Dragi studenți,

În acest material veți găsi informațiile prezentate la disciplina Meode și tehnici de

cercetare în Științele educației, parcursă în semenstrul I, an universitar 2019-2020.

Încep prin a vă aminti că la nota finală, proiectul de grup are o pondere de 50% iar
proba practică, orală, tot de 50%. Subiectele propuse pentru evaluare sunt identice la cele
două probe.
Criteriile vor fi prezentate în detaliu, pentru ambele probe.

Materialul mai conține toate informațiile și rezolvarea unor exerciții aplicative în

cadrul laboratoarelor, utilizând două dintre programele de prelucrare a datelor, cu care ne-am
falimiarizat: EXCEL ȘI JASP. Cu ajutorul acestora am obținut informații care să ne permită
analiza și interpretarea rezultatelor la trei tipuri de studii:
1. Studii descriptive sau investigative
2. Studii comparative: pe eșantioane independente sau perechi
3. Studii corelaționale

Așa cum știți deja, cel mai adesea în studiile realizate de cercetători sunt prezentate
rezultate pe baza de statistici descriptive, evidențiindu-se indicii tendinței centrale (ex. media,
mediana, modul) și abaterea standard.
Pentru a realiza aceste analize este importantă crearea unei baze de date în EXCEL,
astfel încât pe coloane să fie dispuse informațiile ce țin de subiecții investigați (ex. an de
studiu/genul/mediul de proveniență/ statut marital și/sau aspecte ce au legătură cu tema și
obiectivele cercetării) și întrebările la care au răspuns subiecții (i1 , i2, i3 ....in, existând atâtea
coloane cu răspunsuri la întrebări, câte întrebări include instrumentul), iar pe rânduri vor fi
intruduse răspunsurile fiecărui participant (fiecare chestionar se numerotează cu cifre arabe.
Vom avea atâtea rânduri câți subiecți au participat la studiu + 1 pentru că pe primul rând vom
denumi fiecare coloană, cu variabilele incluse de noi în studiu).
Suplimentar, pe coloane vor fi calculate, dacă instrumentuleste unul validat și utilizat
și în alte cercetări, mediile pentru rezultatele pe subscale respectiv scorul global al scalei.

Pentru exemplificare, urmăriți colecția de date în Excel:

 Pentru a obține indicii statistici descriptivi, mai exact indicii tendinței centrale: media,
mediana, abaterea standard, vom apela la formule. Calea: Formulas fx și vom selecta average
pentru medie și asdev pentru abaterea standard

Dacă dorim să aflăm media de vârstă apăsăm cursorul în casuța liberă de sub variabila
vârstă (în exemplu de mai sus pe lina 42, coloana D cu vârsta și solicităm programului de la
caseta formulas, fx insert function, să calculeze media- selectăm average- și detaliile legate de
care date dorim să le prelucreze, în cazul nostru datele de la coloana D rândul 2 până la rândul
40. Comada este D2:D40). Aceeași cale este posibil de întreprins și pentru scorurile pe linii,
putându-se calcula, pentru fiecare subiect media rezultatelor obținute pe subscale sau pentru
scorul global. Atenție însă la comandă!
În programul JASP putem prelucra baze de date alcătuite în Excel sau SPSS, cu
precizarea că vom salva suplimentar baza de date cu terminația CVS (MS –DOS). Deci
terminația .xls sau .sav trebuie modificată în CVS (MS-DOS)
 Atenție! Programul JASP realizează doar prelucrările statistice a rezultatelor! Nu se
pot introduce date noi în programul JASP!

În JASP veți identifica toate aspectele discutate cu privire la: calcularea indicilor
statistici de start, realizarea comparațiilor pe eșantioane independente, perechi, studii
corelaționale. Acestea sunt prezentate sunt prezentate după prezentarea cerințelor legate de
evaluare la acest laborator.

Dacă stăpâniți aceste aspecte, deja ați promovat examenul oral!

Vă mulțumesc pentru interesul, sprijinul și înțelegerea pe care mi le-ați acordat de-a

lungul semestrului, vă asigur de sprijinul meu în etapele în care veți avea nevoie și vă doresc
mult succes în tot ceea ce întreprindeți!
 CRITERII DE EVALUARE LA PROBA PRACTICĂ ORALĂ

Pentru nota 5:
- Realizarea bazei de date și introducerea răspunsurilor la un instrument de lucru
(chestionar sau scală) a unui participant la studiu
- Calcularea mediei pentru scorul global sau total pentru răspunsurile acestui participant

Pentru nota 6:
- Descrierea în eșantionului de subiecți participanți la un studiu (ex. câți participanți
sunt la studiu, câți sunt de la specializarea PIPP câți de la specializarea PPS, care este
vârsta subiecților, exprimată în cea mai mică, cea mai mare și media de vârstă ș.a)
- Realizarea unui grafic în EXCEL pornind de la una din caracteristicile lotului de
subiecți

Pentru nota 7
- Prezentarea rezultatelor la un subiect extras prin evidențierea rezultatelor unui studiu
descriptiv: media, mediana, abaterea standard, la unul din instrumentele de studiu
pentru un eșantion
- Prezentarea și explicarea rezultatelor obținute
- Realizarea unui grafic ilustrând mediile obținute la subscalele instrumentului sau la
două loturi de subiecți

Studenții care în realizarea proiectului de grup au prezentat complet și corect datele obținute
și au dovedit că au competențele necesare până la nota 7, vor putea trata subiectul oral pentru
a obține note mai mari decât 8.

