PRACTICA PEDAGOGICA

STUDENT

……………………………………….
Profesor mentor:

CUPRINS PORTOFOLIU PRACTICĂ

1. Structura portofoliului educatoarei;

2. Legislație;
3. Structura anului școlar;
4. Documente școlare;
5. Caietul educatoarei;
6. Planul de învățământ;
7. Curriculum pentru învățământul preșcolar (obiective cadru, de referință);
8. Planificarea anuală;
9. Programul Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!
10. Programul zilnic, orarul grupei;
11. Planificarea calendaristică a activităților instructiv-educative;
12. Informații despre desfășurarea activităților de dezvoltare personală;
13. Informații despre desfășurarea activităților liber alese;
14. Informații despre desfășurarea activităților pe domenii experențiale;
15. Proiecte tematice;
16. Proiecte didactice;
17. Evaluarea (metode, instrumente);
18. Fișa de observare a lecțiilor;
19. Fișa de observare psihopedagogică a preșcolarului;
20. Activitatea cu părinții (parteneriat, întâlnirile lunare, sugestii);
21. Activitatea extracurriculară;
22. Diverse.
 PORTOFOLIUL EDUCATOAREI

A. LEGISLAŢIE
B. DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A EDUCATOAREI
C. DOCUMENTE ŞCOLARE

A. Cunoaşterea şi aplicarea corectă a prevederilor legale în vigoare:

 Legea educaţiei naţionale nr.1/2011;
 Planul de învăţământ şi metodologia de aplicare a planului pentru învăţământul
preşcolar,
 Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii;
 Ghidul de aplicare a programei pentru învăţământul preşcolar;
 Scrisori metodice pentru aplicarea programei activităţilor instructiv-educative în
grădiniţa de copii;
 Metodologii, regulamente, din setul de legislaţie secundară promovat de MECTS, ale
căror prevederi vizează şi înv.preşcolar.

B. Dezvoltarea profesională a educatoarei

 Curriculum Vitae European;
 Portofoliul personal pentru dezvoltare profesională;
 Caietul de formare continuă şi studiu individual;
 Dovezi de autoperfecţionare (fişe de lectură, articole, studii, recenzii, lucrări
metodico-ştiinţifice, adeverinţe /atestate de participare la stagii de perfectionare şi
formare continuă);
 Evaluarea (fişa individuală a postului, fişa de evaluare a educatoarei ).

C. Documentele şcolare şi instrumentele de lucru ale educatoarei:

 Catalogul grupei;
 Caietul educatoarei: planificarea calendaristică, numărul de activităţi planificate, date
generale despre grupa de copii, colaborarea cu familia, colaborarea cu alţi factori
educaţionali şi instituţionali;
 Programe pentru disciplinele din CDS;
 Proiecte de activităţi ( debutanţi, grad definitiv, gradul II ), schiţe de proiecte
didactice ( gradul I ), mape cu proiecte model pentru toate cadrele didactice;
 Mapa didactică a educatoarei: proiecte de activitate (model), proiecte tematice
(model), proiecte tematice pentru activităţi integrate (model), mijloace de învăţământ
elaborate, lucrări personale, inventar de teme anuale, fişe de evaluare iniţială,
formativă, sumativa, teste de evaluare elaborate de cadrul didactic, ş.a.;
 Portofoliile copiilor;
 Caracterizarea psihopedagogică a fiecărui copil – Caiet de observaţii curente;
 Caracterizarea psihosocială şi pedagogică a grupei de preşcolari (la sfârşitul fiecărui
semestru şi la sfârşitul unui an de învăţământ );
 Fişa psihopedagogică a fiecărui copil, la sfârşit de ciclu preşcolar (evoluţia şcolară,
nivelul de evaluare didactică şi de pregatire al preşcolarilor în vederea integrării cu
succes în ciclul primar).
 LEGISLAȚIE

SCRISOARE METODICĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

2013-2014

Bucuria de a învăţa sau ecuaţia care aduce împreună profesorul reflexiv,

copilul implicat şi părintele ancoră

I. Recomandările/concluziile Consiliului European, vizibilitatea acţiunilor noastre

privind reforma în domeniul educaţiei timpurii - puncte de plecare ale demersurilor
ce urmează

Concluziile Consiliului Europei privind educaţia şi îngrijirea copiilor preşcolari: Să oferim

tuturor copiilor noştri cea mai bună pregătire pentru lumea de mâine (2011) subliniază faptul că
educaţia şi îngrijirea timpurie de calitate oferă o gamă largă de avantaje pe termen scurt şi lung,
atât pentru persoane, cât şi pentru societate în general.
Serviciile de educaţie timpurie de înaltă calitate sunt utile pentru toţi copiii, dar mai ales pentru cei
care provin din medii socio-economice defavorizate, din familii de migranţi sau ale comunităţii
rome sau care au nevoi speciale de educaţie, inclusiv handicap. În acest sens, furnizarea unui acces
echitabil generalizat la servicii de educaţie timpurie de înaltă calitate poate contribui într-o mare
măsură la succesul Strategiei Europa 2020 şi, în special, la realizarea a două dintre obiectivele
principale ale UE: reducerea sub 10 % a ratei părăsirii timpurii a şcolii şi înlăturarea riscului de
sărăcie şi de excluziune socială pentru cel puţin 20 de milioane de persoane.

În cadrul activităţii de Peer Learning a Grupului de lucru Tematic pentru Educaţie

Timpurie din cadrul Comisiei Europene (TWG-ECEC), cu tema: Acces şi calitate în educaţia
timpurie, activitate organizată la Bucureşti, în perioda 18-20 martie 2013 de către Ministerul
Educaţiei Naţionale, în calitate de gazdă şi de instituţie reprezentată în acest grup de lucru, au fost
apreciate realizările României în domeniul politicilor şi strategiilor privind educaţia timpurie şi, în
acelaşi timp, au fost făcute recomandări privind îmbunătăţirea practicii educaţionale din serviciile
de educaţie timpurie, îndeosebi în ceea ce priveşte relaţia educatoare-copil şi relaţia educatoare-
părinţi, precum şi creşterea preocupării educatoarelor pentru individualizarea învăţării şi pentru
observarea sistematică a copilului în contextul mare al creşterii calităţii serviciilor oferite de
instituţiile de educaţie timpurie antepreşcolară şi de învăţământ preşcolar.

De asemenea, ca urmare a prezentărilor făcute, a discuţiilor cu reprezentanţi ai

inspectoratelor şcolare, cu directori de grădiniţe, cu reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ
superior care se ocupă de formarea iniţială şi continuă a educatoarelor, precum şi ca urmare a
vizitelor efectuate în diferite unităţi de educaţie timpurie din Bucureşti, membrii grupului de lucru
au inserat în documentele de lucru ale TWG-ECEC următoarele aspecte legate de acces şi calitate în
educaţia timpurie, evident, în raport cu resursa umană:
 interdependenţa acces-calitate şi potenţarea efectelor acesteia prin mecanismele de
sprijinire a dezvoltării profesionale a resursei umane;
  importanţa formării iniţiale şi continue a educatoarelor şi suportul oferit acestora prin
sisteme de tip mentorat;
 importanţa preluării experienţelor pozitive şi a bunelor practici de la nivel local în proiecte
la nivel naţional şi, eventual, transformarea lor în politici publice.

În luna mai a anului curent a apărut Recomandarea Consiliului European privind

Programul naţional de reformă al României pentru 2013.

În acest context, recomandarea făcută României pentru perioada 2013-2014, în domeniul

educaţiei este următoarea: să accelereze reforma sistemului de învăţământ, inclusiv prin
consolidarea capacităţii administrative atât la nivel central, cât şi la nivel local, şi să evalueze
impactul reformelor; să accelereze reformele în domeniul învăţământului profesional şi al formării;
să alinieze şi mai mult învăţământul universitar la cerinţele pieţei muncii şi să îmbunătăţească
accesul persoanelor defavorizate; să pună în aplicare o strategie naţională cu privire la fenomenul
părăsirii timpurii a şcolii, punând accentul pe îmbunătăţirea accesului copiilor preşcolari, inclusiv
al romilor, la o educaţie de calitate.

