TESTAREA – METODĂ DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

LA ELEVI ÎN SCOPUL SPORIRII CALITĂŢII PROCESULUI INSTRUCTIV

EDUCAŢIONAL LA DISCIPLINA BOLI INFECŢIOASE

Livia ZBEREA Profesor la disciplina Asistenţa medicală în boli infecţioase,

grad didactic doi, CNMF „R. Pacalo”.

Valentina GAMUREAC Şef catedră, profesor la disciplina Otorinolaringologie, grad

didactic întîi, CNMF „R. Pacalo”.

Summary. The test represents an advanced tool of evaluation formed from three items,
that allow the measurment of students skills at the discipline of infectious diseas. The result of
the test highlight the progress of regress registered by a student in a period of time, is an
indicator of efficiency of teacher,s activity because it gives information about the way of
realizing the didactical goals.
Key words: evaluation, testing, scale of assessment, the establishment of items.
Rezumat.Testul reprezintă un instrument complex de evaluare format din itemi, care
permite măsurarea, aprecierea nivelului de pregătire a elevilor, nivelului de formare şi
dezvoltare a competenţelor şi capacităţilor la disciplina boli infecţioase. Rezultatul testului
pune în evidenţă progresul sau regresul înregistrat de elev într-o perioadă de timp, este un
indicator de eficienţă a activităţii profesorului, deoarece oferă informaţii cu privire la modul
de realizare a obiectivelor didactice.
Cuvinte-cheie: evaluare, testare, construirea itemilor, barem de evaluare.
Actualitatea subiectului: Evaluarea este o cale prin intermediul căreia profesorul oferă
elevilor posibilitatea de a demonstra nivelul de cunoştinţe, de formare a diferitor capacităţi
testate prin utilizarea unei diversităţi de instrumente adecvate scopului urmărit. Procesul de
evaluare are subiectul şi obiectele sale de cercetare, un sistem de strategii, tehnologii, tehnici,
metode, instrumente prin care operează cu un sistem de noţiuni specifice bazate pe o serie de
legităţi şi principii.
Scopul cercetării: Studierea structurii şi eficienţei implementării testului în procesul de
evaluare a competenţelor elevilor în predarea bolilor infecţioase.
Materiale şi metode:
 studiul surselor bibliografice în psihopedagogie şi specialitate;
 observarea sistematică a activităţilor elevilor;
 analiza realizării obiectivelor preconizate.
 Descrierea investigaţiei: Schimbarea accentelor de la evaluarea produsului la evaluarea
procesului, de la evaluarea tradiţională la autoevaluare, conduc spre schimbarea paradigmei
de evaluare a rezultatelor elevilor spre implementarea noilor practici de evaluare în predarea
bolilor infecţioase.
În cadrul procesului de evaluare a elevilor la disciplina boli infecţioase ţin cont de
următoarele reguli:
 construirea unei imagini pozitive despre evaluare;
 utilizarea evaluării doar în scopurile proiectate;
 evaluarea nu pedepseşte, dar stimulează elevii pentru următoarea etapă de învăţare;
 interpretarea rezultatelor este parte componentă obligatorie a evaluării.
În predarea bolilor infecţioase evaluarea deţine un loc important fiind realizată nu numai
prin metode tradiţionale – proba orală, proba scrisă, proba practică, dar şi prin metode de
alternativă – testarea, portofoliul, planul de nursing, studiul de caz, jocul de rol, care tot mai
frecvent îşi găsesc locul în procesul de predare a specialiştilor medicali vocaţionali. Testarea
este o metodă în vogă practicată în evaluarea elevilor atît la etapa iniţială sau finală a lecţiei,
cît şi ca evaluare finală a disciplinei.
M. Dulama a definit testul ca o metodă de verificare frontală, scrisă care include un anumit
număr de itemi ce vizează un volum mare de cunoştinţe şi competenţe, reflectînd ce ştie şi ce
poate elevul, iar prin baremul de notare se asigură o apreciere mai obiectivă.
Evaluarea prin testare poate fi considerată şi o artă, deoarece un test bine gindit şi
structurat reprezintă o creaţie umană, care pune în valoare abilităţile creative şi intelectuale
ale persoanei care a elaborat testul.
Cerinţe în elaborarea testelor:
 probele se pot repeta, urmărind progresul realizat de elevi;
 asigurarea concordanţei între conţinutul probei şi obiectivele urmărite, prin conţinutul
predat;
 verificarea elementelor esenţiale, semnificative din conţinutul materiei.
Elaborarea testului la disciplina predată a constituit din următoarele etape:
 Stabilirea obiectivelor urmărite;
 Stabilirea materiei care va fi inclusă în testare;
 Elaborarea itemilor şi a ataloanelor de corectare;
 Cuantificarea testului – atribuirea punctajelor: maxim şi minim acceptat; echivalarea
în note sau calificative;
  Organizarea testului – înştiinţarea elevilor, prezentarea instrucţiunilor de lucru,
precizarea timpului acordat pentru rezolvare, asigurarea condiţiilor de desfăşurare a
testării;
 Aplicarea testului;
 Notarea rezultatelor obţinute – transformarea punctajului obţinut în notă.
Deosebit de important în elaborarea unui test este stabilirea numărului de itemi şi
formularea lor. Întrebările trebuie să fie reprezentative şi relevante pentru materia verificată.
Tipuri de itemi folosiţi în cadrul lecţiilor de boli infecţioase:
I. După gradul de obiectivitate asigurat în notare:
1. Itemi obiectivi
2. Itemi semiobiectivi
3. Itemi subiectivi
1. Itemii obiectivi – permit o măsurare rapidă şi exactă a rezultatelor învăţării, au
obiectivitate ridicată, se construiesc simplu, sînt uşor de cuantificat.
Variante de itemi obiectivi:
a. Itemi cu alegere duală: selectarea răspunsului corect din două răspunsuri posibile
oferite - Adevărat / Fals; Da / Nu; Corect / Greşit.