Pentru nota 8, 9,10:

- Realizarea bazei de date pentru rezolvarea subiectului extras, în funcție de tipul
studiului (comparativ pe eșantioane independente, comparativ pe eșantioane perechi
sau corelațional)
- Prezentarea ipotezei și variabilelor cercetării
- Prelucrarea rezultatelor în programul JASP, în funcție de tipul studiului
 - Descrierea rezultatelor obținute cu referire la verificarea și validarea sau invalidarea
ipotezei studiului (pentru nota 10)

Subiecte propuse spre evaluare

STUDIU Tipul de studiu MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI

1. Comparativ, Un cercetăror dorește să știe dacă managementul
eșantioane comportamentului elevilor în timpul orei este realizat diferit
independente de studenții specializării
PIPP, anul III comparativ cu cei de la PIPP anul I
2. Comparativ, Un cercetăror dorește să știe dacă managementul
eșantioane comportamentului elevilor în timpul orei este realizat diferit
independente de studenții specializării PIPP, anul III comparativ cu un lot
de profesori pentru învățământul primar
3. Comparativ, Un cercetăror dorește să știe dacă managementul
eșantioane comportamentului elevilor în timpul orei este realizat diferit
independente de studenții specializării PIPP, anul I comparativ cu un lot de
profesori pentru învățământul primar
MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ELEVILOR
VS ELEVULUI CU CES
4. Comparativ, Un cercetăror dorește să știe dacă managementul
eșantioane comportamentului elevilor VS managementul
perechi comportamentului elevilor cu CES în timpul orei este realizat
diferit de studenții specializării PIPP anul III
5. Comparativ, Un cercetăror dorește să știe dacă managementul
eșantioane comportamentului elevilor VS managementul
perechi comportamentului elevilor cu CES în timpul orei este realizat
diferit de studenții specializării PPS anul III

MANAGEMENTUL STRATEGIILOR DIDACTICE

6. Comparativ, Un cercetăror dorește să știe dacă managementul strategiilor

eșantioane didactice utilizate la clasă, diferă la studenții specializării
independente PIPP, anul III comparativ cu cei de la PIPP anul I
7. Comparativ, Un cercetăror dorește să știe dacă managementul strategiilor
eșantioane didactice utilizate la clasă diferă la studenții specializării
independente PIPP, anul III comparativ cu un lot de profesori pentru
învățământul primar
8. Comparativ, Un cercetăror dorește să știe dacă managementul strategiilor
eșantioane didactice utilizate la clasă diferă la studenții specializării
independente PIPP, anul I comparativ cu un lot de profesori pentru
învățământul primar
MANAGEMENTUL STRATEGIILOR DIDACTICE
UTILIZATE ÎN CLASĂ LA ELEVI CU DEZVOLTARE
TIPICĂ VS LA ELEVI CU CES
9. Comparativ, Un cercetăror dorește să știe dacă studenții specializării PIPP
eșantioane anul III vor adopta un management al strategiilor didactice
 perechi utilizate la clase tradiționale diferit față de managementul
strategiilor didactice utilizate la clase incluzive, cu elevi cu
CES integrați
10. Comparativ, Un cercetăror dorește să știe dacă studenții specializării PPS
eșantioane anul III vor adopta un management al strategiilor didactice
perechi utilizate la clase tradiționale față de managementul strategiilor
didactice utilizate la clase incluzive, cu elevi cu CES integrați
11. Comparativ, Un cercetăror dorește să știe dacă studenții specializării PIPP
eșantioane anul III comparativ cu cei de la PIPP, anul I, vor adopta un stil
independente de management diferit al strategiilor didactice utilizate la
clase incluzive, cu elevi cu CES integrați
12. Studiu Un cercetăror dorește să știe dacă există o relație de asociere
corelațional între managementul comportamentului elevilor la clasă și
managementul strategiilor didactice la lotul de studenți de la
specialiazarea PIPP anul III și PIPP anul I
13. Studiu Un cercetăror dorește să știe dacă există o relație de asociere
corelațional între managementul comportamentului elevilor la clasă și
managementul strategiilor didactice la lotul de cadre didactice
din învățământul de masă
14. Studiu Un cercetăror dorește să știe dacă există o relație de asociere
corelațional între managementul comportamentului elevilor la clasă și
managementul strategiilor didactice la lotul de cadre didactice
din învățământul special
STILUL DE PREDARE

15. Comparativ, Un cercetăror dorește să știe dacă stilul de predare al

eșantioane studenților de la PIPP anul III diferă față de cel al cadrelor
independente didactice din învățământul de masă
16. Comparativ, Un cercetăror dorește să știe dacă stilul de predare al
eșantioane studenților de la PIPP anul III diferă față de cel al studenților
independente din anul I, PIPP
17. Studiu Un cercetăror dorește să știe dacă stilul de predare al
corelațional studenților de la PIPP anul III este influențat de stilul de
management al strategiilor didactice utilizate la clasă
tradițională
18. Studiu Un cercetăror dorește să știe dacă stilul de predare al
corelațional studenților de la PIPP anul III este influențat de stilul de
management al comportamentului elevilor din clasele din
învățământul tradițional
19. Studiu Un cercetăror dorește să știe dacă stilul de predare al
corelațional studenților de la PPS anul III este influențat de stilul de
management al strategiilor didactice utilizate la elevii cu CES
din învățământul special integrat
20. Studiu Un cercetăror dorește să știe dacă stilul de predare al
corelațional studenților de la PPS anul III este influențat de stilul de
management al comportamentului elevilor cu CES din
învățământul special integrat
21. Studiu Un cercetăror dorește să știe dacă stilul de predare al cadrelor
corelațional didactice este influențat de stilul de management al strategiilor
didactice utilizate la clasa din învățământul tradițional, de
 masă
22. Studiu Un cercetăror dorește să știe dacă stilul de predare al cadrelor
corelațional didactice din învățământul special este influențat de stilul de
management al strategiilor didactice utilizate la clasa
(învățământ special)

CERINȚE PRIVIND REALIZAREA PROIECTULUI DE GRUP

Observație: Toate subiectele vor include aspecte legate de:

- Descrierea lotului de subiecți (ex. număr, experiența, vârsta, experiență, liceu...)
- Prezentarea datelor unui studiu descriptiv asupra rezultatelor cercetării: analiza
mediilor item cu item, prezentarea mediei, abaterea standard a mediilor pe subscale

Redactarea subiectului realizat în grup va avea următoarea structură:

PAGINA 1: Pagina de titlu: cu antet, subiectul extras- ca titlu, membrii grupului

PAGINA 2. Capitolul I
Metodologia cercetării

1. Obiectivele cercetării
2. Ipotezele și variabilele cercetării
3. Eșantionul de subiecți
(ex. număr, experiența, vârsta, liceu...)

