CERCETARE EXPERIMENTALĂ:

PARTICIPAREA LA PROGRAMUL „ȘCOALA DUPA ȘCOALĂ” DUCE

LA CREȘTEREA PERFORMANȚELOR ȘCOLARE ALE ELEVILOR-
DESIGNUL CERCETĂRII
Andreea-Maria Moldovan

Ipoteza: Participarea la programul „Școala după școală” duce la creșterea performanțelor

școlare ale elevilor la limba și literatura română
V.I. (variabila independentă) - Metoda participării la programul „Școala după școală”
V.D. (variabila dependentă) – Performanțele școlare ale elevilor la limba și literatura română

Am selectat, pentru cercetarea experimentală, două eșantioane, fiecare fiind format din 50
de elevi:
Eșantionul experimental („ee”, 50 elevi). Pentru acest eșantion introducem variabila
independentă, participarea la programul „Școala după școală”

Eșantionul de control („ec”, 50 elevi). Pentru acest eșantion nu introducem variabila

independentă, participarea la programul „Școala după școală”. Pentru acest eșantion
procesul educativ decurge în condiții obișnuite

Vom compara evoluția performanțelor școlare, a rezultatelor obținute la teste, pentru cele
două eșantioane, înainte de începerea programului „Școala după școală”, la jumătatea semestrului
în care se aplică programul, după un semestru de la pornirea programului și la un semestru după
încetarea programului. Conform ipotezei, ne așteptăm ca rezultatele școlare să crească mai mult la
eșantionul care participă la programul „Școala după școală”. Ne așteptăm ca V.I. (Participarea
la programul „Școala după școală”) să influențeze V.D. (performanțele școlare ale elevilor).

Subliniez că experimentul este:

 Experiment colectiv
 Experiment de lungă durată
 Experiment natural
 Am folosit tehnica eșantioanelor paralele

1
 În situația noastră avem un design experimental intersubiecţi. Operăm cu un eşantion
experimental şi cu un eşantion de control şi realizăm comparaţii intergrupale între acestea,
respectiv studiem comparativ evoluţia celor două eşantioane.

Eşantionul experimental (format din copii care vor participa la programul „Școala după
școală”) este cel pe care se aplică factorul experimental, respectiv variabila
independentă/intervenţia (participarea la programul „Școala după școală”).

Eşantionul de control/eşantionul martor (format din copii care nu vor participa la

programul „Școala după școală”) este cel la care nu se schimbă nimic, adică variaţia factorului
experimental este eliminată total sau, cel puţin, menţinută la un nivel foarte scăzut. Cele două
eșantioane sunt echivalente.

Designul experimental este un model experimental cu evaluare pre-test, test, post-test și

re-test: comparăm notele copiilor participanți la programul „Școala după școală” cu notele
elevilor care nu participă la la programul „Școala după școală”.

Conform Bocoș, pag. 44, cel mai frecvent, în experimentele pedagogice se operează cu
două eşantioane de subiecţi echivalente din punctul de vedere al capacităţii medii (egalitatea
absolută nu este posibilă). Am ales aleatoriu cele două eșantioane, dar am pus condiția ca la pre-
test ambele eșantioane să aibă, aproximativ, aceeași medie, 8 în cazul acesta. Am urmărit, pe de o
parte, variaţia variabilei dependente funcţie de variabila independentă (la eşantionul experimental)
şi, pe de altă parte, variaţia variabilei dependente în condiţiile în care nu intervine variabila
independentă (la eşantionul de control). Raţiunea metodologică pentru existenţa eşantionului de
control este următoarea: există probabilitatea ca variaţia variabilei dependente de la eşantionul
experimental să nu se datoreze cu certitudine factorului experimental, respectiv variabilei
independente, ci evoluţiei fireşti a potenţialului psiho-fizic al subiecţilor. De aceea, se include în
experiment eşantionul de control - un eşantion cu nivel comparabil cu cel al eşantionului
experimental, cât mai asemănător cu acesta; la eşantionul de control maniera de lucru va fi cea
obişnuită, neinfluenţată de variabila independentă manipulată la eşantionul experimental.
Întrucat cele două tipuri de eşantioane nu diferă semnificativ/sensibil la începutul
experimentului, fiind echivalente, diferenţele constatate la sfârşitul experimentului sunt, foarte
probabil, datorate noului factor.

