Sunteți pe pagina 1din 6

Conceptul de evaluare-tipuri si functii ale evaluarii

Evaluarea rezultatelor muncii scolare evidentiaza valoarea, nivelul, performantele si eficienta eforturilor depuse de toti factorii educationali si randamentul muncii de invatare. Randamentul muncii scolare e evidentiat de rezultatele calitative la invatare ale elevilor. Randamentul scolar include evaluarea rezultatelor obtinute sub toate laturile personalitatii elevului, ca si ale intregului proces instructiveducativ al institutiei scolare, inclusiv eficienta pregatirii si invatamantului in plan social. Randamentul scolar priveste succesele si insuccesele scolare. Succesele scolare includ : procent relativ mare de promovabilitate, cu note bune si foarte bune ( 7-10), rezultatele practice de calitate si eficienta capacitatii intelectuale, moralcetatenesti si profesionale ale elevilor de nivel ridicat si in concordanta cu cerintele contemporane (adaptabilitate, creativitate), respectand disciplinele invatarii scolare, integrarea socioprofesionala eficienta si imediat dupa absolvirea institutiei de invatamant. Insuccesele scolare includ in general urmatoarele : numar mare de corigente, numar mare de repetenti, de exmatriculati, de abandonuri scolare, numar mare de elevi sanctionati, multe note sub 5 in timpul anului scolar, integrarea socio profesionala slaba etc. Conditii ale unui randamentul scolar bun: nivelul si calitatea continutului invatare, calitatea pregatirii profesionale, calitatea metodelor si mijloacelor de predareinvatare, modul de organizare a timpului liber al elevilor, motivatia invatare, calitatea relatiei profesor-elev, existenta conditiilor de studiu (laboratoare, cabinete, biblioteci, material didactic), calitatea influentei educatiei, ale factorilor educatori (familie, mass-media, organizatii de tineret ), a sanatatii elevilor, a calitatii evaluarii cunostintelor. Evaluarea e actul didactic complex integrat intregului predarede invatare, care asigura evidentierea cantitatii cunostintelor dobandite si valoarea, nivelul, performantele si eficienta acestora la un moment dat (in mod curent, periodic, final). Ofera solutii de perfectionare a actului de predareinvatare. Presupune doua momente distincte: masurarea si aprecierea rezultatelor scolare. Evaluarea este actul didactic care determina promovarea sau nepromovarea elevilor dintr-o etapa de invatare in alta. Din partea profesorilor examinatori se cer urmatoarele calitati: pricepere, corectitudine, obiectivitate si responsabilitate. A evalua rezultatele scolare inseamna a determina masura in care obiectivele programei de instruire au fost atinse, precum si eficienta metodei de predare-invatare folosite. Prin activitatea de evaluare se desemneaza actiunea de masurare si apreciere a rezultatelor scolare. Prin rezultate
1

