manuale prin intermediul cărora copilul să cunoască
realitatea.
Altele au fost create pentru a sprijini copilul să aibe grijă de mediu: să facă
curățenie, să spele podeaua, să aibe grijă de animale și plante, să prepare
mâncarea, să aranjeze masa, să servească prânzul. Pentru toate aceste
activități întreaga ambianță din „casele copiilor”, organizate de Maria

10
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

Montessori, era dimensionată proporțional cu vârsta celor mici (Albulescu,

2014).
În amenajarea mediul educativ se ţine seama că acesta este un mediu social.
Grupa se compune din copii (la început 15 apoi, treptat până la 25) de vârste
diferite, între 2 ani şi jumătate şi 5-6 ani.
Popescu (2010, p.48) realizează o inventariere a
materialelor didactice existente în instituțiile în care se
implementează educația Montessori, pe arii de dezvoltare:
- Aria pentru viaţa practică, cuprinde toate seturile care servesc
activităţilor de îngrijire personală, îngrijirea mediului, deprinderea regulilor
de convieţuire socială, (exerciţiile de „graţie şi curtoazie”), locul de servit
masa (pentru câţiva copii, ei vor mânca pe rând)
- Aria pentru dezvoltare senzorială cuprinde seturile destinate
exerciţiilor de rafinare a simţurilor, prin care se oferă „cheile” pentru
cunoaşterea lumii reale şi se antrenează spiritual de observare, capacitatea de
autocontrol;
- Aria pentru dezvoltarea limbajului cuprinde materiale speciale
pentru
asimilarea şi dezvoltarea limbajului sub toate formele: auzit, vorbit, scris,
citit;
- Aria pentru matematică cuprinde materiale pentru însuşirea
numeraţiei, a scrierii cifrelor, pentru asimilarea şi utilizarea bazelor
sistemului zecimal, pentru operaţiile aritmetice s.a.
În cadrul acestor arii principale se află multe materiale care sunt
destinate cunoaşterii naturii (plantelor, animalelor); cunoaşterii elementelor
de geografie (formele de pământ şi apă, globul pământesc, planiglobul cu
continentele, puzzle cu ţările continentului unde trăieşte copilul); materiale
destinate cunoaşterii unor aspecte din viaţa culturală şi socială (pictori şi
opera lor, compozitori şi compoziţiile lor etc). Pentru expresia artistică sunt
mai multe materiale care servesc exersării decupajului, lipitului, diferitelor
tehnici de expresie plastică, desen, pictură.

11
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

Spaţiul exterior este amenajat pentru diferite tipuri de activităţi:

experienţele cu apă, nisip; mişcare şi echilibru; grădinărit, observarea
plantelor şi animalelor ş.a. iar spaţiul clasei trebuie să fie suficient de mare
pentru a putea cuprinde mobilierul, materialele de dezvoltare aşezate pe arii,
locul pentru elipsa necesară mersului în echilibru şi pentru alte activităţi
comune, plante, tablouri de calitate, sursă de apă etc (Popescu, 2010, p.47).
Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog
să completezi afirmațiile de mai jos:
a. Unul dintre principiile montessoriene care stă la
baza organizării mediului educațional se referă
la asigurarea ............ copiilor pentru
manifestările .............. ale acestora.
b. Montessori (1977, p.97) se referă la conceptul
de „ambianță”, ca fiind ansamblul de lucruri
din care copilul poate să aleagă în
mod.............. pe cele dorite, folosindu-le
......................., adică în raport cu
............................ și cu .........................

Scrie aici răspunsul considerat corect de către tine:

...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................

şi apoi, verifică-te mai jos dacă ai dat răspunsul corect.

Răspunsul corect este:

a. Libertății, spontane
b. în mod liber, atât cât dorește, tendințele sale,
nevoile sale de activitate

Dacă ai răspuns corect, te felicit!

Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor parcurse
până acum, pentru a le aprofunda.