2
 Un astfel de design experimental în care se operează cu eşantion experimental şi cu
eşantion de control şi se realizează comparaţii intergrupale între acestea, respectiv se studiază
comparativ evoluţia celor două eşantioane, poartă numele de design experimental intersubiecţi.

Eşantioane corelate/perechi/asociate: două eşantioane omogenizate, cu aproximativ

aceeaşi compoziţie şi "putere" (compoziţia este determinată prin aplicarea unei anumite probe). În
cazul experimentului prezentat am dat pre-testul pentru a avea două eșantioane omogenizate.

În diferitele faze ale experimentului, comparaţiile dintre eşantionul experimental şi cel de

control vor avea la bază aceleaşi variabile, pentru care se vor compara nivelele/ valorile. În cazul
experimentului prezentat am comparat, în diverse etape, variabila dependentă (V.D.) –
performanțele școlare ale elevilor.

a. Etapa preexperimentală/Etapa cu caracter constatativ/Pre-testul

Etapa preexperimentală are rolul de a stabili nivelul existent în momentul iniţierii

experimentului psihopedagogic, atât la eşantioanele experimentale, cât şi la cele de control.

Condiţia esenţială în faza constatativă a experimentului o constituie existența echivalenţei

(la pre-test să avem: Ree* - Rec*  0 ). Diferenţa dintre rezultate din timpul testului (Ree**-
Rec**), imediat dupa test (Ree***-Rec***) și la un semestru după test (Ree****-Rec****),
reprezintă influenţa factorului experimental introdus, respectiv a variabilei independente/
intervenţiei, în cazul nostru participarea la programul „Școala după școală” ( a se vedea și tabelul
tab. 1).
 Ree* reprezintă media notelor la pre-test pentru eșantionul experimental, înainte de
aplicarea V.I. (participarea la programul „Școala după școală”).
 Rec* reprezintă media notelor la pre-test, pentru eșantionul de control, care nu va
participa la programul „Școala după școală”.
 Ree** reprezintă media notelor la test pentru eșantionul experimental, la jumătatea
semestrului în care se aplică V.I. (participarea la programul „Școala după școală”).
 Rec** reprezintă media notelor la test, pentru eșantionul de control, la jumătatea
semestrului în care se aplică V.I. pentru eșantionul experimental.
 Ree*** reprezintă media notelor la post-test pentru eșantionul experimental,
imediat ce încetează aplicarea V.I. (participarea la programul „Școala după
școală”).
3
  Rec*** reprezintă media notelor la post-test, pentru eșantionul de control, imediat
ce experimentul de aplicare a V.I. pentru eșantionul experimental s-a terminat.
 Ree**** reprezintă media notelor la re-test pentru eșantionul experimental, la un
semestru după terminarea aplicării V.I. (participarea la programul „Școala după
școală”).
 Rec**** reprezintă media notelor la re-test, pentru eșantionul de control, la un
semestru după ce experimentul de aplicare a V.I. pentru eșantionul experimental s-
a terminat.

Această condiție a existenței echivalenței, ( Ree* - Rec*  0 ), a fost îndeplinită. Înainte de

aplicarea V.I. (Participarea la programul „Școala dupa școală”) pentru grupul experimental (care
urmează să participe la program), mediile notelor la pre-test pentru cele două eșantioane, cel
experimental și cel de control, erau aceleași, 8:

Ree* - Rec*  0 (1)