scolare se desemneaza: cunostinte, abilitati, dezvoltarea proceselor intelectuale etc. In planul evaluarii, profesorii sunt preocupati sistematic de masurarea si aprecierea cantitatii si calitatii cunostintelor elevilor, a deprinderilor, abilitatilor, capacitatilor, intereselor si priceperilor posedate de elevi la un moment dat, fie ca rezultat al educatiei, fie ca premisa a acesteia. Stiinta care se ocupa cu studiul examenelor, concursurilor si notarii, a formelor procedeelor si mijloacelor care asigura aprecierea justa si obiectiva a celor examinati se numeste docimologia. Scopul evaluarii este de a perfectiona procesul educational. Componente ale evaluarii: controlul (verificarea), aprecierea, notarea. Masurarea si aprecierea rezultatelor scolare nu se face in sine si pentru sine, ci prin raportare la obiectivele (competentele), continuturile, metodele si mijloacele de invatare folosite. Functiile evaluarii Evaluarea initiala (examenul de admitere, testele initiale) are ca functii dominante functia prognostica si functia diagnostica. Functia prognostica vizeaza precizarea perspectivelor elevilor sau a activitatii educative in general. Functia diagnostica urmareste stabilirea punctelor slabe din pregatirea elevilor ce urmeaza a fi supusa interventiei ameliorative. Functia prognostica va informa despre acele insusiri ale elevului pe care se va pune accentul in activitatea educativ viitoare. Functia diagnostica devine operanta doar in cadrul testarilor initiale, indicand profesorului sa revina asupra unor insusiri deficitare. Evaluarea continua (ascultarea la fiecare lectit, extemporalul, verificarile practice curente) are drept functii caracteristice toate functiile proprii activitatii de evaluare in general. Totusi, functia de feed-back si functia ameliorativa sau educativa ii sunt cele mai caracteristice. De aici si folosirea termenului de evaluare formativa pentru acest tip de evaluare. Deci alaturi de functia prognostica si functia diagnostica, evaluarea continua mai indeplineste: - functia de constatare a nivelului elevului in perspectiva ameliorarii (functia de feed-back); - functia de informare a societatii privind nivelul de realizare al unui anumit progres al populatiei scolare; - functia de decizie (vizeaza atribuirea unui anumit loc in societate fiecarei persoane supuse evaluarii); - functia educativa (urmareste formarea capacitatii elevilor de a se autoevalua realist).

Evaluarea finala care include formele de verificare periodica si finale (tezele sau examenele finale) are ca functie dominanta functia de ierarhizare sau clasificare si decizie, deoarece aceste forme nu presupun revenirea asupra materiei neinsusite decat in cazuri exceptionale. O alta enumerare a functiilor evaluarii : 1) Functia educativa - urmareste stimularea obtinerii de performante superioare in pregatirea elevilor. 2) Functia selectiva. - asigura clasificarea elevilor sub raport valoric si al performantelor in cadrul grupului studios. Aceste functii asigura satisfactia si recompensarea elevilor (burse, obtinerea prin concurs a unui loc intr-un nou profil ) 3) Functia diagnostica si prognostica - Functia diagnostica, pe baza de testare, evidentiaza valoarea, nivelul si performantele pregatirii elevului la un moment dat. Functia prognostica prevede probabilistic valoarea, nivelul si performantele ce ar putea sa le obtina elevul in perioada urmatoare de pregatire. 4) Functia de feed-back (sau cibernetica) - Are rol in optimizarea procesului de predare-invatare 5) Functia social-economica -evidentiaza eficienta invatarii in plan socio-economic 3. Forme (tipuri) de evaluare a rezultatelor si progreselor scolare Didactica traditionala a consacrat urmatoarele tehnici de evaluare: - tehnici de evaluare curenta (ascultarea la fiecare lectie, extemporalul, lucrari practice etc); - tehnici de verificare periodica (tezele etc); - tehnici de verificare cu caracter global (bacalaureatul, concursul de admitere); verificarea cu caracter global poate fi orala, scrisa sau practica. La toate aceste tehnici, masurarea este insotita de aprecierea prin nota. Didactica moderna grupeaza toate aceste tehnici intr-o viziune noua, dupa cum urmeaza: - evaluarea initiala; - evaluarea continua; - evaluarea finala. Aceste forme de evaluare difera intre ele prin functiile pe care le indeplinesc.
3