II. Bucuria de a învăţa sau ecuaţia care aduce împreună profesorul reflexiv, copilul
implicat şi părintele ancoră

Învăţarea timpurie este fundamentul pentru învăţarea de-a lungul întregii vieţi şi baza
bunăstării individuale, sociale, economice, baza dezvoltării durabile. De aceea, învăţarea timpurie
trebuie să fie şi motorul bucuriei de a învăţa care, la rândul ei, conduce la construirea comunităţilor
orientate spre a învăţa, comunităţi care dobândesc capacitatea internă de a-şi identifica şi rezolva
problemele şi de a progresa, având ca scop calitatea vieţii fiecărui individ, în toată complexitatea sa.
În acest context, ca urmare a Consfătuirilor anuale ale inspectorilor pentru învăţământul
preşcolar, care au avut loc la Piatra-Neamţ, în perioada 28-30 august 2013, anul şcolar 2013-2014
va reprezenta, pentru profesioniştii din învăţământul preşcolar, un an al reflecţiei şi al lucrului la
detalii cu o semnificaţie majoră pentru viitorul comun pe care ni-l dorim (creştere economică
inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii sociale – priorităţi ale Strategiei Europa 2020).
Aşadar, amintindu-vă faptul că profesia de educatoare este nobilă, dificilă, dar şi plăcută,
umilă şi mândră, exigentă şi liberă, o VALOARE în sine, în care mediocritatea nu este permisă, în
care a şti nu înseamnă nimic dacă nu poţi să împărtăşeşti şi altora şi în care autodepăşirea este un
pas către „acordarea fiinţei cu eternitatea şi cu perfecţiunea divină” (C.Cucoş, 2009), vă supunem
atenţiei câteva puncte de reflecţie, pe care vă lăsăm libertatea de a le analiza/dezbate în activitatea
metodică zilnică, în activităţile metodice săptămânale, în cadrul cercurilor pedagogice sau cu
prilejul altor evenimente profesionale:

 Bucuria de a învăţa provine din experienţe personale de succes;

 Jocul oferă copilului posibilitatea de a experimenta bucuria de a învăţa de timpuriu;
 Bucuria de a învăţa înseamnă un mediu care îţi oferă libertatea de a explora;
 Bucuria de a învăţa nu se asociază cu graba;
 Bucuria de a învăţa este, de cele mai multe ori, o bucurie legată de un eveniment aparent
banal, împărtăşită cu ceilalţi;
 Bucuria de a învăţa înseamnă contextualizare, învăţare cu sens;
 Bucuria de a învăţa fuge de prelegerile lungi ale profesorului;
 Bucuria de a învăţa apare în situaţiile în care o sarcină de învăţare converge cu nevoile şi
interesele actorului învăţării.
 De asemenea, în această ecuaţie a bucuriei de a învăţa, după cum bine ştim, este important
să aşezăm, alături de profesorul reflexiv şi copilul/elevul implicat, părintele ancoră. Un astfel de
părinte, pe care este de datoria noastră să îl formăm şi să îi punem în valoare rolul atât de important,
însemnă, de fapt, persoana care oferă stabilitate şi siguranţă în viaţa copilului/elevului şi care
trebuie să îl ajute să ancoreze, atunci când e nevoie şi atât cât este nevoie, pentru a
explora/descoperi/aprofunda ceea ce îl interesează şi să îl sprijine în a stabili şi menţine punţile de
legătură cu lumea şcolii şi cu viaţa, în toată complexitatea ei.
De aceea, în anexa acestei scrisori metodice vom ataşa şi o fişă de
reflecţie (menţionăm faptul că termenul până la care ne dorim să înregistrăm
împreună schimbări este 2015), focalizată pe interacţiunile educatoarei cu
copilul, interacţiunile copilului cu ceilalţi copii şi interacţiunile educatoarei cu
colegele, cu alţi profesionişti şi cu părinţii şi pe care vă recomandăm să o
folosiţi zilnic, încercând să observaţi cu propriii dumneavoastră ochi
îmbunătăţirile înregistrate la nivelul practicii educaţionale, dar şi la nivelul
performanţelor individuale ale copiilor din grupă. Astfel, ziua educatoarei ar putea să
se finalizeze cu o reflecţie scrisă în caietul pentru studiu individual (ex.: Secretele unor relaţii
reuşite, Reflecţii pentru dezvoltarea mea profesională, Reflecţii pentru schimbare/progres etc.).
Totodată, trebuie să menţionăm faptul că fişa de reflecţie ataşată constituie un punct de
reper important în elaborarea, de către directori/inspectori şcolari de
specialitate, a unor fişe de observare, prin care să vizeze stimularea
educatoarelor în vederea: folosirii gândirii critice în analiza propriei activităţi; formulării de
concluzii pertinente care să conducă la schimbarea practicilor educaţionale la nivelul grupei de
copii; găsirii de soluţii eficiente la problemele educaţionale identificate etc.

III. Aspecte importante de urmărit în cadrul inspecţiilor de specialitate şi al inspecţiilor

tematice:

1. Libertatea de mişcare şi explorare oferită copilului prin mediul educaţional gândit şi

construit de educatoare:
 jucării/jocuri aflate la îndemâna copilului, în câmpul vizual al acestuia;
 materiale expuse în sala de grupă, care au un sens pentru procesul de învăţare în care este
angajat copilul prin joc şi care sunt aşezate la nivelul copilului, sunt vizibile şi sunt realizate
cu ajutorul sau în prezenţa copilului;
 educatoarea oferă libertatea copilului în exprimarea artistică, evitând coloratul în contur si
realizarea unor lucrări (practice sau artistico-plastice) identice de către toţi copiii;
 modul de aşezare al mobilierului pe parcursul unei zile/activităţi, modul de plasare a catedrei
şi poziţia educatoarei în raport cu copiii în acest context etc.
Termen - semestrul I;
2. Implicarea copilului în procesul de predare-învăţare-evaluare:
 ştiu copiii ce au învăţat sau ce vor învăţa?
 ştiu unde au ajuns cu explorarea, la un moment dat, pe tema care îi interesează?
 sunt întrebaţi/pot să aleagă copiii ce vor să înveţe la un moment dat?
 ştiu copiii ce urmărim printr-o activitate anume în care sunt implicaţi şi, ca atare, ce li se va
cere să aplice/demonstreze/realizeze la sfârşitul acesteia?
 au voie copiii să îşi exprime părerile/opiniile liber de-a lungul întregii zile? etc,
Termen - semestrul II;
3. Bucuria de a învăţa reflectată în interacţiunile educatoarei cu copilul, interacţiunile
copilului cu ceilalţi copii şi interacţiunile educatoarei cu colegele, cu alţi
profesionişti şi cu părinţii
Termen - toată durata anului şcolar.
 În plus, inspectorii şcolari vor acorda o atenţie deosebită, pe toată durata
anului şcolar, următoarelor aspecte, extrase din setul de recomandări făcute de
MEN în Raportul general al inspecţiei şcolare efectuate în anul şcolar 2012-
2013:
 Organizarea de schimburi de bune practice, în ceea ce priveşte planificarea şi proiectarea
didactică, în cadrul unor activităţi metodice la nivel judeţean sau la nivelul unităţilor de
învăţământ.
 Generalizarea programului de interasistenţe la nivelul comisiei metodice şi activităţilor de
mentorat pentru cadrele didactice debutante sau aflate în primii ani de carieră didactică.
 Efectuarea de interasistenţe în cadrul comisiilor metodice şi dezvoltarea exerciţiului de
analiză/evaluare şi autoevaluare a activităţilor.
 Organizarea de schimburi de bune practici între unităţile de învăţământ, privind modul de
realizare a documentelor şi a acţiunilor propuse la nivel de comisie metodică.
 Organizarea nivelul ISJ/ISMB/CCD, a unor activităţi de formare a responsabililor
comisiilor metodice