Nivelul claselor experimentale poate fi ceva mai scăzut decat cel al claselor de control,
pentru a putea fi sesizate cât mai obiectiv efectele ameliorative ale variabilei independente/
intervenţiei. Numai astfel vom putea atribui diferenţele dintre eşantionul experimental şi cel de
control, înregistrate în post-test şi re-test, variabilei independente introduse. Dintre modalităţile
frecvent utilizate în această fază pentru culegerea datelor de start, le amintim pe următoarele,
făcand precizarea că se pot combina între ele:
a) purtarea de discuţii cu cadrele didactice care predau la clasele respective
b) valorificarea datelor furnizate de observaţia sistematică a activităţii şi a
comportamentului elevilor (observaţia curentă), cum ar fi: nevoile educaţionale ale
elevilor, aptitudinile, interesul, motivaţia lor pentru studiu, stilurile de învăţare,
ritmurile de lucru ş.a.m.d.
c) utilizarea mediilor obţinute la disciplina/ disciplinele de studiu care interesează, în
semestrul sau anul şcolar anterior
d) valorificarea rezultatelor obţinute la aplicarea unor probe de evaluare identice
pentru eşantionul experimental şi cel de control
e) valorificarea rezultatelor obţinute la aplicarea unui test pedagogic de cunoştinţe,
denumit in limbaj curent test iniţial, care trebuie să fie identic pentru eşantionul
experimental şi cel de control.

4
 Bineînțeles că am pus accent pe ultimele două criterii dintre cele de mai sus, când am
elaborat pre-testul și am selectat copiii care să facă parte din cele două eșantioane. Chiar dacă în
tabelul tab.1 am pus media 8 la pre-test și pentru eșantionul experimental, aceasta era un pic mai
mică, din dorința de a sesiza cât mai obiectiv efectele ameliorative ale participării la programul
„Școala după școală”.

b. Etapa experimentală/Experimentul formativ

Etapa experimentală presupune introducerea la eşantioanele experimentale a variabilei

independente/intervenţiei, la eşantioanele de control procesul educaţional decurge în mod
obişnuit. Pentru eșalonul experimental a fost introdusă variabila independentă V.I. (participarea la
programul „Școala după școală”). Pentru eșantionul de control, format din copii care nu au
participat la programul „Școala după școală”, procesul educațional a decurs în mod obișnuit. La
jumătatea intervalului de aplicare a V.I. (participarea la programul „Școala după școală”), a fost
aplicat testul pentru cele două eșantioane ( a se vedea rezultatele în tabelul tab. 1 ) în scopul
verificării gradului de asimilare şi înţelegere a cunoştinţelor şi achiziţiilor, stabilirii valorilor
variabilelor dependente şi adoptării unor măsuri ameliorative.

Etapa experimentală a presupus introducerea la eşantioanele experimentale a variabilei

independente/ intervenţiei, respectiv a modificării preconizate, a noii modalităţi de lucru şi
controlarea situaţiei în manieră analitică, riguroasă, precisă; astfel, proiectarea, realizarea,
evaluarea şi reglarea activităţii didactice în cazul claselor experimentale s-a făcut în perspectiva
modificării introduse. În acest timp, la eşantioanele de control, procesul educațional da decurs în
mod obişnuit, după o metodică obişnuită, neinfluenţat de modificarea introdusă la eşantionul
experimental. Cadrele didactice care desfăşoară activităţile la grupele de control nu trebuie să
cunoască amănunte în legătură cu metodica organizării situaţiilor educaţionale la grupele
experimentale, pentru a nu fi influenţate în activitatea lor didactică.

La testul de la jumătatea perioadei experimentului, eșantionul experimental înregistrase

deja un progres vizibil:

Ree**- Rec**=8,40-8,05=0,35 (2)

urmând ca post-testul, testul de la sfârșitul experimentului și re-testul, testul dat la 6 luni dupa
terminarea experimentului să certifice ipoteza( a se vedea tabelul tab. 1).

5
 c. Etapa postexperimentală/Etapa de control/Post-testul
Etapa postexperimentală a constat în aplicarea, la sfârşitul experimentului, a unor probe de
evaluare şi teste finale de cunoştinţe, post-testul, de asemenea, identice pentru cele două tipuri de
eşantioane, experimentale şi de control, cu scopul măsurării efectelor variabilei independente
asupra eșantionului experimental ( Ree*** - Rec***  0 ).

