INSUCCESUL SCOLAR

Definitii, forme de manifestare, criterii de apreciere:

Atat pozitia unui elev in familie si in grupul de prieteni, cat si perceptia sociala a
familiei si prestigiul acesteia este puternic influentata de activitatea scolara si
performantele copilului care duc inevitabil la etichetarea lui drept ,,elev bun sau ,,elev
slab.
Notele obtinute la diferitele forme de testare influenteaza si modul in care este
vazuta o scoala si ajuta la aprecierea pregatirii didactice a dascalilor. In acest context,
succesul scolar a devenit un etalon al calitatii tuturor celor implicati in procesul de
predare invatare: elevi, profesori, parinti, institutii scolare, comunitati sociale).
Insuccesul nu mai reprezinta doar o problema pedagocica, ci si una sociala. El
antreneaza deprecierea individului, a scolii si a familiei si poate devini chiar sinonim cu
esecul in viata.
De multe ori, insuccesul a fost definit prin raportare la succesul scolar adica
opusul. Intre cele doua exista o relatie dinamica, dialectica si complexa asa cum nu
poate un succes total, nici insuccesul nu poate fi continuu si definitiv.

Succesul scolar consta in ,,obtinerea unui randament superior in

activitatea instructiv educativa, la nivelul cerintelor programelor si
al finalitatii invatamantului (Salavastru apud. Popescu).

Insuccesul reprezinta ,,ramanerea in urma la invatatura sau

neindeplinirea cerintelor obligatorii din cadrul intructiv educativ,
fiind efectul discrepantei dintre exigente, posibilitati si rezultate.
(Salavastru apud. Popescu).

Literatura de specialitate, vorbeste despre existenta a doua tipuri de insuccese

scolare, si anume: insuccesul generalizat si cel limitat.
Insuccesul generalizat reprezinta situatia in care elevul intampina dificultati de
adaptare la viata scolara in ansamblu si nu face fata baremelor minime la majoritatea
obiectelor de studiu.
Insuccesul limitat are o amplitutine redusa si se refera la situatia in care elevul
intampina dificultati doar la unele materii de invatamant sau doar la una singura.

O alta caracterizare se refera la diferenta intre esecul scolar de tip cognitiv si cel
de tip necognitiv.
Esecul scolar de tip cognitiv are in vedere nerealizarea de catre elev a
obiectelor pedagogice si este exprimat prin rezultate slabe la examene, corigente,
repetentie.
Esecul scolar de tip necognitiv se refera la inadaptarea elevului la exigentele
ambiantei scolare.

Asadar, insuccesul scolar poate fi episodic (de scurta durata) sau poate avea
aspectul unui fenomen de lunga durata, dimensiuni ce pot fi regasite in descrierea
fazelor pe care le parcurge fenomenul in discutie:

FAZA PREMERGATOARE: reprezinta aparitia primelor probleme in

realizarea problemelor scolare, primele lacune ale elevului, incetinirea
ritmului in relatie cu restul elevilor. In plan psihologic, o data cu aceasta
etapa apar nemultumirile copilului in legatura cu scoala, lipsa de interes si
dorinta de a invata. Acesta este un insucces de scurta durata, care poate
fi usor recuperat daca este sesizat la timp.

FAZA DE RETRAPAJ PROPRIU ZIS: este caracterizata prin acumularea

de goluri mari in cunostintele elevului si evitarea oricarei incercari de
indeplinire independenta a sarcinilor. In plan psihocomportamental apar
aversiunea fata de invatatura si profesori, perturbaea orelor, chiului, notele
proaste si in general forme de negare a activitatii scolare. Acum intervin
primele incercari oficiale de rezolvare a problemei (daca nu sunt adecvate,
esecul se adanceste).

FAZA ESECULUI SCOLAR FORMAL: se exprima prin repetentie sau

abandon scolar, avand consecinte negative in dezvoltarea personalitatii si
in integrarea sociala si personala.

Exista si anumiti indicatori ai existentei unor forme stabilizate de esec, care ajuta
la delimitarea formelor de insuccesc scolar:

Indicatori proprii institutiei de invatamant: rezultate slabe la examene

si concursuri scolare, repetentia

Indicatori exteriori institutiei scolare: reprezinta tipul de orientare dupa

terminarea perioadei obligatorii de scolarizare (intreruperea studiilor =
foma de esec), rata ridicata de somaj printre tinerii sub 25 de ani, rata de
analfabetism

Indicatori referitori la efectele esecului in plan individual: rata de

abandon scolar si absenteism, trairea subiectiva a esecului

Analizand datele mai sus mentionate, putem concluziona ca sfera de cuprindere

a insuccesului scolar se largeste si cuprinde si ceea ce sa intampla dupa terminarea
scolaritatii obligatorii, adica intrruperea sau continuarea studiilor, care influenteaza
gradul de adaptare profesionala si sociala.
Invatarea trebuie sa isi dovedeasca eficienta prin competente reale ale tinerilor,
probate prin competenta pe piata muncii, si nu printr-un mod formal prin note mari sau
diplome.