3.4. ACTIVITATEA EDUCATORILOR ÎN

INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT MONTESSORI

În educația Montessori educatorul trebuie să fie în permanență atent

la ceea ce face copilul și nu invers. Mediul pregătit şi rolul profesorului în

12
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

clasă deosebeşte Montessori de celelalte abordări educaţionale. De exemplu,

activitatea independentă constituie aproximativ 80% din lucrul într-o clasă
Montessori în timp ce activităţile conduse de profesor reprezintă restul de
20% (Asociația Montessori Australia). Pornind de aici, activitatea
educatorului deși pare mult simplificată comparativ cu cea a unui cadru
didactic din învățământul tradițional, are o contribuție semnificativă în
asigurarea educației și instruirii asumându-și rolul de ghid care facilitează și
încurajează acțiunile copiilor, creează mediul în care copilul să poată să
învețe, invită și permite copilului să aleagă dintre materiale special create pe
acelea care vin în întâmpinarea interesului personal al lor.
Munca educatoarei noi este aceea a unui ghid. Ea îndrumă utilizarea
materialului, căutarea cuvintelor exacte, ușurarea și clarificarea oricarei
munci; împiedică irosirea energiei, îndreaptă un eventual dezechilibru. În
felul acesta, ea da copiilor ajutorul necesar pentru ca ei sa înainteze cu
siguranță și rapiditate pe drumul dezvoltării intelectuale (Montessori, 1977,
p.179).
Astfel, sub întrumarea educatorului, copiii dintr-o clasă Montessori
acumulează cunoștințe făcând propriile descoperiri, dezvoltându-și
concentrarea, motivația, autodisciplina și dragostea pentru învățătură (Cazan
și Petrescu, 2017, p.44).
Cazan și Petrescu (2017, pp. 46-47) sintetizează modul în
care are loc intervenția unui cadru didactic în educația Montessori:
 în primă instanță copiilor li se face o prezentare a materialelor.
Încet cu mișcări precise, educatorul utilizează materialul potrivit cu
destinația sa, timp în care un grup de copii sau unul singur îl
urmărește. În timpul acestei demonstrații cuvintele și mișcările
excesive sunt evitate iar acțiunile sunt segmentate astfel încât să
asigure o bună înțelegere a materialului prezentat
 Decizia de a preda o anumită lecție rezultă de cele mai multe
ori din observarea atentă a copiilor precum și din evaluarea muncii

13
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

lui anterioare; unele lecții pot fi explicate din nou, dacă se constată
că un copil are nevoie de mai multă informație
 Educatorul nu intervine niciodată atunci când un copil este
concentrat ci atunci când a constatat că acesta are nevoie de ajutor,
nu știe ce să facă sau îi deranjează pe ceilalți colegi
 Ajutorul pe care un educator Montessori îl oferă copilului este
întotdeauna extrem de limitat, atât cât să se asigure că acesta a ieșit
din impas
 Copilul nu este corectat când greșește. Materialul va fi strâns,
reluat cu un alt prilej, după o lecție individuală ori după o anumită
perioadă de timp
 Copiii nu sunt pedepsiți niciodată și nici nu li se oferă
recompense. Se consideră că singura recompensă de care are nevoie
un copil este cea provenită din mulțumirea de sine, din faptul că a
realizat un lucru corect, bazându-se pe propriile lui capacități
Limitându-și activitatea, chiar renunțând la activitatea sa, educatoarea asigură
condițiile pentru activitatea liberă a copilului, deoarece: O metodă de educație
bazată pe libertate trebuie (…) să aibă ca scop eliberarea copilului de
legăturile care îi limitează manifestările spontane (Montessori, 1977 apud
Albulescu p. 21). Educatoarea nu trebuie să-și impună voința în fața copiilor,
forțându-i să accepte idei, preferințe și interese nespecifice, ci îi va asista și
ajuta să-și satisfacă propriile trebuințe. Ei își vor construi singuri edificiul
propriei personalități cu ajutorul materialului, pe care îl găsesc în mediul
ambiant.
Pregatirea teoretică şi practică educatoarelor este una intensă: timp de un an
şcolar, cu 5 zile pe săptămână şi câte 8 ore pe zi, la care se adaugă orele de
studiu, de lectură, de reflexie, de realizare a materialelor proprii şi de practică
pentru observarea copiilor.