Sesizăm că, după participarea la programul „Școala după școală” avem o creștere mult
mai mare a mediei notelor pentru eșantionul experimental, care a participat la program:

Ree*** - Rec*** = 8,90 - 8,04 = 0,86 (3)

Formula în care Ree*** reprezintă media notelor pentru eșantionul experimental, la post-
test, la sfârșitul experimentului (Participarea la programul „Școala după școală”). Rec***
reprezintă media notelor, la sfârșitul experimentului, pentru eșantionul de control, care nu a
participat la experiment (programul „Școala după școală”). În fig. 1 am reprezentat media notelor
la post-test pentru eșantionul de control:

EC
Eșantionul de Nu participă la program Rec***=8,04
control

Fig.1 Media notelor la post-test pentru eșantionul de control a fost Rec***=8,04

În fig. 2 am reprezentat media notelor la post-test pentru eșantionul experimental:

EE
Eșantionul V.I. Participarea la program Ree***=8,90

experimental

Fig.2 Media notelor la post-test pentru eșantionul experimental a fost Ree***=8,90

În tabelul tab. 1 am reprezentat, detaliat, rezultatele obținute în toate etapele de cele două
eșantioane de copii:

6
 Etapa de
Etapa pre- Etapa Etapa post-
verificare la
experimentală experimentală experimentală
distanță
(Pre-test) (Test) (Post-test)
(Re-test)
V.D. V.D. + V.D. V.D.
Eșantionul
V.I.
experiment-
tal
Ree*=8 Ree**=8,40 Ree***=8,90 Ree****=9
V.D. V.D. + V.D. V.D.
Eșantionul 0
de control
Rec*=8 Rec**=8,05 Rec***=8,04 Rec****=8,06
Tab.1 Rezultatele obținute în diferite etape ale experimentului psihopedagogic/ didactic cu
eşantioane paralele, unde V.D. este variabila dependentă (rezultatele școlare), V.I. este
variabila independentă ( participarea la programul „Școala după școală”), „ee” este
eșantionul experimental, „ec” este eșantionul de control, Ree*, Ree**, Ree***, Ree****
sunt rezultatele eşantionului experimental în pre-test, etapa experimentală (test), post-test
şi, respectiv, re-test, Rec*, Rec**, Rec***, Rec**** sunt rezultatele eşantionului de
control în pre-test, etapa experimentală (test), post-test şi, respectiv, re-test.

Scopul experimentului a fost acela de a confirma sau infirma ipoteza cercetării (în ambele
variante înregistrându-se un spor de cunoaştere) şi, eventual, de a sugera alte întrebări sau ipoteze.
În cazul nostru, ipoteza ”Participarea la programul „Școala după școală” duce la creșterea
performanțelor școlare ale elevilor”, a fost confirmată, media notelor la post-test fiind cu 0,86
puncte mai mare la eșalonul experimantal, format din copii care au participat la programul „Școala
după școală”, decât la eșalonul de control.

Întrucât cele două tipuri de eşantioane nu diferă semnificativ/sensibil la începutul

experimentului, fiind echivalente, diferenţele constatate la sfârşitul experimentului sunt, foarte
probabil, datorate noului factor.

Post-testul a fost elaborat în următoarele scopuri:

 relevarea modului de evoluţie a eşantioanelor experimentale şi de control in
diferite faze ale experimentului
 compararea datelor şi rezultatelor finale cu cele de start la ambele categorii de
eşantioane
 stabilirea relevanţei diferenţelor dintre rezultatele obţinute, a măsurii în care
eşantionul experimental s-a detaşat semnificativ de cel de control

7
  stabilirea eficienţei noii modalităţi de lucru, a participării la programul „Școala
după școală”.

În această etapă, ne interesează, în cadrul design-ului experimental intersubiecţi, să

determinăm dacă diferenţa dintre cele două eşantioane este semnificativă, și acest lucru s-a
întîmplat: Ree*** - Rec*** = 8,90 - 8,04 = 0,86 (și se confirmă ipoteza cercetării).

De asemenea, în cadrul design-ului experimental intrasubiecţi, ne interesează să

determinăm, în cazul în care s-a confirmat ipoteza cercetării, dacă diferenţa:

Ree *** Ree *  0 (4)

lucru adevărat, deoarece Ree ***  Ree * =8,90-8,00=0,90  0.

În ceea ce priveşte eşantionul de control, în situaţia în care s-a confirmat ipoteza cercetării,
diferenţa:

Rec *** Rec*  0 (5)

lucru adevărat, deoarece Rec***-Rec* =8,04-8,00=0,04  0 .

d. Etapa de retestare/ verificare la distanță/re-testul.