IV. Teme de interes recomandate, în anul şcolar 2013-2014, pentru proiecte tematice
derulate cu copiii, pentru cercuri pedagogice şi activităţi metodice

Anul 2014 este declarat Anul internaţional al familiei. În acest context, propunem cadrelor
didactice să discute cu copiii despre semnificaţiile acestui eveniment şi să îşi orienteze demersurile
spre următoarele două direcţii:
 fiecare copil, până la 1 ianuarie 2014, îşi va alege o temă pentru un proiect individual, care
va avea în centrul atenţiei familia şi pentru care va avea la dispoziţie 6 luni pentru
investigare, culegere şi analiză materiale/informaţii şi pentru pregătirea prezentării lui în faţa
audienţei (colegi, părinţi, profesori etc.); copiii ar putea fi sprijiniţi în alegerea temei
proiectului individual, sugerându-li-se să se gîndească la: Frunza/floarea X/animalul X în
marea familie a.......; Cântece/versuri/poveşti în familia mea; Gusturi şi mirosuri care
trezesc amintiri despre familia mea; Culori şi obiecte/obiecte de artă în familia mea etc.; la
sfârşitul celor 6 luni, educatoarea va face programarea copiilor care vor să îşi prezinte
proiectul şi le va oferi tuturor (nu numai celor care prezintă în faţa audienţei) un spaţiu de
expunere a proiectelor, unde va afişa şi lista cu programările.
 fiecare educatoare, împreună cu copiii din grupă, va alege să deruleze pe perioada anului
şcolar 2013-2014 un proiect tematic, din cele două menţionate în cele ce urmează
(respectând îndeosebi tema şi nu neapărat sugestiile oferite): O viaţa trecută prin acte (de
căutat prin actele familiei, de discutat cu membrii familiei despre acestea, de adus şi de
pezentat în faţa colegilor copia unui act important din viaţa familiei, cu semnificaţiile,
gândurile, trăirile, toată încărcătura pe care acesta o are pentru familie) sau Viaţa familiei în
scrisori (o serie de scrisori trimise de o grupă de copii – ca şi corespondent al unei alte
comunităţi care este familia - către o altă grupă de copii, care poate fi din aceeaşi grădiniţă
sau dintr-o alta, din acelaşi oraş/judeţ sau aceeaşi ţară, din mediul rural/urban etc.; scrisorile
vor fi redactate cu ajutorul copiilor, vor putea conţine text scris şi imagini/desene sau doar
imagini/desene şi vor urmări povestirea unor evenimente din viaţa acestei mici familii,
empatizarea cu evenimente trăite de cei cu care se află în corespondenţă, familiarizarea cu şi
respectarea regulilor privind modul de redactare al unei scrisori, familiarizarea cu şi
respectarea paşilor în procesul de comunicare prin poştă etc.).

Pentru activităţile metodice şi cercurile pedagogice recomandăm următoarele teme:

 1. Activităţile de tip outdoor – posibilităţi şi modalităţi de organizare cu preşcolarii;
2. Educaţia pentru schimbare şi valenţele ei în societatea cunoaşterii;
3. Dezvoltarea socio-emoţională a copiilor preşcolari şi implicaţiile ei în îmbunătăţirea vieţii sociale şi
profesionale a părinţilor şi a cadrelor didactice.

INSPECTOR GENERAL,
Viorica Preda

SCRISOARE METODICĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

2014-2015

Învăţarea şi educaţia nu încep odată cu intrarea copilului la şcoală, în învăţământul primar, ci ele
încep de la naştere.

Vârsta timpurie, perioada de la naştere până la intrarea copilului la şcoală este cea în care se pun
bazele dezvoltării ulterioare a copiilor. în acest context, o educaţie şi o îngrijire timpurie de calitate asigură
indivizilor succesul integrării sociale şi personale ulterioare şi le creşte şansele de angajare în viitor.

Concluziile Consiliului European din martie 2010 întăresc faptul că îmbunătăţirea eficienţei şi
echităţii sistemelor de educaţie şi formare la toate nivelurile - din primii ani până la vârstă adultă - joacă un
rol fundamental în realizarea obiectivelor Europa 2020, şi anume creşterea inteligentă, durabilă şi favorabilă
incluziunii. Mai mult, în baza unor analize serioase, naţionale şi cross-naţionale, precum şi ca urmare a
discuţiilor la nivel înalt cu experţi în domeniu, în 2011, Comisia Europeană a accentuat ideea că accesul
universal la servicii de educaţie timpurie integrate, de calitate este în beneficiul tuturor. Astfel, în afară de
faptul că ele sprijină copiii să îşi dezvolte potenţialul propriu, pot contribui la participarea părinţilor şi a
celorlalţi membri ai familiei, prin măsuri adecvate, la îmbunătăţirea ratei de angajare pe piaţa muncii, a ratei
de acces şi participare a acestora la cursuri de formare, cursuri de educaţie parentală şi la activităţi de
petrecere a timpului liber7.

Creşterea accesului la servicii de educaţie timpurie integrate, de calitate este şi focusul uneia dintre
ţintele europene, respectiv aceea care menţionează ca cel puţin 95% dintre copiii cu vârste între 4 ani şi
vârsta de intrare în învăţământul primar, până în 20201, ar trebui să fie cuprinşi în şi să beneficieze de astfel
de servicii.

în acest context, în învăţământul preşcolar, anul şcolar 2014-2015 debutează sub egida a trei mari
concepte, pe care le vom avea în vedere în toate demersurile pe care le vom întreprinde. Este vorba de trei
concepte integrate şi multidimensionale, prezente în legislaţia şi/sau în documentele de politică publică ale
majorităţii statelor lumii, respectiv:
• Interesul superior al copilului (The best interests of the child, UDE Working Report, 2010);
• Starea de bine a copilului (Doing better for children, OECD, 2009);
• Bucuria/plăcerea de a învăţa (Barsade, 2002).
Interesul superior al copilului vizează, în general, starea de bine a copilului şi, implicit, o serie de drepturi
ale copilului din CDC, urmărind să evidenţieze faptul că un copil este un individ care are nevoi şi drepturi
distincte de cele ale părinţilor şi, prin urmare, interesul său ar putea fi diferit de cel al părinţilor sau tutorilor
săi.

1 Communication from the European Commission. Early Childhood Education and Care: Providing all our children with
Eurostat Report (June 2013)
the best
(http^ start for the world of tomorrow, Brussels,
epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics 17.2.2011 COM(2011) 66
explained/index.php/Education final; Council
statistics Conclusions
at regional level) on early childhood
education and care: providing all our children with the best start for the world of tomorrow 2011/C 175/03
Starea de bine a copilului priveşte calitatea vieţii copilului şi încorporează dimensiunea mentală/psihologică,
fizică şi socială (Pollard and Lee, 2003, p. 65), materială, a relaţiilor cu ceilalţi, a drepturilor şi a
oportunităţilor pentru dezvoltare (Ben-Arieh and Frones, 2007a, p. 1), în contextul dat de însăşi Convenţia
cu privire la Drepturile Copilului (CDC, 1989).

Bucuria/plăcerea de a învăţa are în vedere faptul că, adulţii din jurul copilului, inclusiv profesorul, pot oferi
ocazii favorabile pentru a trezi în copil plăcerea de a învăţa (emoţiile pozitive influenţează performanţa).