14
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog

să răspunzi la următoarea întrebare:
Care este rolul educatorului în atlernativa Montessori?

Scrie aici răspunsul considerat corect de către tine:

...............................................................................................
..
...............................................................................................
..
...............................................................................................
..
şi apoi, verifică-te mai jos dacă ai dat răspunsul corect.

Răspunsul corect
Munca educatoarei noi este aceea a unui ghid. Ea
îndrumă utilizarea materialului, căutarea cuvintelor
exacte, ușurarea și clarificarea oricarei munci;
împiedică irosirea energiei, îndreaptă un eventual
dezechilibru (Montessori, 1977).
Dacă ai răspuns corect, te felicit!
Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor parcurse
până acum, pentru a le aprofunda.

3.5. GHID PENTU PROGRAMELE MONTESSORI ÎN

FUNCȚIE DE VÂRSTĂ

Instituțiile de învățământ Montessori sunt împărţite în clase de vârste multiple

— copilăria mică (0-3 ani), preşcolari (3-6 ani), ciclu primar (6-12 ani) şi
secundar (12-18 ani).
În continuare prezentăm poziția Asociaței Montessori din Australia cu
privire la derularea programelor montessori în funcție de vârstă.
Copilăria mică (0-3 ani)
Pentru copiii sub 3 ani, există câteva medii Montessori care oferă o largă
varietate de opţiuni şi oportunităţi pentru implicare din partea părinţilor.
Creat special pentru părinţii care lucrează, Nido este un mediu pregătit pentru
copiii de la 2 sau 3 luni până când stăpânesc mersul biped.

15
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

Clasa părinte-copil oferă un mediu în care părinţii şi copiii interacţionează

alături de un adult cu pregătire Montessori care foloseşte mediul pentru a le
facilita interacţiunea. Persoanele care îi îngrijesc sunt învăţate cum să observe
ce fac bebeluşii lor pentru a şti ce să le ofere.
După ce încep să meargă, copiii se alătură grupului celor peste 1 an, unde le
sunt dezvoltate abilități de coordonare motorie primară, independenţa şi
limbajul. Mai degrabă decât o clasă, reprezintă un mediu de dezvoltare unde
copii foarte mici experimentează primul lor contact structurat cu alţi copii.
Copiii se angajează în activităţile practice ale vieţii de zi cu zi, cum ar fi
împăturirea, pregătirea unei gustări, spalatul sau măturatul; explorează o arie
de limbaj prin intermediul obiectelor în miniatură sau cardurilor/imaginilor şi
cărţilor; şi participă la pictură, cântat şi alte experienţe artistice.
Casa copiilor (3-6 ani) ’
Clasa preşcolară Montessori este o „sufragerie” pentru copii. Copiii îşi aleg
activităţile dintre materialele auto-corectoare care se află pe rafturile deschise
ce permit copiilor să înveţe prin propriile simţuri. Mediul preşcolar unifică
funcţionarea psiho-socială, fizică şi academică a copilului. Aspecte legate de
modul în care se organizează mediul educațional în această etapă au fost
descrise la tema Organizarea mediului educațional.
Educaţia primară (6-12 ani)
Ca şi în perioada preşcolară, materialele Montessori din clasa primară au un
rol central. Se urmăresc obiective precum: stimularea imaginaţiei,
dezvoltarea gândirii abstracte. Copilul lucrează în cadrul unui sistem
filozofic, punând întrebări despre originile universului, natura vieţii, oameni
şi diferenţele dintre ei ș.a. Bazându-se pe fapte, studiile interdisciplinare
combină elementele de bază - cititul, scrisul şi aritmetica cu geologia,
biologia şi antropologia în studiul istoriei naturale şi ecologiei lumii.
Programul este alcătuit din narațiuni care leagă și oferă o perspectivă
plină de inspiraţie asupra universului şi locului oamenilor în el. Aceste
narațiuni sau „Mari lecții” acoperă istoria universului de la originile
sistemului solar, pământului și formelor de viață la apariția culturilor umane