O clasificare a formelor de evaluare: 1) dupa perioada de studiu: a) evaluarea initiala, care se realizeaza la inceperea unei noi etape de studiu. Are ca obiectiv diagnosticarea nivelul de pregatire la inceputul anului, la inceputul predarii unei discipline, pentru a se cunoaste de unde se va porni, ce trebuie perfectionat. Se folosesc baremuri minimale. Exemplu: testul docimologic, concursuri. b) evaluarea continua (curenta, de progres) are ca obietiv asigurarea pregatirii sistematice si continue, pentru realizarea feed-back ului pas cu pas, nu se programeaza si nu se anunta dinainte. Exemplu: ascultarea curenta. c) evaluarea finala are ca obiectiv verificarea capacitatiii de sinteza privind cunoasterea intregii materii care a fost studiata. Reusita scolara anuala se materializeaza prin promovari, sau in caz de insucces scolar, corigenta, repetentie. Exemplu: examane, examen de corigenta. 2) dupa procedeele de efectuare a evaluarii: a) evaluarea orala - are dezavantajul ca: subiectivitate, poate aparea inhibitia, intimidarea, nu se pot recorecta raspunsurile; ca avantaj pentru profesori poate pune intrebari suplimentare elevilor, li se pot pune intrebari ajutatoare.; b) evaluarea scrisa avantajul si dezavantajul (in functie de situatie): elevul nu este tracasat, poate lucra independent; exista baremuri, puncatje; ceea ce este scris poate fi corectat, de regula sunt 2-3 subiecte; se poate copia in anumite circumstante; c) evaluarea practica d) evaluarea prin examen asigura promovarea la o disciplina, a unui ciclu de invatamant Exemplu examenul de corigenta, examenul de capacitate/bacalaureat; e) evaluarea prin concurs examen de selectie a valorilor, se ierarhizeaza competente in functie de numarul de locuri sau baremuri.

Exemplu: concursul de admitere, pentru ocuparea posturilor vacante. 3) dupa modul de integrare in predare si invatare: a) evaluarea cumulativa (sumativa) vizeaza evaluarea rezultatelor, cu efecte reduse asupra imbunatatirii procesului didactic. Genereaza stres la elevi, are loc o verificare prin sondaj in randul lor si in materia studiata. Exemplu: verificari partiale; b) evaluarea continua (formativa) amelioreaza procesul didactic, scurtand intervalul dintre evaluareaa rezultatelor si perfectionarea activitatii didactice; determina relatia de cooperare intre profesor si elevi, cultiva capacitatea de autoevaluare a elevilor; are loc verificarea tuturor elevilor si a intregii materii, sunt verificari sistematice, pe parcurs. 4) forme optimizate ale evaluarii: a) testul docimologic (grilele); b) evaluarea cu ajutorul mijloacelor electronice calculatoare. Evaluarea are trei momente eseniale: evaluarea premiselor, a proceselor i a rezultatelor. valuarea premiselor urmrete s ne contientizeze punctul de pornire, numai n raport cu el are sens s se nceap o reform. Acest tip de evaluare iniial (i se spune obinuit i diagnoz) ne spune un lucru esenial pentru ceea ce urmeaz, i anume, dac sistemul de nvmnt este pregtit pentru reform, ce anume modificri ar trebui s i se aduc potrivit scopurilor unei reforme (ce-i lipsete, ce are insuficient, ce are n plus far s-i fie necesar). La nivel global este, firete, foarte important s cunoatem cu ce formaie se vine n clasa I i care este variaia acesteia i unde se plaseaz clasa cu care lucrm n raport cu celelalte clase din acelai mediu social, dar i cu cele din alte medii.

Se apreciaz, astfel, c un instrument de evaluare este valid dac msoar ceea ce s-a predat i nvat. Fidelitatea este o condiie necesar, dar nu suficient pentru validitate, n sensul c testul poate msura i altceva dect a fost destinat s msoare. Evaluarea rezuItatelor constituie un moment necesar i central al procesului pedagogic. Ea face ca acest proces s devin "un demers n spiral" n sensul c se realizeaz o reglare continu, o ameliorare permanent n desfurarea lui. Msurarea rezultatelor nvrii este o operaie distinct fa de utilizarea metodelor de verificare i totodat o component a evalurii. Efectuarea msurtorilor presupune ca instrumentele de evaluare s ntruneasc anumite caliti - validitatea, fidelitatea, obiectivitatea, aplicabilitatea i exactitatea - pentru a fi relevante, att pentru evaluator ct i pentru evaluai. De asemenea, msurarea vizeaz nite limite cantitative maxime i minime - concretizate n bareme raportate la capacitile i atitudinile consemnate n obiectivele operaionale ale leciei.