Informații suplimentare oferite pentru descrierea eșantionului de subiecți:

Calea pe care va trebui să o urmați pentrua vă filtra rezultatele, după ce ați selectat
coloana pentru care doriți să aflați mai multe aspecte, exemplu repartiția în funcție de
vârstă a subiecților, este: Sort & filter - Filter
și apăsând click pe săgeata neagră din dreptul cadranului cu denumirea vârsta, veți
itentifica aspecte legate vârsta cea mai mare/cea mai mică,
 sau câți subiecți sunt din fiecare categorie de vârstă, dacă bifați pe rând, fiecare din
vârstele subiecților participanți.
Media de vârsta este afișată în partea de jos a programului, pe bara verde:

După ce ați aflat câți subiecți aveți pentru fiecare vârstă se mai pot introduce grafice!
Veți trece pe prima coloană vârstele iar pe a doua frecvențele, se selectează cele două
coloane, iar calea pentrua insera grafice este: Calea este: Insert Graphs și selectați o
opțiune din cele oferite.
 Pentru descrierea eșantionului de subiecți din categoria studenți, la descrierea lotului
de subiecți, veți oferi date legate de:
A. Specializarea: a. PIPP/ b. PPS; B. Anul de studiu: a. I, b. II, c. III; C. Vârsta: ............
A. Studiile liceale absolvite: a. Liceu cu profil pedagogic, b. Alt liceu decât Liceul cu profil
pedagogic
E. Experiența în domeniu:
a. profesez în domeniu, fiind profesor pentru învățământ primar
b. profesez în învățământul incluziv;
c. profesez în învățământul special
d. nu profesez în domeniu

 Pentru descrierea eșantionului de subiecți din categoria cadre didactice, la

descrierea lotului de subiecți, veți oferi date legate de:
A. Clasa la care predau:
a. Clasa pregătitoare, b. clasa I, c. clasa a II-a, d. clasa a III-a, e. clasa a IV-a, d. clase
simultane
B. Prezența unui elev cu CES în clasa la care predau:
a. nu aveți elevi cu CES integrați (ce beneficiază de servicii de sprijin sau de curriculum adaptat);
b. aveți cel puțin un elev cu CES integrat (ce beneficiază de servicii de sprijin sau de curriculum
adaptat)
C. Nivelul de studii:
a. studii liceale, b. studii universitare de licență de scurtă durată, c. studii universitare de lungă
durată, d. studii doctorale
D. Experiența în domeniu: ...... ani
E. Ultimul grad didactic obținut: a. definitivat, b. grad didactic II, c. grad didactic I, d. doctorat
Exemplu:
La studiu au participat un număr de 46 de cadre didactice ce își desfășoară activitatea cu elevi din
ciclul primar, din învățământul tradițional (n=28) și din învățământul special (n=18).
Pentru o ilustrare mai facilă a datelor în funcție de instituția în care își desfășoară activitatea,
prezentăm figura 1.

Figura 1.
4. Metoda și instrumentele de lucru
Metoda utilizată în analiza și prelucrarea rezultatelor este ancheta pe bază de chestionar.
Instrumentele de lucru sunt:
 Scala privind managementul comportamentului și a strategiilor didactice (Bahavior
and Instructional Management Scale), elaborată de Martin & Sass (2010), conține un
număr total de 24 de itemi, repartizați egal în două subscale:
Subscala 1: Managementul comportamentului, conține primii 12 itemi. Exemple din
această categorie:....
Itemii codați invers: 3, 5, 6
Mediile ridicate (peste valoarea 4) la această scală evidențiază preferința respondenților de a
deține un control riguros asupra comportamentului elevilor la lecții prin impunerea și
respectarea unor regului de conduită la clasă și prin crearea unui climat bazat pe disciplină în
timpul lecțiilor.
Mediile scăzute (sub valoarea 3) la această scală evidențiază preferința respondenților de a
deține un control mai slab asupra comportamentului elevilor la lecții prin stabilirea unor reguli
de conduită de comun acord cu elevii și prin luarea în considerare a nevoilor sau intereselor
pesonale ale elevilor în timpul orelor.
 Subscala 2: Managementul strategiilor didactice, conține următorii 12 itemi. Exemple
de itemi din această subscală:...
Itemi codați invers: 2, 3, 5, 6, 7, 9, 12
Mediile ridicate (peste valoarea 4) la această scală evidențiază preferința respondenților de a
deține un control riguros asupra strategiilor didactice utilizate în lecții prin organizarea
frontală, cu întreaga clasă, a activității didactice, prin utilizarea metodelor tradiționale de
predare-învățare și mai puțin prin activități interactive de grup sau prin metode interactive și
moderne de predare-învățare.
Mediile scăzute (sub valoarea 3) la această scală evidențiază preferința respondenților de a fi
mai flexibil și deschis în utilizarea unor strategiilor didactice bazate pe activități interactive de
grup și prin metode interactive și moderne de predare-învățare.
Completarea răspunsurilor la această scală presupune bifarea unei variante de răspuns
din cele oferite pe o gradație Likert în 6 trepte.
Suplimentar a mai fost administrată Scala privind managementul comportamentului și
al strategiilor didactice în condițiile prezenței unui elev cu CES în clasă. Repartiția
itemilor pe subscale și codarea inversă a itemilor se realizează simar cu cele prezentate
anterior.
 Scala privind stilurile de predare, a fost elaborată de Palos și Maricuțoiu, în 2013.
Conține un număr de 20 itemi, grupați în 4 subscale:
Stilul creativ: 6, 9, 19, 4, 3
Stilul reproductiv: 1, 8, 11, 14, 17
Stilul analitic: 15, 12, 2, 18, 5
Stilul practic: 13, 10, 16, 20, 7
(se pot oferi exemple deitemi....)
Completarea răspunsurilor la această scală presupune bifarea unei variante de răspuns
din cele oferite pe o gradație Likert în 6 trepte.