Etapa de retestare/ verificare la distanță are rolul de a stabili - la un interval de timp mai
mare, de ordinul lunilor, menținerea rezultatelor obținute în urma intervenției. După un semestru
de la experiment, timp în care niciun grup de copii nu a mai participat la programul „Școala după
școală”, am urmărit din nou notele elevilor la re-test. Prin itemii probelor de evaluare şi ai testelor
administrate, identice la eşantioanele experimentale şi cele de control, am urmărit stabilirea
gradului de asimilare pe termen lung, de consolidare şi operaţionalizare a achiziţiilor. Practic, se
pune problema de a verifica dacă între investiţia de timp şi energie şi rezultatele obţinute există o
relaţie liniară, de proporţionalitate şi de a confirma, suplimentar, ipoteza cercetării. În această
etapă, la fel ca în cea anterioară, m-a interesat, în cadrul design-ului experimental intersubiecţi, să
determin dacă diferenţa dintre cele două eşantioane este semnificativă: Ree ****  Rec ****  0
(caz în care se confirmă, suplimentar, ipoteza cercetării). Sesizăm, conform tab. 1 că:

Ree ****  Rec **** =9-8,06=0,94  0 (6)

ceea ce confirmă, încă o dată, ipoteza cercetării.

8
 De asemenea, în cadrul design-ului experimental intrasubiecţi, m-a interest să determin,
deoarece s-a confirmat (suplimentar) ipoteza cercetării, dacă diferenţa Ree ****  Ree *  0 .
Prin calcul, avem:

Ree ****  Ree * =9-8=1  0 (7)

În ceea ce priveşte eşantionul de control, deoarece s-a confirmat (suplimentar) ipoteza

cercetării, diferenţa Rec ****  Rec *  0 . Într-adevăr, prin calcul, avem:

Rec ****  Rec * =8,06-8=0.06  0 (8)

Tehnica rotaţiei factorilor

Tehnica rotaţiei factorilor presupune, de asemenea, existenţa a două eşantioane echivalente
şi aplicarea variabilei independente la început primului eşantion şi, ulterior, celui de al doilea.
Fiecare variabilă este aplicată fiecărui eşantion, ceea ce rezolvă problema echivalenţei grupelor.

Modalităţi corective pentru asigurarea echivalenţei eşantioanelor

 antrenarea în cercetare a unui număr mai mare de grupe experimentale şi de

control
 identificarea prin sondaje riguroase a perechii de grupe echivalente
 operarea cu eşantioane corelate, cu aproximativ aceeaşi compoziţie şi
aceeaşi "putere".
 utilizarea tehnicii rotaţiei factorilor, când este posibil.

Avantaje ale programului „Școala după școală”:

 Combate absenteismul
 Combate abandonul școlar
 Conduce la obținerea de performanțe mai bune ale elevilor
 Îmbunătățește cooperarea școală-părinți, școală-comunitate

9
  Se realizează o îndrumare și învățare diferențiată în funcție de dificultățile pe care le
întâmpină fiecare elev
 Permite organizarea de pregătire suplimentară pentru elevii foarte buni la învățătură, pentru
olimpici
 Activitățile didactice sunt pregătite sub îndrumarea unor cadre specializate
Reprezint mai jos un grafic al evoluției rezultatelor, în diferite etape ale experimentului, pentru
cele două loturi de elevi:

Rezultatele obținute la experimentul

psihopedagogic/didactic

9 9
8.9
8.8

8.6

8.4 8.4
8.2

8 8.05 8.06
8 8 8.04

7.8

7.6

7.4
Eșantion experimental Eșantion de control
pre-test test post-test re-test

Fig.3 Evoluția rezultatelor, în diferite etape ale experimentului, pentru cele două loturi de elevi

Referințe bibliografice
1. Andronache, C., „Metodologia cercetării în științele educației”, suport de curs
2. Catalano, H., 2009, „Dificultăţi de învăţare transversale”, Editura Paralela 45
3. Bocoș, M., „Metodologia cercetării pedagogice”, suport de curs
10