în acest sens, copilul va fi, în continuare în centrul procesului didactic şi al demersurilor noastre şi în jurul lui
vor sta actorii principali, respectiv: profesorul, părintele şi comunitatea. O dimensiune la fel de importantă
este EUL, implicarea şi efortul personal al copilului, fără de care nu putem vorbi de atingerea potenţialului
maxim propriu. Această dimensiune necesită o atenţie deosebită din partea cadrului didactic şi a părinţilor,
pentru că ea nu este un atribut înnăscut.

De asemenea, cele trei concepte multidimensionale, sub egida cărora am declarat că debutează acest an
şcolar, vor fi generatoare ale unui proces de dezvoltare profesională major, pe care Ministerul Educaţiei
Naţionale îl sprijină şi pentru care a transmis în teritoriu Setul de instrumente pentru stimularea,
monitorizarea şi aprecierea pregătirii pentru şcoală a copilului preşcolar, alcătuit din:

1. Fişa de reflecţie - Anexa 1

Fişa va fi lecturată cât mai des de către cadrele didactice, cu scopul de a face din practicile
respective puncte de discuţie şi de reflecţie pentru dezvoltarea profesională.

2. Fişa de observare a activităţii - Anexa 2a şi Anexa 2b

Fişa de observare a activităţii, cuprinsă în Anexa 2a, va fi utilizată de către directorii unităţilor de
învăţământ preşcolar sau de către responsabilii comisiei metodice din cadrul unităţilor de învăţământ
preşcolar cu scopul înregistrării progresului pe care cadrele didactice îl fac, ca urmare a utilizării
Fişei de reflecţie, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea practicilor la grupă.

Fişa de observare a activităţii, cuprinsă în Anexa 2b, va fi utilizată, cu acelaşi scop ca şi precedenta,
de către inspectorii şcolari de specialitate, cu menţiunea că aceasta nu înlocuieşte nici una dintre
fişele de observare a activităţii promovate de MEN şi utilizate în cadrul inspecţiilor speciale sau de
specialitate, care se finalizează cu acordarea de calificative.
3. Fişa pentru aprecierea progresului individual al copilului înainte de înscrierea în clasa
pregătitoare - Anexa 3.
Fişa pentru aprecierea progresului individual al copilului înainte de înscrierea în clasa
pregătitoare, va fi utilizată de cadrul didactic, pentru fiecare copil în parte, respectând următoarele
cerinţe:
• se notează în casete data (zi, lună, an) la care a fost observat nivelul atins de copil vis-â -vis de un reper
dat;
• prima notare se va face cu culoarea roşie, la intrarea copilului în grădiniţă, în perioada stabilită pentru
evaluarea iniţială a copiilor;
• ultima notare se va face cu culoarea albastră, la plecarea copilului din grădiniţă (către următoarea etapă,
şcoala), în perioada stabilită pentru evaluarea finală/sumativă a copiilor, la sfârşit de ciclu;
• între prima şi ultima notare, cu o altă culoare decât cele două menţionate, educatoarea va face înregistrări
ale progresului copilului, în acord cu ceea ce observă şi notează în Caietul de observaţii.

în acest context, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că, dacă urmăreşti să construieşti bucuria de a
învăţa, încă din prima zi a întâlnirii tale cu copilul, poţi iniţia cel mai frumos şi mai fructuos joc pentru tine,
pentru copil, pentru părinţi şi pentru societate. Bucuria de a învăţa este un joc cu mai mulţi câştigători, care
poate conduce la schimbări esenţiale în educaţie, la creşterea calităţii serviciilor de educaţie, la învăţarea de-a
lungul întregii vieţi şi, implicit, la bunăstarea individului.

în cele ce urmează vom trece în revistă reglementările, documentele şcolare şi curriculare cu care vom opera
în acest an şcolar, precum şi patru aspecte importante, din sfera practicilor educaţionale, pe care va trebui să
le urmărim cu consecvenţă.

Reglementări, documente şcolare şi curriculare *:

Curriculumul pentru învăţământul preşcolar (OM nr.5233/2008);

- Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între

naştere şi 7 ani (OM nr.3851 /2010);

Standarde de calitate pentru învăţământul preşcolar (OM nr.4688/2012 );

- Metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie

antepreşcolară (HG nr. 1252/2012);

- Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preşcolar (OM nr.4464/2000);

- Notificarea MEN nr. 41945/18,10.2000 cu privire la organizarea activităţilor opţionale în unităţile

de învăţământ preşcolar;

- Nota MEN nr.28.259/2000 privind documentele de evidenţă a activităţii educatoarelor din

învăţământul preuniversitar fref.la Condica de prezenţă şi evidenţă a activităţii educatoarei întâlnită
şi cu denumirea de Caietul educatoarei);
 - Adresa MEN nr. 40.377/2000privind documentele de evidenţă a activităţii educatoarelor din
învăţământul preuniversitar care lucrează la grupele cu predare în limba minorităţilor naţionale;

- Setul de instrumente pentru stimularea, monitorizarea şi aprecierea pregătirii pentru şcoală a

copilului preşcolar;

Caietul de observaţii cu privire la dezvoltarea copiilor (un caiet obişnuit, în care se notează aspecte
care ţin de dezvoltarea copilului, pe măsură ce acestea sunt observate de către educatoare, în diferite
contexte).

* NOTĂ : Lista de reglementări şi documente şcolare şi curriculare nu este una exhaustivă şi nu exonerează cadrele didactice
de obligaţia de a cunoaşte legislaţia şi reglementările specifice în vigoare. Inspectorii şcolari de specialitate vor verifica,
periodic, gradul de cunoaştere şi modul de aplicare ale acestor reglemementări şi documente. O atenţie deosebită va fi
acordată, atât de inspectorii şcolari de specialitate, cât şi de directori, alcătuirii planificării calendaristice (din Caietul
educatoarei), verificându-se dacă aceasta a fost preluată integral de pe site-uri profesionale (tip Didactic.ro) sau din diverse
alte materiale publicate în ultimii ani.
Aspecte importante, din sfera practicilor educaţionale, care necesită o atenţie deosebită:

/. Educatorul trebuie să-şi organizeze activitatea ţinând cont de legile dezvoltării copilului şi de
cunoaşterea sa amănunţită (Măria Montessori). Pentru acest lucru vom avea în vedere
următoarele :

consemnarea rezultatelor obţinute se va face imediat (chiar dacă ni se par nesemnificative) pentru a
se evita omisiunile sau distorsiunile datorate uitării sau intervenţiei altor evenimente;

necesitatea discreţiei în comunicarea rezultatelor obţinute de copii către alte persoane, altele decât
părinţii acestora;

sistematizarea informaţiilor privind dezvoltarea copiilor, urmărind fenomenul propus în planul

iniţial, în pofida tentaţiei de a ne îndrepta atenţia asupra unor aspecte mai spectaculoase;

veridicitatea înregistrărilor făcute ca urmare a observării copilului, în care să se regăsească doar

faptele observate şi nu supoziţiile observatorului, părerile, comentariile acestuia.

II. Ca să fii un profesor bun, trebuie să cunoşti sufletul copilului pentru a descoperi
instrumentele pedagogice capabile să transforme sala de clasă într-o oază, şi nu într-o
sursă de stres (Augusto Curry). în acest sens, vom fi atenţi la următoarele aspecte:

- muzica ambientală- zilnic- în sala de grupă are ca scop dezaccelerarea gândirii, calmarea neliniştii,
îmbunătăţirea concentrării, dezvoltarea plăcerii de a învăţa, educarea emoţiei.

aşezarea în cerc - cel puţin la întâlnirea de dimineaţă- are ca scop dezvoltarea siguranţei, promovarea
educaţiei participative, îmbunătăţirea concentrării, diminuarea conflictelor în sala de grupă,
reducerea conversaţiilor între copii.

expunerea interogativă, expunerea cu predicţii, are ca scop stimularea motivaţiei de a învăţa,

dezvoltarea capacităţii de a-şi pune întrebări, de a interpreta de texte şi enunţuri, deschiderea
ferestrelor inteligenţei şi creativităţii.