5. Procedura
Scalele administrate studenților s-au completat după precizarea instrucțiunilor de
lucru, în timpul orei aferente laboratorului de Metode și tehnici de cercetare în științele
educației.
 Scalele administrate cadrelor didactice au fost compeltate individual, la solicitarea
studenților din anul III, specializarea PIPP și PPS.

PAGINA 3 - ..... Capitolul II

Analiza și interpretarea rezultatelor privind.... (se denumește în funcție de subiectul
extras)

II.1. Analiza și interpretarea rezultatelor studiului descriptiv

II.2. Analiza și interpretarea rezultatelor studiului comparativ/corelațional (în funcție

de subiectul extras!!!)
 Suport curs
Informații și exerciții aplicative realizate în cadrul laboratorului Metode și tehnici de
prelucrare a datelor în Științele educației

Realizarea bazei de date în EXCEL la Scala privind managementul comportamentului

și al strategiilor didactice și la Scala privind stilurile de predare

În alcătuirea bazei de date în Excel, indiferent de instrumentele de lucru utilizate, se are în

vedere faptul că pe prima linie a fișierului Excel vor fi notate toate informațiile personale
solicitate respondenților și toți itemii sau toate întrebările incluse în instrumentul de lucru.
Itemii/întrebările vor fi notate prescurtat de exemplu i1 pentru itemul sau întrebarea 1.
Începând cu a doua linie vor fi trecute răspunsurile oferite de participanții la studiu privind
datele personale și răspunsurile oferite, codând fiecare răspuns cu cifre arabice, 1,2,3 ș.a.m.d.,
Exemplu:

Codarea inversă a itemilor în Excel, după alcătuirea bazei de date

Atunci când vom prelucra datele, trebuie să ținem cont de precizările autorilor scalei cu
privire la calcularea scorurilor la instrumentele de lucru administrate și la itemii care se
codează invers.
Este important să știi că am lucrat în acest semestru la completarea unei baze de date privind
răspunsurile voastre, ale studenților, pe de o parte, iar pe de altă parte ale cadrelor didactice ce
își desfășoară activitatea în ciclul primar, la următoarele instrumente:
 Scala privind managementul comportamentului elevilor în timpul lecțiilor și a
strategiei didactice
 Scala privind stilurile de predare
Itemii care intră în componența Scalei managementul comportamentului, așa cum sunt
incluși în baza de date sunt: I 1-12 + managementul comportamentului la elevii cu CES III 1-
12.
Itemii codați invers: 3, 5, 6,
Itemii care intră în componența Scalei managementul strategiilor didactice: II 1-12 +
managementul strategiilor didactice la elevii cu CES IV 1-12
Itemi codați invers: 2, 3, 5, 6, 7, 9, 12

Ținem apăsat butonul CTRL de la tastatura calculatrului și selectăm coloanele (redate cu

litere, ex. G și nu denumirea data pentru alcatuirea bazei de date) a căror date trebuie recodate
pentru

Codarea inversă a itemilor în Excel:

- Folosim comanda REPLACE, de la butonul Find&Select

Ținem apăsat butonul CTRL de la tastatura calculatrului și selectăm coloanele (redate cu

litere, ex. G și nu denumirea data pentru alcatuirea bazei de date) a căror date trebuie
recodate:

Pentru codarea inversă în Excel Vom folosi următorul algoritm:

Răspunsurile 1 2 3 4 5 6
la scala
utilizată
 Răspunsurile A B C 3 2 1
codate
invers 1
Răspunsurile 6 5 4
codate
invers 1

Calcularea mediilor pe subscalele instrumentelor de lucru

Pentru calcularea mediilor pe subscale:

Selectăm cadranul în care va fi solicitată calcularea mediei la primul subiect din baza de date
Folosim comanda Average de la butonul AutoSum

Selectăm ținând apăsat butonu CTRL răspunsurile subiecților la itemii scalei apoi ENTER
Selectam media calculată și ținând apăsat butonul dreapa al mouseului, vom solicita realizarea
mediei pentru toți subiecții

Calcularea mediilor se va realiza pentru fiecare subscală în parte.

La scala Stiluri de predare, NU EXISTĂ ITEMI CARE SE COTEAZĂ INVERS,
subscalele sunt:
Stilul creativ: 6,9,19,4,3
Stilul reproductiv: 1,8,11,14,17
stilul analitic: 15, 12, 2, 18,5
Stilul practic: 13,10,16,20,7

Calcularea mediilor se va realiza în mod similar cu descrierea anterioară.

ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR ÎN STUDII DESCRIPTIVE,

COMPARATIVE ȘI CORELAȚIONALE

În această parte a materialului vei găsi informații utile privind:

 Analiza și interpretarea rezultatelor în studii descriptive
 Analiza și interpretarea rezultatelor în studii comparative pe eșantioane
independente
 Analiza și interpretarea rezultatelor în studii comparative pe eșantioane perechi
 Analiza și interpretarea rezultatelor în studii corelaționale

După realizarea bazei de date în Excel, este importantă salvarea acesteia cu extensia CSV
(MS-DOS) pentru a putea fi deschisă în programul JASP.

În programul JASP putem prelucra baze de date alcătuite în Excel sau SPSS, cu
precizarea că vom salva suplimentar baza de date cu terminația CVS (MS –DOS). Deci
terminația .xls sau .sav trebuie modificată în CVS (MS-DOS)
 Atenție! Programul JASP realizează doar prelucrările statistice a rezultatelor! Nu se
pot introduce date noi în programul JASP!

