Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”

Facultatea de Științe ale Educației, PIPP

ESEU_TEORIA ȘI METODOLOGIA EVALUĂRII

Tipologia itemilor utilizați în evaluare și importanța acestora

Profesor:
Conf.univ.dr. Tudor Marin

Studentă:
Huțupașu (Radu) C. Ilse
Licență, Anul II, grupa 2, 858

1
 Tipologia itemilor utilizați în evaluare și importanța acestora

Evaluarea este parte a procesului de predare-evaluare-învățare și reprezintă totalitatea

activităților prin care se vor măsura, organiza și interpreta rezultatele obținute, prin metode și
istrumente de evaluare care vor conduce la emiterea unor judecăți de valoare. Exactitatea
măsurării depinde de calitatea instrumentelor utilizate (probe orale sau scrise, lucrări practice,
extemporale, teze etc.); gradul de adecvare a acestora la specificul fenomenelor măsurate;
capacitatea celui care evaluează de a exprima cu ajutorul calificativelor/notelor ceea ce este
caracteristic fenomenelor vizate.
Itemii, într-un sens restrâns, reprezintă elemente constitutive ale unei probe de
evaluare (întrebări, probleme, exerciții, eseu etc.), iar în sens larg itemii conțin și tipul de
răspuns așteptat.Itemul trebuie să reprezinte atât întrebarea cât și tipul de răspuns și este
necesar să se facă diferențierea între întrebare și răspuns și întrebare și tipul de răspuns.
În elaborarea itemilor trebuie să ținem cont de clasa, disciplina și capitolul pentru care
se face evaluarea; definirea clară a obiectivelor care trebuie realizate prin intermediul
itemilor; elaborarea descriptorilor de performanță corespunzători obiectivelor și de
formularea enunțului itemilor. Aceștia trebuie să fie formulați clar, să nu sugereze răspunsul,
să existe un singur răspuns corect iar acolo unde există mai multe răspunsuri corecte să fie
precizat acest lucru. De asemenea itemii trebuie să se axeze pe conținuturile esențiale.
Itemii pot fi clasificați în funcție de obiectivitate și de tipul de răspuns așteptat. După
criteriul obiectivității itemii se clasifică în:
A.Itemi obiectivi – aceștia țin de un răspuns închis, corect și unic, ales dintr-o listă de
variante iar obținerea punctajului este obiectivă. Prezintă avantajul că permite testarea unui
număr mare de elemente de conținut într-un timp scurt, au o fidelitate ridicată, se corectează
și se notează rapid, dezvoltă capacitatea elevului de a identifica sau selecta. Itemii obiectivi
sunt de trei feluri:
1.Itemi cu alegere duală – pun elevii în situația de a alege răspunsul corect din două
alternative: da/nu; adevărat/fals; corect/incorect. Cerința trebuie formulată clar (să
incercuiască, să bifeze), enunțul să fie scurt, limbajul adaptat vârstei elevilor, nu se folosește
dubla negație iar procentajul între răspunsurile adevărate și cele false trebuie să fie
aproximativ egal (40-60%). Itemii cu alegere duală permit testarea, într-un timp redus, a unui
volum și a unei game variate de rezultate ale învățării (cunoașterea terminologiilor, a unor
date și principii, capacitatea de a interpreta relații cauză-efect), se proiectează și elaborează
simplu și conferă o cuantificare ușoară și o fidelitate crescută. Dezavantajul acestui tip de
item constă în faptul că răspunsul poate fi „ghicit” și nu măsoară capacitatea elevului de a-și
organiza și exprima coerent ideile.
2.Itemi cu alegere multiplă –sunt alcătuiți dintr-un enunț (premisa) iar răspunsul
trebuie ales din mai multe alternative, din care una singură este corectă, celelate fiind numite
distractori. Variantele vor fi amplasate într-o ordine logică și se vor evita variante de soluții
sinonime sau opuse ca înțeles. Se poate testa un volum mare de cunoștințe, sunt accesibile
pentru toate nivelurile domeniului cognitiv. Prezintă dezavantajul că este dificil de construit

2
un număr suficient de distractori plauzibili și sunt șanse ca răspunsul să fie ghicit în proporție
de 25%. Nu oferă informații despre capacitatea elevului de a organiza coerent ideile.
3.Itemi de tip pereche – solicită stabilirea unor corespondențe între premise și
răspunsuri, așezate în două coloane paralele, făcându-se asocierea cu răspunsul corect.
Enunțurile și răspunsurile trebuie să fie inegale ca număr. Au o flexibilitate ridicată, fiindu-le
accesibile toate nivelurile domeniului cognitiv, permit cuantificarea ușoară și au o fidelitate
crescută. Răspunsul poate fi „ghicit”, însă, în procent de 25%.
B.Itemii semiobiectivi – permit elevului să participe la formularea răspunsului și fac
trecerea de la latura obiectivă la o treaptă superioară (analiză, comparație, sinteză,
abstractizare, generalizare, raționamente, judecăți de valoare).
1.Itemi cu răspuns scurt -sunt în strânsă legătură unele cu
2.Itemi cu răspuns lacunar/de completare celelalte iar când realizăm
construcția acestor itemi trebuie să știm exact ce trebuie să răspundă elevul. Nu se pot utiliza
la toate materiile și trebuie să ne asigurăm că elevul știe să citească.
3.Întrebări structurate - sarcina de evaluare alcătuită dintr-un șir de întrebări legate
de un element comun. Cuprinde un text și un ansamblu de subîntrebări la care elevul trebuie
să răspundă. Nu există neapărat o legătură între răspunsul la o întrebare și realizarea
celeilalte.
C.Itemi subiectivi – răspunsul ține în totalitate de ceea ce gândește elevul. Trebuie să
ținem cont când și cum utilizăm acești itemi și cât timp este necesar pentru realizarea lor.
1.Rezolvarea de probleme – contribuie la dezvoltarea creativității, imaginației, a
capacității de generalizare a elevilor, oferă posibilitatea analizei erorilor și a realizării
conexiunilor necesare.
2.Itemi de tip eseu – cuprind un enunț care solicită prezentarea în detaliu a unui fapt,
a unui eveniment, în care elevii trebuie să elaboreze un răspuns liber.
-Itemii de tip eseu structurat vor conține o formulare clară a cerințelor. Sunt ușor
de redactat dar timpul de corectare este mare. Prin folosirea acestor itemi sunt solicitate
capacitatea de analiză și sinteză și rezolvarea de probleme astfel că se dezvoltă capacitatea
elevilor de a se exprima în scris. Dificultatea în aprecierea probei constă în faptul că nu se
poate oferi un model al răspunsului corect iar probele constituite în grabă nu sunt relevante.
-Iitemii de tip eseu nestructurat/liber – oferă idicații foarte puține, dar cerințele
itemului trebuie să fie foarte clar definite, să nu conțină ambiguități. Formularea răspunsului,
complexitatea acestuia și modul său de prezentare este rodul creativității și imaginației
elevului.
Stânsa legătură între cele trei componente ale unui item, și anume claritatea
cerinței,precizarea formatului adecvat și rigoarea răspunsului, inclusiv prin precizarea
schemei de notare, conduce elevul către abordarea sigură și confortabilă a instrumentului de
evaluare iar pentru profesor creează premisele unei evaluări obiective și eficiente.

Bibliografie: Tudor Marin, 2018, Pedagogie, Editura Prouniversitaria, București