III. Unul din obiectivele majore ale educaţiei este îmbunătăţirea puterii de înţelegere a
copilului şi cultivarea dorinţei acestuia de a învăţa - fără efort, fără constrângeri, în ritmul
şi la parametrii solicitaţi - în vederea asigurării şansei de succes personal. De aceea,
demersurile noastre vor avea la bază următoarele principii:
 toţi copiii trebuie priviţi ca persoane active şi capabile să înveţe şi ale căror competenţe sunt
sprijinite de curriculum;

- curriculumul este un cadru deschis care se adresează diferitelor interese şi nevoi ale copilului, într-o
manieră holistică;
o combinaţie echilibrată între educaţie şi îngrijire poate promova o imagine de sine pozitivă,
dezvoltarea socială şi cognitivă a copilului şi, implicit, formarea competenţelor de bază;

valorificarea experienţelor copilului şi participarea lui activă în joc şi, implicit, în învăţare sprijină
cultivarea dorinţei copilului de a învăţa.

IV. Curriculumul cere personalului să colaboreze cu copilul, colegii şi părinţii şi să reflecteze asupra
practicilor personale. Pentru acest lucru vom avea în vedere următoarele:

curriculumul este un instrument important pentru crearea unei înţelegeri şi încrederi împărtăşite de
către toţi copiii, precum şi de către copii, părinţi şi personal, cu scopul stimulării dezvoltării şi
învăţării copiilor; calitatea cadrului curricular poate creşte prin promovarea învăţării prin experiment
şi inovare, precum şi prin încurajarea cooperării cu părinţii;

un factor important în asigurarea colaborării cu copilul, dar şi cu ceilalţi factori, este abilitatea
fiecărui membru al personalului de a-şi analiza propriile practici, în a identifica ce a fost eficient şi,
ulterior, în a dezvolta noi abordări, bazate pe evidenţe;

calitatea oricărei instituţii de educaţie şi îngrijire timpurie creşte atunci când personalul discută
implementarea curriculumului în interiorul instituţiei şi ţine cont de nevoile copilului, ale părinţilor
şi ale echipei (personalului).

O ultimă secţiune a acestei scrisori metodice este dedicată recomandărilor adresate Inspectoratele Şcolare
Judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, care sprijină derularea în bune condiţii a activităţii
educatoarei cu copiii preşcolari şi care vor avea în vedere următoarele aspecte:

Art. 39 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preşcolar (Ordinul MEN nr.
5115/2014) prevede următoarele: Grădiniţele cu program prelungit şi săptămânal funcţionează
continuu, asigurând protecţia socială a copiilor. Acestea pot fi închise temporar, cu acordul
inspectoratului şcolar şi cu atenţionarea părinţilor, nu mai mult de 60 de zile pe an, pentru
curăţenie, reparaţii sau dezinsecţie. In perioada închiderii acestor unităţi, inspectoratul şcolar şi
conducerea grădiniţei vor lua măsuri de asigurare a protecţiei copiilor contactând unităţi preşcolare
apropiate care funcţionează în perioada respectivă şi pot prelua aceşti copii;

- în scopul informării sau îndrumării directorilor unităţilor de învăţământ preşcolar cu privire la

reglementările specifice domeniului şi, evident, pentru eliminarea cu eficienţă a disfuncţiilor care
pot apărea pe parcursul anului şcolar, inspectorii şcolari pentru învăţământul preşcolar vor organiza
întâlniri cu aceştia, cu informarea conducerii Inspectoratului Şcolar Judeţean/Inspectoratului Şcolar
al Municipiului Bucureşti;

Pentru sprijinirea procesului de uniformizare a paradigmei educaţionale şi, implicit, a

cerinţelor/instrumentelor cu se care operează la nivelul acestui segment al învăţământului,
Inspectoratele Şcolare Judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului
Bucureşti, prin inspectorii şcolari de specialitate pentru învăţământul preşcolar, vor iniţia o serie de
mese rotunde, seminarii, întâlniri metodice la care vor aduce împreună cadre didactice, personal de
 decizie şi reprezentanţi ai Liceelor pedagogice şi ai Facultăţilor care formează resursa umană
specifică în învăţământul preşcolar (educatoare şi profesori pentru învăţământul preşcolar).

Pentru activităţile/întâlnirile metodice şi cercurile pedagogice vor fi abordate următoarele teme:

a) Activităţile de tip outdoor, o altă modalitate de parcurgere a curriculumului

şcolar sau o modalitate prin care vizăm starea de bine a copilului?
b) Principii şi tehnici promovate de noul concept: Visible learning.
c) Relaţia grădiniţă familie nu poate produce, singură, copii de succes.
c) Instrumente şi bune practici care sprijină cultivarea bucuriei de a învăţa la copilul mic.

- Totodată, temele abordate în anii anteriori vor rămâne în atenţia cadrelor didactice şi în acest an
şcolar şi vor constitui puncte de discuţie şi de reflecţie în cadrul activităţilor metodice săptămânale.
Iată câteva dintre aceste teme:
• Educaţia pentru schimbare şi valenţele ei în societatea cunoaşterii;
• Dezvoltarea socio-emoţională a copiilor preşcolari;
• Învăţarea colaborativă;
• Metodele interactive de grup;
• Activităţile integrate;
• Metoda proiectelor în învăţământul preşcolar;
• Integrarea serviciilor de educaţie şi îngrijire în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară;
• Profesionalism, responsabilitate socială, voluntariat;
• Diversitatea culturală în activităţile cu preşcolarii.

- în cadrul activităţii de studiu individual, educatoarele pot apela la consultarea următoarelor

materiale:

Bocoş, Muşata şi Jucan, Dana. (2008). Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculum-idui.
Piteşti: Paralela 45

Bocoş, M. (2008). Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist. Piteşti: Editura Paralela 45

Bocoş, M., Catalano, H., Avram, I., Someşan, E. (coordonatori) (2009). Pedagogia învăţământului preşcolar.
Instrumente didactice. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană
Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G (2007). Metode interactive de grup pentru învăţământul preşcolar. Craiova:
Editura Arves.

Cerghit I. (1980). Metode de învăţământ. Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică

Chiş, V. (2005). Pedagogia contemporană - Pedagogia pentru competenţe. Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii
de Ştiinţă

Ciolan, L. (2008). învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Iaşi: Editura
Polirom

Cucoş C. (1996). Pedagogie. Iaşi: Editura Polirom

Cucoş, Constantin. (2008). Educaţia. Iubire, edificare, desăvârşire. Iaşi: Editura Polirom

Cojocariu, V.M. (2007). Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului. Texte şi pretexte.
Bucureşti: Editura Editura V&I Integral
Davis, G. (1999) Barriers to Creativity and Creative Attitudes. In: Runco, MA. and Pritzker, S.R. (Eds),
Encyclopedia of Creativity, London Academic Press

Delors, J. (2000). Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaţionale pentru Educaţie
în secolul XXI Iaşi: Editura Polirom

De Ketele, J.-M. (1996). L 'evaluation des acquis scolaires: quoi ? pourquoi ? pour quoi ?. Revue
Tunisienne des Sciences de l'Education

Eagan, K. (2007). Predarea ABC-ului învăţării. Bucureşti: Editura CD Press Eagan, K

(2007). Predarea ca o poveste. Bucureşti: Editura DPH

Fogarty, R. (1991b, October). Ten ways to integrate curriculum. Educaţional Leadership

Frumos, FI. (2008). Didactica. Fundamente şi dezvoltări cognitiviste. Iaşi: Editura Polirom

Gerard, F.-M.. (2000). Quel avenirpour Ies competences. Bruxelles: De Boeck-Universite

Glava, A., Pocol, M. Şi Tătaru, L. (2009). Educaţia timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului
preşcolar. Piteşti: Editura Paralela 45

Iucu, B.R. şi Manolescu, M. (2006). Elemente de pedagogie. Bucureşti: Editura CREDIS, Universitatea
Bucureşti

Joiţa, Elena. (2002). Educaţia cognitivă. Fundamente. Metodologie. Iaşi: Editura Polirom Joiţa, Elena.