Analiza și interpretarea rezultatelor în studii descriptive sau investigative

Cel mai adesea în studiile realizate de cercetători sunt prezentate rezultate pe baza de
statistici descriptive, evidențiindu-se indicii tendinței centrale (ex. media, mediana, modul)
sau baza tabelelor de frecvențe și procentaje.
Pentru a realiza aceste analize este importantă crearea unei baze de date, astfel încât pe
coloane să fie dispuse informațiile ce țin de subiecții investigați (ex. an de
studiu/genul/mediul de proveniență/ statut marital și/sau aspecte ce au legătură cu tema și
obiectivele cercetării) și întrebările la care au răspuns subiecții (i1 , i2, i3 ....in, existând atâtea
coloane cu răspunsuri la întrebări, câte întrebări include instrumentul), iar pe rânduri vor fi
intruduse răspunsurile fiecărui participant (fiecare chestionar se numerotează cu cifre arabe.
Vom avea atâtea rânduri câți subiecți au participat la studiu + 1 pentru că pe primul rând vom
denumi fiecare coloană, cu variabilele incluse de noi în studiu).
Suplimentar, pe coloane vor fi calculate, dacă instrumentuleste unul validat și utilizat
și în alte cercetări, mediile pentru rezultatele pe subscale respectiv scorul global al scalei.

Pentru exemplificare, urmăriți colecția de date în Excel:

 Pentru a obține indicii statistici descriptivi, mai exact indicii tendinței centrale: media,
mediana, abaterea standard, ÎN EXCEL vom apela la formule. Calea: Formulas fx și vom
selecta average pentru medie și asdev pentru abaterea standard

Dacă dorim să aflăm media de vârstă apăsăm cursorul în casuța liberă de sub variabila
vârstă (în exemplu de mai sus pe lina 42, coloana D cu vârsta și solicităm programului de la
caseta formulas, fx insert function, să calculeze media- selectăm average- și detaliile legate de
care date dorim să le prelucreze, în cazul nostru datele de la coloana D rândul 2 până la rândul
40. Comada este D2:D40). Aceeași cale este posibil de întreprins și pentru scorurile pe linii,
putându-se calcula, pentru fiecare subiect media rezultatelor obținute pe subscale sau pentru
scorul global. Atenție însă la comandă!

Pe lângă opțiunile date de Excel pentru analiza datelor în studii descriptive, putem
opta pentru prelucrarea datelor în JASP.

După instalarea programului JASP, deschideți fișierul ce conține baza de date salvat cu
terminația CVS (MS-DOS): CLIK primul cadran în partea stângă a ecranului – open – browse
si identificați locul unde ați salvat fișierul (să spunem că l-ați salvat pe desktop)
 După alcătuirea bazei de date, pentru a afla indici ai tendinței centrale, calea în JASP:
Descriptive – Descriptive statistics

Se selectează itemii pentru care dorim calcularea indicilor tendinței centrale și se

transferă din caseta din unde există toate variabilele din baza de date și le transferăm în caseta
din dreapta, numită Variables, cu ajutorul săgeții din mijloc, dintre cadrane.

Activăm butonul Statistics și bifăm opțiunile mean, median, mode

 Observați că automat în partea dreaptă a ecranului, pe măsură ce trasați comenzile se
completează tabelul cu datele solicitate. Aceste tabele le puteți copia în word pentru a le
explica.
Exercițiu aplicativ
Analiza și interpretarea rezultatelor la Scala privind Managemetul comportamentului
elevilor la lecții

Un cercetător dorește să cunoască aspecte ce țin de stilul de management al comportamentului

elevilor la lecții, la studenții din anul I și III, specializările PIPP și PPS.

În tabelul 1 prezentăm rezultatele studiului descriptiv privind Managementul

comportamentului elevilor la lecții.

Tabelul 1. Rezultatele studiului descriptiv privind Managementul comportamentului

elevilor la lecții.

Descriptive Statistics
  I.1 I.2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 I10 I11 I12
Valid 83 83 83 83 83 81 82 82 82 82 82 77
Missing 908 908 908 908 908 910 909 909 909 909 909 914
4.49 4.31
Mean 4.783 2.422 3.614 2.337 4.185 4.329 4.183 4.341 4.488 3.732
4 2
1.06 0.84
Std. Deviation 0.884 1.049 1.113 1.062 1.370 0.930 1.090 0.864 0.984 1.100
4 7
1.00 3.00
Minimum 3.000 1.000 1.000 1.000 1.000 2.000 1.000 2.000 2.000 1.000
0 0
6.00 6.00
Maximum 6.000 5.000 6.000 6.000 6.000 6.000 6.000 6.000 6.000 6.000
0 0

Din analiza datelor cuprinse în tabel se deduce că mediile cele mai ridicate s-au
obținut la itemii:
Itemul 1: Atrag atenția elevilor care discută în timpul orei, pentru a restabili liniștea
(m=4,783, a.s=0,884)
Itemul 2: Întrerup discuțiile dintre elevi care nu au legătură cu subiectul lecției (m=4,494,
a.s=1,064)
 Itemul 10: Îi urmăresc mai îndeaproape, pentru a-i ține sub control, pe cei care nu
sunt atenți și deranjează de obicei ora (m=4,488, a.s=0,984)
Mediile cele mai scăzute s-au obținut la itemii:
Itemul 3: Recompensez sau evidențiez elevii care se comportă adecvat* (item cotat
invers) (m=2,422, a.s=1,049)
Itemul 5. Țin cont de părerile elevilor cu privire la regulile de respectat în clasă și nu
le impun doar regulile mele* (Item cotat invers) (m=2,337, a.s=1,062).

Pentru o ilustrare facilă a datelor prezentăm graficul 1.

4,783

4,494

4,488
4,341
4,329

4,312
4,185

4,183

3,732
3,614
2,422

2,337

I.1 I.2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 I10 I11 I12

Grafic 1 Media pentru itemii subscalei Managemetul comportamentului elevilor

Informații legate de alcătuirea unui grafic în EXCEL:

Pe prima linie Excel vor fi consemnate aspecte ce țin de instrumetul de lucru, în cazul
nostru numărul întrebărilor din chestionar pentru care dorim evidențierea mediilor obținute.
Pe a doua linie în Excel vom consemna mediile obținte, în cifre, așa cum au fost ele calculate
anterior. Le selectăm.
Informațiile sunt evidențiate în imaginea de mai jos:
 Calea pentru realizarea graficului: Insert – Charts (selectăm care variantă dorim
din cele oferite de program)

În continuare prezentăm indicii statistici descriptivi pentru scorurile obținute la scorul

global la subscala Managemetul comportamentului elevilor.