16
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

și nașterea civilizației. Ajutat de diagrame impresioniste, linii ale timpului şi,

în unele cazuri, experimente ştiinţifice, copilul studiază în detaliu „Marile
lecţii” iar acest lucru conduce la venerație și respect pentru întreaga
cunoaștere.
Educaţia secundară (12-18 ani)
Programul pentru adolescenţi se centrează pe participare economică reală la
societate. Până la această vârstă, copilul a experimentat numai societăţile
mediate ale Casei Copiilor şi ale mediilor primare dar, o dată ce copilul atinge
adolescenţa, este important, pentru a se defini pe sine si locul său în lume, să
contribuie la comunitatea sa. Învăţarea are la bază un proiect - o fermă sau alt
business mic - care oferă adolescentului oportunitatea de a explora cum
funcţionează societatea în realitate. Activitatea mentală şi fizică sunt legate
iar domeniile de cunoaştere culturală - în mod tradiţional separate în materii’
abstracte - sunt integrate şi legate de experienţe din lumea reală.
Tânărul adolescent (12-15 ani) parcurge schimbări fizice şi
emoţionale profunde şi, în această perioadă vulnerabilă, are nevoie să fie
îngrijit.

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog

să completezi afirmația de mai jos:
Instituțiile de învățământ Montessori sunt împărţite în
clase de vârste multiple: copilăria mică (....),
..........,...............,.............. .
Scrie aici răspunsul considerat corect de către tine:
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................

şi apoi, verifică-te mai jos dacă ai dat răspunsul corect.

Răspunsul corect este:

... (0-3 ani), preşcolari (3-6 ani), ciclu primar (6-12 ani)
şi secundar (12-18 ani).

17
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

Dacă ai răspuns corect, te felicit!

Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor parcurse
până acum, pentru a le aprofunda.

Subiecte pentru autoevaluare:

Întrebări de autoevaluare
1. Enumeră două dintre principiile fundamentale în funcție de care se
realizează educația în alternativa Montessori.
Scrie răspunsul tău aici:
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Răspunsul corect la întrebarea de mai sus este:
Implementarea educației Montessori presupune respectarea
următoarelor principii:
o Pregătirea unui mediu cât mai natural, care să sprijine dezvoltarea
copilulu
o Observarea copilului care trăiește în acest mediu

2. Descrie aspecte legate de modul de desfășurare al activităților la ciclul

preșcolar în alternativa montessoriană.
Scrie răspunsul tău aici:

18
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Răspunsul corect la întrebarea de mai sus este:
Clasa preşcolară Montessori este o „sufragerie” pentru copii. Copiii îşi aleg
activităţile dintre materialele auto-corectoare care se află pe rafturile deschise
ce permit copiilor să înveţe prin propriile simţuri. Mediul preşcolar unifică
funcţionarea psiho-socială, fizică şi academică a copilului.

3. Descrie succint în ce mod are loc intervenția educatorului în sistemul

de învățământ Montessori?
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Răspunsul corect la întrebarea de mai sus este:
Educatorul intervine în derularea activităților de învățare atunci când:
- face prezentarea demonstrativă a modului de utilizare a materialelor,
timp în care un grup de copii sau unul singur îl urmărește.
- a constatat că un copil are nevoie de ajutor, nu știe ce să facă sau îi
deranjează pe ceilalți colegi.

19
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

Dacă aţi terminat de răspuns la întrebările de mai sus, verificaţi-vă

răspunsurile date confruntându-le cu materialul teoretic prezentat în
acest Modul.
Nu aţi răspuns corect la toate întrebările? Nu fiţi dezamăgiţi,
căci vă recomandăm să reparcurgeţi materialul teoretic şi cu
siguranţă veţi putea răspunde acestor întrebări. E simplu! Puteţi de
asemenea, să vă notaţi eventualele nelămuriri, pentru a le clarifica
în cadrul Activităţii tutoriale (AT).
Aţi răspuns corect la toate întrebările? FELICITĂRI!!!
Continuaţi parcurgerea acestui Modul pentru a vă pregăti
corespunzător în vederea atingerii obiectivelor stabilite pentru
acest Modul.