(2006). Instruirea constructivistă - o alternativă. Fundamente. Strategii. Bucureşti:

Editura Aramis

Katz, Lilian G. şi Chard, Sylvia C. (1995). Engaging children 's mind - The Project Approach, New Jersey:
Ablex Publishing Corporation

Mag, A. G. (2013). Reconstrucţia sistemului de relaţii educaţionale în contextul educaţiei timpurii.

Bucureşti: Pro Universitar ia.

Manolescu, M. (2004). Curriculum pentru învăţământul primar şi peşcolar. Teorie şi practică. Bucureşti:
Editura Credis

Marin, T. (2009). Teoriile învăţării şi didactica în schimbare văzute din perspectivă

constructivistă.Bucureşti: Editura V & I Integral

Mihalaşcu, D. (2010). Curriculum, instruire, evaluare. Bucureşti: Editura V & I Integral

Mitrofan, I. (1997). Psihologie experienţială. Bucureşti: Editura Info Medica

Potolea, D. (2002). Conceptualizarea curriculum-ului. O abordare multidimensională. Pedagogie.

Fundamentări teoretice si demersuri aplicative, (coord. E. Păun si D.Potolea). Iasi: Editura Polirom.

Radu, I. T.; Ezechil, L. (2002). Pedagogie - fundamente teoretice. Bucureşti: Editura V&I Integral
Ungureanu, D. (2003). Teroarea creionului roşu. Timişoara: Editura Eurostampa

Vrăşmaş, E. (2002). Consilierea şi educaţia părinţilor, Bucureşti: Editura Aramis.

Vrăşmaş, E. (2008). Intervenţia socioeducaţională ca sprijin pentru părinţi, Bucureşti: Editura Aramis.

Vrăşmaş, T. (coord.)(2010). Incluziunea şcolară a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale. Aspiraţii si

realităţi. Bucureşti: Ed. Vanemonde.

Vrăşmaş, E. şi Vrăşmaş, T. (coord.), (2012). Educaţia incluzivă în grădiniţă: dimensiuni, provocări şi soluţii,
Buzău: Editura ALPHA MDN.

*** Metoda proiectelor la vârste timpurii. (2002). Bucureşti: Editura Miniped

FIŞA DE REFECŢIE
(interacţiuni)

I. INTERACȚIUNEA EDUCATOARE – COPIL

I.1. Am reuşit să interacţionez cu fiecare copil în parte, pe toată durata programului zilei.
I.2. Am reuşit să ofer, fiecărui copil în parte, sprijin pentru dezvoltare personală, respectând ritmul
de învăţare al acestuia.
I.3. Am reuşit să apreciez progresul înregistrat de fiecare copil din grupă şi să-l fac cunoscut şi
celorlalţi copii, pe durata programului zilnic.
I.4. Am reuşit să ofer, fiecărui copil în parte, posibilitatea de a face alegerei şi de a-şi explica
motivul/motivele care au determinat alegerea făcută.
I.5. Am reuşit să sprijin, fiecare copil în parte, pentru a-şi exprima părerea cu privire la o
activitate/lucrare personală sau a altui coleg.
I.6. Am reuşit să ascult, fiecare copil în parte, atunci când acesta şi-a manifestat dorinţa de a
comunica cu mine, arătându-i că mă interesează ceea ce îmi spune şi oferindu-i feed-back imediat.
I.7. Am reuşit să sprijin, fiecare copil în parte, pe toată durata programului zilei, pentru a deveni
autonom şi pentru a manifesta stăpânire de sine.
I.8. Am reuşit să sprijin, fiecare copil în parte, să înţeleagă importanţa regulilor şi respectarea lor în
viaţa personală şi în convieţuirea cu ceilalţi.

II. INTERACȚIUNEA COPIL - COPIL/GRUP DE COPII

II.1. Am proiectat, pe toată durata programului zilei, situaţii de învăţare care să faciliteze
interacţiunea copil-copil/grup de copii.
II.2. Am reuşit să observ, pe toată durata programului zilei, interacţiunile pe care le are fiecare copil
din grupă cu colegii lui.
II.3. Am reuşit să sprijin, pe toată durata programului zilei, cel puţin un copil (timid/mult prea
expansiv/cu probleme de adaptare/cu probleme de învăţare etc.) în a interacţiona eficient cu colegii
lui.
II.4. Am reuşit să pregătesc, pentru ziua curentă, un mediu educaţional care să favorizeze
interacţiunea copil – copil/grup de copii.

III. INTERACȚIUNEA EDUCATOARE – COLEGI/ALȚI PROFESIONIȘTI/PĂRINȚI

III.1. Am reuşit să iniţiez o discuţie cu colegii/alţi specialişti/părinţii, după încheierea programului

zilei, despre progresul/problemele întâmpinate pe parcursul zilei, de către (cel puţin) un copil din
grupă.
III.2. Am reuşit să înregistrez şi să transmit colegilor/altor specialişti/părinţilor, după încheierea
programului zilei, date relevante, clare, punctuale privind progresul/problemele întâmpinate pe
parcursul zilei, de către (cel puţin) un copil din grupă.
III.3. Am reuşit să ascult ceea ce un coleg/specialist/părinte îmi împărtăşeşte despre un copil din
grupă, la începutul sau la sfârşitul programului zilei, şi să îi ofer feed-back imediat.
DOCUMENTELE ŞCOLARE ŞI INSTRUMENTELE DE LUCRU ALE
EDUCATOAREI

 Catalogul grupei;
 Caietul educatoarei: planificarea calendaristică, numărul de activităţi planificate,
date generale despre grupa de copii, colaborarea cu familia, colaborarea cu alţi
factori educaţionali şi instituţionali;
 Programe pentru disciplinele din CDS;
 Proiecte de activităţi ( debutanţi, grad definitiv, gradul II ), schiţe de proiecte
didactice ( gradul I ), mape cu proiecte model pentru toate
cadrele didactice;
 Mapa didactică a educatoarei: proiecte de activitate (model), proiecte tematice
(model), proiecte tematice pentru activităţi integrate (model), mijloace de
învăţământ elaborate, lucrări personale, inventar de teme anuale, fişe de evaluare
iniţială, formativă, sumativa, teste de evaluare elaborate de cadrul didactic, ş.a.;
 Portofoliile copiilor;
 Caracterizarea psihopedagogică a fiecărui copil – Caiet de observaţii curente;
 Caracterizarea psihosocială şi pedagogică a grupei de preşcolari ( la sfârşitul
fiecărui semestru şi la sfârşitul unui an de învăţământ );
 Fişa psihopedagogică a fiecărui copil, la sfârşit de ciclu preşcolar, (evoluţia
şcolară, nivelul de evaluare didactică şi de pregatire al preşcolarilor în vederea
integrării cu succes în ciclul primar).
 PLAN DE INVATAMANT

Nr.de
Intervalul Categorii de activităţi de învăţare activităţi/săptămână
de vârstă ON* OP/OS*
3 - 5 ani Activităţi pe domenii experienţiale 7 +7
Jocuri si activităţi didactice alese 10 +5
Activităţi de dezvoltare personală 5 + 10
TOTAL 22 + 22
5 - 7 ani Activităţi pe domenii experienţiale 10 + 10
Jocuri si activităţi didactice alese 10 +5
Activităţi de dezvoltare personală 6 + 11
TOTAL 26 + 26

Notă:
* Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din grădiniţe: normal (ON),
prelungit (OP) şi săptămânal (OS).
La programul prelungit şi săptămânal numărul de activităţi menţionat reprezintă
activităţile care se adaugă în programul de după-amiază al copiilor (tura a II-a a
educatoarei).
 CURRICULUM PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII EDUCATIVE

1. Dezvoltarea respectului faţă de sine şi a atitudinilor pozitive faţă de propria persoană
2. Dezvoltarea abilităţilor interpersonale necesare în şcoală, în familie, în grupul de prieteni
3. Utilizarea abilităţilor de management al informaţiilor pentru obţinerea performanţei şi asigurarea
succesului
4. Dezvoltarea abilităţilor de management al stilului de viaţă

OBIECTIVE CADRU

DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE

 Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor
structurilor verbale orale;
 Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;
 Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
 Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de
limbajul scris.