Exemplu: Operează cu unul din calificativele Adevărat/Fals pentru următoarele afirmaţii:

1. A/F Virusul gripal conţine genele hemaglutinina şi neuraminidaza.
2. A/F Tratamentul specific al gripei include administrarea antibioticelor.
3. A/F Paragripa mai frecvent afectează copiii.
4. A/F Adenovirozele se transmit pe cale alimentară.

b. Itemi cu alegere multiplă: presupun existenţa unui enunţ-premiză şi a unei liste cu

răspunsuri posibile. Elevul trebuie să aleagă un singur răspuns corect.

Exemplu: Citeşte întrebarea şi variantele de răspuns. Alege litera corespunzătoare variantei

de răspuns corecte.
Perioada de incubaţie în leptospiroză este de:
a) a) 1-2 luni
b) b) 7-14 zile
c) c) 2-5 zile
d) d) 48-180 zile
 c. Itemi de tip pereche: solicită din partea elevilor stabilirea unor asociaţii între cuvinte,
propoziţii, fraze, litere sau alte categorii de simboluri dispuse pe două coloane.

Exemplu: Uneşte fiecare element din coloana A cu unul corespunzător din coloana B.
Speciile de brucele corespunzătoare surselor de infecţie sînt:
A B
1. Brucella abortus a. Omul
2. Brucella ovis b. Bovinele, caii
3. Brucella neotomae c. Ovinele, caprinele
4. Brucella cannis d. Rozătoarele de stepă
5. Brucella suis e. Porcinele, lupii
f. Cîinii

2. Itemi semiobiectivi – includ itemii de completare sau de ordonare care solicită elevului să
construiască total sau parţial răspunsul la sarcina definită.
Itemii de completare permit verificarea însuşirii unor definiţii prin completarea unui sau
mai multor cuvinte omise în spaţiile libere.

Exemple:
a) Itemi cu răspuns scurt:
Durata perioadei de incubaţie în gripă este de …………
b) Itemi de completare:
Holera este o boală infecţioasă ………….., care face parte din grupul infecţiilor ………,
antroponoză din grupul infecţiilor …………., produsă de vibrionul ……… serogrupul 0:1, cu
mecanism ………. de transmitere, manifestată clinic prin ……..şi …….frecventă cu
……….rapidă şi masivă.

Itemi cu răspuns structurat – o întrebare structurată este formată din mai multe subîntrebări
de tip obiectiv, semiobiectiv, legate între ele printr-un element comun.
Exemplu: Studiu de caz
Pacientul C., 20 ani s-a adresat la medicul de familie cu acuze la cefalee moderată, slăbiciune,
transpiraţii nocturne, febră neregulată mai mult de o lună, scădere ponderală, periodic scaun
lichid de 2-3 ori pe parcursul a 3 săptămîni. La examinare tegumentele palide, abdomenul
moale puţin dolor, t037,60C, ganglionii limfatici măriţi. Din anamneză: cu 5 ani în urmă a
folosit droguri intravenos cu prietenii. Duce o viaţă sexuală dezordonată.
1. Ce maladie suspectaţi?
2. Ce paşi veţi întreprinde faţă de pacient?
3. Prin ce metode se poate confirma diagnosticul?

3. Itemi subiectivi - acest tip de itemi solicită un răspuns deschis.

a) Itemi tip „rezolvare de probleme” –determină confruntarea elevului cu o situaţie
nouă, inedită, pentru care trebuie să găsească soluţia în baza cunoştinţelor anterioare şi a
experienţei sale.

Exemplu:
Indicaţi cîtă clorură de var şi apă este necesară pentru pregătirea soluţiei de 10 % clorură de
var.

b) Itemi tip „eseu liber” sau „eseu structurat” – elevul este pus în situaţia de a construi un
răspuns liber sau structurat în conformitate cu un set dat de cerinţe.

Exemplu:
Elaboraţi un eseu liber de maxim o pagină Profilaxia gripei.

Punctajul acordat itemilor este variabil, notarea răspunsurilor fiind de 1-10 puncte.
Ponderea se face în raport de gradul de dificultate, efortul depus de elevi, caracterul abstract
sau aplicativ, implicarea capacităţilor de recunoaştere, înţelegere, comparaţie, analiză, sinteză.
Concluzii.
În cadrul evaluării elevilor la disciplina Boli infecţioase, aplicarea testului are o
obiectivitate sporită datorită corelaţiei dintre obiectivele didactice, conţinuturile învăţării şi
itemii testului. Se observă o rigurozitate în măsurarea achiziţiilor elevilor şi în aprecierea
modului de rezolvare a itemilor. Testul vizează întreaga personalitate a elevului, nu doar
componenţa cognitivă. Această metodă de evaluare dezvoltă capacitatea de autoevaluare la
elevi deoarece ei au posibilitate de a verifica singuri corectitudinea modului de rezolvare a
itemilor. Testarea oferă posibilitatea adoptării de decizii, oportune şi în timp util, ceea ce
ameliorează procesul didactic.
Bibliografie.
1. Cojocaru V., Pedagogie, Universitatea Bacău, Bacău, 2010.
2. Cristea S., Pedagogie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2010.
3. Cucoş C., Psihopedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1998.
4. Jinga I., Istrate E., Manual de pedagogie, Editura AII, Bucureşti, 2006.
5. Pavelcu V., Principii de docimologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
2000.