Tabelul 2. Indicii statistici descriptivi pentru scorurile obținute la la subscala

Managemetul comportamentului elevilor
  managementul comportamentului
Valid 83
Missing 908
Mean 3.929
Std.
0.505
Deviation
Minimum 2.580
Maximum 5.170

Din analiza datelor cuprinse în tabel deducem că s-a obținut o medie m=3,929, ceea ce
înseamnă o valoare peste medie. În consecință studenții acordă atenție aspectelor ce țin de
comportamentul elevilor în timpul lecțiilor însă controlul nu este unul extrem de ridicat.
2. Analiza și interpretarea rezultatelor la Scala privind Managemetul strategiilor
didactice (pentru toți subiecții incluși în studiu)
În Tabelul 1 prezentăm indici statici descriptivi privind răspunsurile subiecților la analiza item
cu item a Scalei Managemetul strategiilor didactice.
Tabelul 1. Indici statici descriptivi privind răspunsurile subiecților la analiza item cu item a
Scalei Managemetul strategiilor didactice

  II1 II2 II3 II4 II5 II6 II7 II8 II9 II10 II11 II12
Valid 81 81 80 80 79 80 79 80 77 78 78 78
Missing 910 910 911 911 912 911 912 911 914 913 913 913
2.33 2.68 4.96 3.16
Mean 3.988 2.375 3.325 2.612 2.177 1.948 3.167 2.115
3 4 3 7
2.00 3.00 5.00 3.00
Median 4.000 2.000 3.000 3.000 2.000 2.000 3.000 2.000
0 0 0 0
3.00 3.00 6.00 3.00
Mode ᵃ 4.000 2.000 3.000 3.000 1.000 1.000 3.000 1.000
0 0 0 0
Std. 0.97 0.87 1.11 1.02
0.733 1.048 1.261 0.893 1.035 1.099 1.454 1.105
Deviation 5 0 9 5
1.00 1.00 1.00 1.00
Minimum 2.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000
0 0 0 0
4.00 4.00 6.00 6.00
Maximum 6.000 6.000 6.000 5.000 5.000 6.000 6.000 5.000
0 0 0 0

ᵃ More than one mode exists, only the first is reported

Din inspectarea datelor cuprinse în tabelul 1, constatăm că mediile cele mei ridicate s-au
obținut la itemii:
 Itemul 8: Ca viitor cadru didactic prefer metodele didactice expozitive (explicația,
demonstrația, povestirea) (m=4,963, a.s=1,119).
 Itemul 1: Ca viitor cadru didactic prefer forma de organizare frontală a clasei, pentru
că lecția este mai bine structurată (m=3,988, a.s=0,733).
Iar mediile cele mai scăzute s-au obținut la itemii:
 Itemul 9: Ca viitor cadru didactic prefer strategii de predare-învățare-evaluare
adaptate și diferențiate, în funcție de particularitățile de dezvoltare a copiilor cu
cerințe educative speciale din clasă* (item cotat invers) (m=1,948, a.s=1,099)
 Itemul 12: Ca viitor cadru didactic prefer strategii de predare-învățare care stimulează
interacțiunea dintre elevi* (item cotat invers) (m=2.115, a.s =1.105).
Pentru o ilustrare facilă a datelor prezentăm figura 1.
 Figura 1. Răspunsurile subiecților exiprimate în medii la analiza item cu item a Scalei
Managemetul strategiilor didactice

În continuare prezentăm ondicii statistici descriptivi la scolorul total al scalei privind

Managementul strategiilor didactice.
Tabelul 2. Indici statici descriptivi privind răspunsurile subiecților Scala Managemetul
strategiilor didactice

  mangementul strategiilor didactice

Valid 81
Missing 910
Mean 2.919
Median 2.920
Mode 3.000
Std. Deviation 0.441
Minimum 1.920
Maximum 4.000

Din analiza datelor evidanțiate în tabelul 2 deducem că scorul obținut la Scala privind
managementul strategiilor didactice este m=2,919, ceea ce înseamnă o valoare situată în jurul
mediei.

Analiza și interpretarea rezultatelor în studii comparative pe eșantioane independente

Observații:
  Când numărul de subiecți este mai mic decât 25 sau când distribuția datelor este una
asimetrică, se va utiliza Testul de comparație nonparametrică Mann - Whitney
 Când numărul de subiecți este mai mare decât 25 și distribuția datelor este una
simetrică se va utiliza testul t Student de comparație parametrică

Calea pentru a realiza analize comparative pe eșantioane independente este T-TESTS

– Independent sample t test

În studii comparative pe eșantioane independente pornim de la ipoteze specifice de

tipul:
Pornim de la premisa că există diferențe semnificative statisc cu privire la
managementul comportamentului elevilor la lecții (sau managementul strategiilor didactice)
în funcție de rezultatele obținute de studenții anului I respectiv III.
V.I. anul de studiu
V.D. Scorurilela subscala Managementul comportamentului/sau al strategiilor
didactice

ÎN JASP selectăm și mutăm în:

- cadranul Variable – Variabila dependentă a studiului (în cazul nostru rezultatele
la subscala Managementul comportamentului)
- Cadranul grouping variables: vom transfera variabila independentă (în cazul
nostru an de studiu)
SUPLIMENTAR bifăm și căsuța Descriptive, pentru a afla mediile la cele două
grupe.
 În partea dreaptă a ecranului vor fi evidențiate rezultatele în tabele. Le vom copia
(Click butonul cu săgeată din dreptul denumirii tabelului) – COPY și îl vom transfera în
materialul Word, utilizând comanda PASTE. (NU UITAȚI SĂ NUMIȚI TABELUL!)