DOMENIUL ŞTIINŢELOR
 Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice;
 Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere, cifre, unităţi de măsură, întrebuinţând un
vocabular adecvat;
 Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, denumire, construire şi utilizare a formelor geometrice;
 Dezvoltarea capacităţii de rezolvare de probleme prin achiziţia de strategii adecvate;
 Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi stimularea
curiozităţii pentru investigarea acestuia;
 Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul
înconjurător;
 Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător, în vederea
educării unei atitudini pozitive faţă de acesta.

DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE
 Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilităţii de a intra în
relaţie cu ceilalţi;
 Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de
sine şi faţă de ceilalţi;
 Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al
poporului român;
 Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
 Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi despre tehnici de
lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse simple;
 Formarea deprinderilor practic-gospodăreşti şi utilizarea vocabularului specific.

DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV

 Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene,picturi,modelaje;
 Realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme,obiecte
din mediul înconjurător (natură, artă şi viaţa socială);
 Stimularea expresivităţii şi a creativităţii prin desen, pictură,modelaj;
 Formarea capacităţii de receptare a lumii sonore şi a muzicii;
 Formarea capacităţilor de exprimare prin muzică;
 Cunoaşterea marilor valori ale creaţiei muzicale naţionale şi universale.

DOMENIUL PSIHOMOTRIC
 Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative;
 Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării independente a
deprinderilor însuşite;
 Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea stării de sănătate.

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ

DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE

O1: Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât
şi în calitate de auditor.
O2: Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea.
O3: Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.
O4: Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect.
O5: Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale şi/sau a
relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.
O6: Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia.
O7: Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici
dramatizări, utilizând intuitiv elementele expresive
O8: Să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte.
O9: Să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie).
O10: Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini.
O11: Să manifeste interes pentru citit.
O12: Să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare.
O13: Să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris
O14: Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date.
O15: Să perceapă şi să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori – obiecte, imagini, forme
geometrice, tipuri de contururi etc.
O16: Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare
folosirii acestora
O17: Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaţie
O18: Să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri, cerinţe sociale şi să se folosească de
această descoperire.
O19: Să înţeleagă semnificaţia cuvintelor, literelor şi cifrelor, învăţând să le traseze.

DOMENIUL ŞTIINŢELOR
O1: Să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la
recunoaşterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulţimi, pe
baza unor însuşiri comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe
simultan;
O2: Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori
găsite de el însuşi: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantităţii
prin punere în corespondenţă.
O3: Să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să
se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat.
O4: Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat,
triunghi, dreptunghi în jocuri.
O5: Să efectueze operaţii şi deducţii logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice
O6: Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare.
O7: Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10.
O8: Să identifice poziţia unui obiect într-un şir utilizând numeralul ordinal.
O9: Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi.
O10: Să compună şi să rezolve probleme simple, implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-10.
O11: Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, solul,
vegetaţia, fauna, fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, fenomene ale naturii), precum şi
interdependenţa dintre ele.
O12: Să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul
apropiat.
O13: Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând elementul uman ca parte
integrantă a mediului.
O14: Să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice.
O15: Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate.
O16: Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului,
aplicând cunoştinţele dobândite.
O17: Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii.

DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE
O1: Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de
securitate personală.
O2: Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă,
grupul de joacă)
O3: Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme
prestabilite şi cunoscute.
O4: Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă,
armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului.
O5: Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte
(elemente de relief, aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice).
O6: Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice.
O7: Să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice
O8: Să sesizeze modificările materialelor în urma prelucrării lor
O9: Să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse
în cadrul activităţilor practice.
O10: Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice
O11: Să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană, valorificând
deprinderile de lucru însuşite.
O12: Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrările
personale.
O13: Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de
alte fiinţe şi obiecte.
O14: Să capete abilitatea de a intra în relaţie cu cei din jur, respectând norme de comportament
corect şi util celorlalţi.
O15: Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.
O16: Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.

DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV

O1: Să redea teme plastice specifice desenului.
O2: Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii.
O3: Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice.
O4: Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în mediul
înconjurător.
O5: Să cunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru, să cunoască şi să aplice reguli
de utilizare a acestora
O6: Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice concrete
O7: Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic.
O8: Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice.
O9: Să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului
preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje,
activităţi cotidiene ale oamenilor)
O10: Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului.
O11: Să diferenţieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale.
O12: Să diferenţieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale.
O13: Să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor
muzicale
O14: Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale.
O15: Să intoneze cântece pentru copii.
O16: Să cânte acompaniaţi de educatoare
O17: Să acompanieze ritmic cântecele.
O18: Să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare.
O19: Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia
O20: Să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată.
O21: Să exprime într-un joc impresia muzicală.
O22: Să improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice: text onomatopeic + melodie, text
onomatopeic + mişcare, text onomatopeic + melodie + mişcare;.
O23: Să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale,
corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia.

DOMENIUL PSHIHOMOTRIC
O1: Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului.
O2: Să cunoască şi să aplice regulile de igienă a efortului fizic.
O3: Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în deplasare).
O4: Să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm, durată, distanţă, localizare).
O5: Să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte.
O6: Să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/sau
comportamente, pentru a răspunde la diferiţi stimuli (situaţii), la diferite ritmuri.
O7: Să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie, fair-
play.
 PROGRAMUL ZILNIC. ORARUL GRUPEI

Repere Jocuri şi Activităţi pe Activităţi de dezvoltare personală

orare activităţi domenii
didactice experienţiale
alese
8,00 – Jocuri şi - Rutină: Primirea copiilor (deprinderi
8,30 activităţi specifice)
alese
8,30 – - - Rutină: Micul dejun (deprinderi specifice)
9,00
9,00 – Jocuri şi Activitate pe Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.)
11,00 activităţi domenii de Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru
alese experienţiale activităţi! (deprinderi de igienă individuală
şi colectivă, deprinderi de ordine şi
disciplină, deprinderi de autoservire)
11,00 – Jocuri şi Activitate opţională(prima activitate de
13,30 activităţi - acest tip la nivelII)
recreative Rutină şi tranziţie: În aer liber ! (deprinderi
igienă individuală şi colectivă, deprinderi de
ordine şi disciplină, deprinderi de
autoservire)
Rutină : Masa de prânz (deprinderi
specifice)
13,30 – Activităţi de Rutină şi tranziţie: Ne pregătim să ne
15,30 relaxare, - relaxăm! (deprinderi de igienă individuală şi
Jocuri şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină,
activităţi deprinderi de autoservire)
alese
15,30 – - Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)
16,00
16,00 – Jocuri de Activităţi Rutină şi tranziţie: Din nou la joacă!
17,30 dezvoltare a recuperatorii (deprinderi de igienă individuală şi
aptitudinilor pe domenii de colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină,
individuale experienţiale deprinderi de autoservire)
Activitate opţională (singura activitate de
acest tip la nivel I sau a doua, la nivel II)
17,30 - - Rutină: Plecarea copiilor acasă (deprinderi
specifice)
 Activități liber alese
MANAGEMENTUL JOCURILOR ŞI ACTIVITĂŢILOR ALESE

- 1. Activităţi pe care copiii şi le aleg

- 2. Se desfăşoară în grupuri mici, în perechi şi individual
- 3. Au loc: înainte/după activităţile integrate, după amiază sau ca elemente
componente în cadrul activităţii integrate
- 4. Activităţile alese se desfăşoară la centrele de interes (organizate în funcţie de
spaţiu, nivelul de vârstă al copiilor şi resursele materialele disponibile)

Valenţele formative ale ALA vizează:

- socializarea copilului
- cultivarea relaţiilor interpersonale
- asimilarea de cunoştinţe
- formarea de deprinderi şi priceperi
- exersarea şi cultivarea limbajului
- exteriorizarea şi exprimarea sentimentelor şi atitudinilor
- dezvoltarea spiritului de independenţă

Conţinutul jocurilor şi activităţilor alese variază în funcţie de:

- tema abordată
- baza materială a grupei
- interesele, înclinaţiile, preocupările specifice vârstei copiilor.