20
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

Subiecte pentru evaluare şi control

Referate

Referatul numarul 1. Specificul educației Montessori;

Referatul numarul 2. Analiza comparativă a sistemului de învățământ

tradițional vs. Montessori.

Termen pentru postare: sfârşitul săptămânii 3.

Aplicaţii
Ai de realizat şi de postat ca şi document MS Office Word, pe pagina web a
disciplinei, la butonul creat în acest scop în secţiunea specifică aferentă
Săptămânii 3, rezolvarea/soluţia la una din următoarele teme:

1. Concepeți un tip de material didactic care să respecte

exigențele educației Montessori, pentru un obiectiv, la alegere
2. Elaborați o schemă în care să cuprindeți aspectele legate de
viziunea Mariei Montessori cu privire la educație

Termen pentru postare: sfârşitul săptămânii 3.

Rezumatul acestui Modul

21
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

Maria Montessori, prima femeie medic din Italia, reuşeşte în 1907 să pună
bazele unei pedagogii alternative – Metoda Montessori, care este
fundamentată pe un set de principii specifice: mediul educativ special
amenajat, grupe de copii eterogene din punct de vedere al vârstei, suporturi
de instruire organizate pe patru arii de dezvoltare (viață practică, activități
senzoriale, limbajul, matematica), materiale didactice concepute special
pentru utilizarea lor de către copil - individual sau în grup - după ce i-au fost
prezentate de către educatoare. Ca urmare, în concepția lui Montessori, a
educa înseamnă a crea mediul potrivit satisfacerii nevoii copilului de a asimila
spontan, ceea ce presupune pregătirea și organizarea stimulilor externi. În
ceea ce privește elementele culturii acestea nu sunt predate în mod tradițional,
preluate din manuale sau transmise pe cale orală de către educatori, ci sunt
obținute prin contactul direct cu lucrurile concrete în care sunt materializate.
În sistemul Montessori, nu se acordă note, nu se realizează evaluarea pe bază
de teste, nu se oferă recompense și nu se administrează sancțiuni; învățarea
se realizează în mod individual sau în grup, scopul activității copiilor fiind
unul interior și anume propria dezvoltare.

Bibliografie obligatorie
Montessori, M. (1977). Descoperirea copilului. București: Editura
Didactică și Pedagogică

Bibliografie suplimentară (facultativă)

3. Feez S. (2010). Montessori and early child. A guide for
students. SAGE Publication Inc.

22
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

https://books.google.ro/books?id=KP7IaodJdcgC&printsec=
frontcover&dq=MONTESSORI&hl=ro&sa=X&redir_esc=y
#v=onepage&q=MONTESSORI&f=false

BIBLIOGRAFIE

1. Albulescu, I. (2014). Pedagogii alternative. București: Editura

ALL
2. Cazan, C.M., Petrescu, C. (2017). Alternative educaționale.
București: Pro Universitaria.
3. Cuciureanu, M. (2011). Punţi de trecere între învăţământul
tradiţional şi cel bazat pe modele pedagogice alternative în
sistemul românesc de învăţământ. http://nou2.ise.ro/wp-
content/uploads/2011/08/2011-Punti-trecere.pdf
4. Montessori, M. (1977). Descoperirea copilului. București:
Editura Didactică și Pedagogică
5. Montessori, M. (2006) (trad.). Mintea absorbantă. Drobeta
Turnu Severin: Editura A.P.A
https://copilariefericita.files.wordpress.com/2013/01/897973
26-maria-montessori-mintea-absorbanta.pdf
6. Popescu, D. (2010). Alternativa educaţională Montessori.
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu,
Seria Ştiinţe ale Educaţiei. 2;43-52

23
Mo d u l ul 3 - Alt er na ti ve ed u caț io na le

24