În tabelul 3. Prezentăm rezultatele la testul t de comparație pe eșantioane independente

la subscala Managementul comportamentului elevilor

Tabelul 3. Rezultatele la testul t de comparație pe eșantioane independente la

subscala Managementul comportamentului elevilor
Independent Samples T-Test
  t df p
-
managementul comportamentului 81.000 0.039
2.097
Note.  Student's t-test.

Din inspectarea datelor cuprinse în tabelul 3, deducem că există diferențe semnificative

statistic privind managementul comportamenului elevilor la lecții în funcție de categoria de
respondenți, adică studenți din anul I și III (t=-2,097, p=0,039), în consecință ipoteza studiului
de susține.
În continuare prezentăm în tabelul 4, mediile obținute la cele două loturi, la instrumentul de
lucru.
Pentru a cunoaște la mediile obținute, in funcție de anul de studiu, bifăm în JASP opțiunea
Descriptives
În Tabelul 4 prezentăm mediile obținute la subscala Managementul comportamenului elevilor
la lecții în funcție de categoria de respondenți

Tabelul 4. Mediile obținute la subscala Managementul comportamenului elevilor la lecții în

funcție de categoria de respondenți
Mea
  Group N SD SE
n
managementul comportamentului Anul I 34 3.792 0.553 0.095
  Anul III 49 4.024 0.450 0.064

Din inspectarea datelor cuprinse în tabelul 4, deducem că medii mai ricate se obțin la subscala
Managementul comportamenului elevilor la lecții la studenții din anul III și mai mici la
studenții din anul I (mstudenți_an_III=4,024, mstudenți_an_I=3,792). În concluzie, studenții din anul III
sunt mai preocupați de controlul comportamentului elevilor la ore.
Pentru o ilustrare mai facilă a rezultatelor prezentăm figura 2.
 4,024

3,792

Anul I Anul III

Figura 2. Mediile obținute la subscala Managementul comportamenului elevilor la lecții în

funcție de categoria de respondenți

SUPLIMENTAR PREZENTĂM REZULTATELE OBȚINUTE LA SUBSCALA

MANAGEMENTUL STRATEGIILOR DIDACTICE (ACTIVITATE REALIZATĂ CU
STUDENȚII DIN GRUPA II)

Tabelul 3. Rezultatele la testul t de comparație pe eșantioane independente la Scala

Managementul strategiilor didactice
  t df p
mangementul strategiilor didactice 0.415 79.000 0.679
Note.  Student's t-test.

Din inspectarea datelor cuprinse în tabelul 3, deducem că NU există diferențe semnificative

statistic privind managementul strategiilor didactice, în funcție de categoria de respondenți,
adică studenți din anul I și III (t=0,415, p=0,679), în consecință ipoteza studiului nu de
susține.
În continuare prezentăm în tabelul 4, mediile obținute la cele două loturi, la
instrumentul de lucru.

Tabelul 4. Mediile obținute la subscala Managementul strategiilor didactice în funcție de

categoria de respondenți
Grou
  N Mean SD SE
p
0.06
mangementul strategiilor didactice 1 32 2.944 0.380
7
  3 49 2.902 0.480 0.06
 Grou
  N Mean SD SE
p
9

Din inspectarea datelor cuprinse în tabelul 4, deducem că mediile obținute sunt foarte
apropiate la Scala Managementul strategiilor didactice, la studenții din anul III și din anul I
(mstudenți_an_III=2,902, mstudenți_an_I=2,944).

(* În cazul în care mediile obținute sunt apropiate, nu este nesar să fie ilustrate cu figuri
realizate în Excel)

Analiza și interperetarea rezultatelor la studii comparative pe eșantioane perechi

OBSERVAȚII:
 vom utiliza testul t de comparație pe eșantoane perechi, când numărul de subiecți este
mai mare de 25 de subiecți și distribuția este una simetrică
 vom utiliza testul Wilcoxon, de comparatie nonparametrică, când numărul de subiecți
este mai mic de 25 de subiecți sau când distribuția este asimetrică

CALEA ÎN JASP: T-TEST- PAIRD SAMPLE T TEST

Vom verifica ipoteza potrivit căreia există diferențe semnificative statistic privind modul în
care se realizează managementul comportamentului la lecții cu întreaga clasă comparativ cu
modul în care de realizează managemetului comportamentului elevului cu CES la lecții, la
studenții din anul III, I, PIPP ȘI PPS.
În tabelul 5 prezentăm rezultate obțuinute la testul t de comparție pe eșantioane perechi, la
instrumentele de lucru

Tabelul 5. Rezultate obțuinute la testul t de comparție pe eșantioane perechi, la

instrumentele de lucru
      t df p
managementul mangementul comportamentului elevului 7.01
- 76 < .001
comportamentului cu CES 0
Note.  Student's t-test.
Din analiza rezultatelor deducem că există diferențe semnificative statistic privind modul în
care se realizează managementul comportamentului la lecții cu întreaga clasă comparativ cu
modul în care de realizează managemetului comportamentului elevului cu CES la lecții
(t=7,01, p< 0.001), ceea ce înseamnă că ipoteza studiului se suține.

SUPLIMENTAR ÎN JASP BIFEZ OPȚINUEA DESCRIPTIVES PENTRU A AFLA

MEDIILE LA CELE DOUĂ SUBSCALE

În tabelul 6 prezentăm mediile la cele două instrumente de lucru

Tabelul 6. Mediile la cele două instrumente de lucru

  N Mean SD SE
8 0.05
managementul comportamentului 3.929 0.505
3 5
7 0.05
mangementul comportamentului elevului cu CES 3.471 0.487
7 5
Din analiza datelor deducem că medii mai ridicate s-au obținut la subscala managementul
comportamentului elevilor în timpul orelor (m=3,929) și mai mică la subscala managementul
comportamentului elevului cu CES în timpul orelor (m=3,471). Aceasta înseamnă că, sub
aspectul comportamentului elevilor la ore, studenții sunt mai preocupați de asigurarea
disciplinei cu întreaga clasă și mai mai puțin a disciplinei la lecții a unui elev cu CES.

PENTRU O VIZUALIZARE MAI BUNĂ A DATELOR PREZENTĂM GRAFICUL 3.