Ca orice activitate educaţională, ALA solicită din partea cadrului didactic

competenţe manageriale.
MANAGEMENTUL - este o caracteristică a oricărei activităţi organizate ce tinde
către eficienţă maximă;
- este un proces de conducere în care cadrul didactic îndeplineşte următoarele
roluri manageriale:
- PLANIFICARE
- ORGANIZARE
- COMUNICARE
- DIRIJARE
- COORDONARE
- ÎNDRUMARE
- MOTIVARE
- CONSILIERE
- CONTROL
 - EVALUARE

Un management eficient al ALA conduce la:

- îmbunătăţirea condiţiilor învăţării
- prevenirea stresului
- implicarea copiilor în activităţi care să le solicite participarea activă
- creşterea timpului destinat învăţării şi diminuarea timpului destinat controlului
problemelor disciplinare

Planificarea şi realizarea propriu-zisă a ALA presupune parcurgerea mai multor etape:

1) etape ce ţin de planificarea ALA:
- stabilirea obiectivelor
- documentarea
- selectarea conţinuturilor
- analiza resurselor umane, materiale, de spaţiu, de timp
- stabilirea formelor de organizare a activităţii (individual, în echipă, în grup)
- amenajarea centrelor de interes
- stabilirea metodelor de învăţare şi de evaluare
2) etape ce ţin de realizarea propriu-zisă a ALA:
- motivare pentru implicarea în activitate
- formularea clară a aşteptărilor privind comportamentul şi participarea copiilor
- îndrumare, supervizare
- ajutor
- încurajare
- îndrumarea celor emotivi, temperarea celor hiperactivi
- rezolvarea imediată a problemelor disciplinare
- oferirea de informaţii şi/sau resurse
- antrenarea unor copii în activităţi de recuperare a unor rămâneri în urmă, de
depăşire a anumitor dificultăţi de relaţionare sau de implicare în activităţi
suplimentare a celor cu aptitudini deosebite
- observarea şi eventual notarea unor aspecte privind evoluţia copiilor,
preferinţele pentru anumite tipuri de activităţi

Managementul ALA trebuie să fie în concordanţă cu particularităţile de vârstă ale

copiilor:
- LA GRUPA MICĂ- ALA trebuie coordonate şi sprijinite îndeaproape de
educatoare pentru a avea consistenţă şi o oarecare întindere în timp
- LA GRUPA MIJLOCIE- educatoarea poate aborda o atitudine de observare şi
concentrare şi asupra altor finalităţi ce pot fi atinse prin ALA, copiii devenind
treptat capabili de colaborare
- LA GRUPA MARE - educatoarea poate formula anumite exigenţe privind
desfăşurarea, finalizarea şi obţinerea de produse ale ALA
Sectorul Bibliotecă
Activităţi posibile: citire de imagini, povestiri, repovestiri, poezii, audiţii (poveşti,
cântece), poveşti create, jocuri-exerciţiu, jocuri de identificare a literelor şi cifrelor,
exerciţii grafice, ghicitori, şezători, dramatizări.
Materiale: cărţi cu poveşti ilustrate, dicţionare ilustrate, planşe şi jetoane variate,
litere şi cifre decupate sau cu magnet, reviste etc.

Sectorul Ştiinţă
Activităţi posibile: jocuri intelectuale, senzoriale, experienţe simple, conversaţii
libere, convorbiri, rezolvarea unor sarcini pe fişe etc.
Materiale: planşe diverse, jetoane, materiale din natură, mulaje de animale, eprubete,
microscop, insectar, ierbar, cântar etc.

Sectorul Artă
Activităţi posibile: desen, pictură, modelaj, aplicaţii, colaje, îndoituri din hârtie, din
sârmă, dactilopictură, şnuruire, răsucire, bobinare, înşirare cu teme libere sau impuse
etc.
Materiale: creioane colorate, acuarele, pensule, plastilină, planşete, hârtie glasată şi
creponată, foarfece, aţe, sârmă, materiale din natură etc.

Sectorul Construcţii
Activităţi posibile: construcţii din cuburi de lemn, plastic, piese metalice, piese
Lego, construcţii de machete etc.
Materiale: cuburi de lemn, piese din plastic sau din metal care se combină în diferite
moduri etc.

Sectorul Căsuţei/ Jocului de rol

Activităţi posibile: jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană, cu subiecte din poveşti,
dramatizări, jocuri spontane cu teme alese etc.
Materiale: păpuşi, jucării de pluş, truse de jucării care imită obiectele din viaţa reală,
mic mobilier, personaje din poveşti, teatrul de păpuşi, marionete, costumaţii diverse
etc.
 SFATURI PRACTICE PENTRU OBSERVATORI

• Reflectaţi asupra importanţei profesiei.

• Încercaţi să vă reamintiţi sau să revedeţi partea teoretică la care face referire fisa de
observare.
• Respectaţi munca altora.
• Emiteţi judecăţi asupra activităţii si mai puţin asupra persoanei cadrului didactic.
• Nu fiţi foarte aspri în a judeca activitatea celuilalt.
• Găsiţi cât mai multe alternative pentru comportamentele observate.
• „Subliniaţi” aspectele pozitive ale lecţiei/activităţii.
• Găsiţi în activitatea asistată elemente pe care le-aţi putea aplica în activitatea
dumneavoastră viitoare.
• Înregistraţi obiectiv mai degrabă decât să emiteţi judecăţi asupra a ceea ce observaţi.
• Înţelegeţi observarea prin prisma contextului educaţional.
• Observaţi „în cunostinţă de cauză”, adică citiţi fişa şi materialele adiacente.
• Transpuneţi-vă în situaţia cadrului didactic si încercaţi să-i înţelegeţi
comportamentul.
• Constientizaţi factorii perturbatori interni si externi ai evaluării.
• Argumentaţi enunţurile proprii cu fapte concrete observate.
• Fiecare cadru didactic este în felul lui un model de la care puteţi învăţa.
• Reflectaţi la ceea ce va constitui propriul dumneavoastră stil de predare.
• Păstraţi-vă simţul umorului.
• Nu folosiţi ironia distructivă.
• Apropiaţi-vă cu grijă, cu dragoste, dar si cu respect faţă de copii.
• Folosiţi perioada de practică pedagogică pentru a acumula cât mai multe abilităţi.
 FIŞĂ DE OBSERVAŢIE A ACTIVITĂŢII DIDACTICE

1. Unitatea de învăţământ: Grădiniţa cu program prelungit nr. 16 Iaşi

2. Data:............................
3. Grupa...........................
4. Nr. copii:

1.TEMA: .....................................................................................................................................
2. SUBTEMA: ............................................................................................................................

ALA: 1. ......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
2. ......................................................................................................................................

ADP: 1.Intalnirea de dimineata:..................................................................................................

2.Tranzitii...........................................................................................................................

ADE: 1. ......................................................................................................................................
2. ......................................................................................................................................

Observaţii privind desfăsurarea activităţii didactice:

Etapele Procesul instructiv- educativ Observatii

activitatii