Rezultate obținute la laborator cu GRUPA A II-A

Vom verifica ipoteza potrivit căreia există diferențe semnificative statistic privind modul în
care se realizează managementul STRATEGIILOR DIDACTICE cu întreaga clasă
comparativ cu modul în care de realizează managemetul strategiilor didactice la elevul cu
CES la lecții, la studenții din anul III, I, PIPP ȘI PPS.

Tabelul 5. Rezultate obținute la testul t de comparație pe eșantioane perechi la Scala

Managementul Stragiilor didactice
Paired Samples T-Test
      t df p
mangementul strategiilor managementul strategiilor didactice la - 7
- 0.406
didactice elevul cu CES 0.836 6
Note.  Student's t-test.

Din inspectarea datelor cuprinse în tabel deducem că s-au obținut o valoare t=0,836, aferentă
unui prag de semnificație mai mare decât valoarea critică de 0,05, ceea ce înseamnă că ipoteza
studiului nu se susține.
Din analiza mediilor ilustrate în tabelul 6, Deducem că mediile sunt foarte aproapiate, ceea ce
înseamnă că studenții nu își propun să utilize strategii didactice diferențiate la elevii cu CES și
le vor folosi similar cu cele utilizate la întreaga clasă, lucru care, din punctul nostru de vedere
este îngrijorător!

Analiza și interpetarea rezultatelor în studii corelaționale

În astfel de studii se pornește de la premisa că sorurule unei variabile influențează scorurile

unei alte alte variabile.

Formularea obiectivelor și ipotezelor cercetării în studii corelaționale

 Obiectivul prezentei cercetări constă în evidențierea direcției de asociere dintre
stilurile de predare și managementul strategiilor didactice. Dorim să aflăm dacă există o
relație de asociere între rezultatele obținute la scalele instrumentului de lucru privind
stilurile de predare si scala managementul strategiilor didactice.
 Pornind de la obiectivul descris anterior, ipoteza de studiu ar putea fi formulată
în felul următor: Există o relație de asociere semnificativă statistic între stilurile
de predare ale studenților și tipul de management al comportamentului elevilor
la lecții.
Ipoteza nulă: Rezultatele se datorează hazardului

Variabilele cercetării
Variabilele cercetării sunt reprezentate de:
- stilurile de predare
- tipul de management al comportamentului elevilor în clasă
În analiza și interpretarea rezultatelor, corelația dintre scorurile obținute de studenți la
Scala privind stilurile de predare și stilul de management al comportamentului, este va
fi prezentată în forma unei matrice de corelații.
Analiza și interpretarea rezultatelor din JASP
Observații:
Atunci când numărul de subiecți este mai mic de 25 și când distribuția
datelor este una asimetrică, vom folosi proba de corelație Speraman
Atunci când numărul de subiecți este mai mare de 25 de subiecți și totodată
distribuția datelor este una simetrică vom folosi proba de corelație Pearson.

Calea în JASP: Regression - Correlation Matrix (click)

Observați că este activat (bifat) automat butonul pentru realizarea corelației Pearson.
Selectați variabilele pe care le introduceți în matricea corelațională: scorurile de la
instrumentele de lucru utilizate în studiu din câmpul din stânga și apăsați butonul cu
săgeata situat în mijlocul celor două câmpuri, pentru a le introduce în caseta Variables,

Interpretarea outputului la testului de corelație parametrică Pearson pentru

verificarea relației de asociere dintre două variabile

Calea în JASP: Regression – Correlation Matrix

     Managementul comportamentului
Creativ Pearson's r 0.002 În tabelul 6
p-value 0.984 prezentăm
Reproducti Pearson's r 0.074
rezultatele la proba
v p-value 0.511
Analitic Pearson's r 0.022 de corelație
p-value 0.850 Pearson prin care
Practic Pearson's r -0.089
p-value 0.436 vom urmări nivelul
de asociere între managementul comportamentului și stilurile de predare la studenții din anul I
și III, PIPPși PPS.

Tabelul 6. Rezultatele la proba de corelație Pearson privindnivelul de asociere între

managementul comportamentului și stilurile de predare ale studenților

Din inspectarea datelor cuprinse în tabel deducem că stiulul de management al

comportamentului elevilor la clasă nu influențează stilurile de predare. Nu s-au obținut
coeficienți de corelație care să corespundă unor praguri de semnificație mai mici de cât
valoarea critică de 0,05 pentru niciun rezultat din matricea de corelații. În consecință ipoteza
studiului nu se susține.

Informații suplimentare:
În situația în care rezultatul este unul semnificativ statistic, este important să urmăriți semnul
din fața coeficientului de corelație. Unii coeficienți au semnul „-”, cum ar fi -1,00 sau -0,5.
Semnul minus în fața unui coeficient de corelație indică faptul că, pe măsură ce scorurile
devin tot mai mari pentru una din cele două variabile, acestea încep să se micșoreze pentru
cealaltă variabilă.
 Pentru coeficienții Pearson cu semn negativ, corespunzător unui prag de semnificație
<0,05, putea raporta rezultatele cercetării astfel: „Există o relație de asociere negativă
între rezultatele obținute la ..... și cele obținute la subscalele ............. Aceasta
înseamnă că, cu cât rezultatele unei variabile vor crește sau vor fi mai mari cu atât
rezultatele celeilalte variabile vor scădea sau vor fi mai mici.
 În situația în care coeficientul de corelație Pearson este cu semn pozitiv, și corespunde
unui prag de semnificație <0,05, relația de asociere dintre variabile poate fi văzută
astfel: dacă rezultatele pentru una din variabile cresc, cresc și rezultatele pentru
cealaltă variabilă, și invers, dacă rezultatele unei variabile descresc și rezultatele
celeilalte variabile vor scădea.
 În situația în care rezultatul nu este unul semnificativ statistic, am putea raporta
rezultatele cercetării astfel: „Nu s-a obținut o relație de asociere semnificativă statistic
la corelația dintre scorurile obținute la Scalele utilizate în studiu.