SUBIECTE POSIBILE PENTRU EXAMEN

1. Realizați o schemă în care să se regăsească următoarele concepte: sistem de

învățământ, sistem de educație, proces de învățământ, sistem școlar. Răspundeți apoi
la următoarea întrebare: Ce legătură există între sistemul de învățământ și procesul de
învățământ?

Sistemul de învătământ reprezintă totalitatea instituţiilor de învăţământ de toate gradele,

profilurile şi formele, organizate la nivel naţional, peverticală şi pe orizontală. Sistemul de
învăţământ cuprinde şi instituţii de educaţie nonformală (cluburi, tabere şcolare,
televiziunea şcolară etc.).

Procesul (lat. processus = schimbare,modificare, transformare, dinamică) de învăţământ -

principalul subsistem al sistemului de învăţământ; activitate complexă, comună celor doi
agenţi ai diadei educaţionale (profesori şi elevi), în care se îmbină latura instructivă cu cea
educativă

Sistemul şcolar – cuprinde toate instituţiile şcolare în care se desfăşoară activităţi instructiv –
educative formale.

Sistemul de educaţie cuprinde toate instituţiile, organizaţiile economice, politice, culturale,

comunităţile umane (familie, anturaj, grup profesional, cartierul) în care se realizează
educaţia, sub cele trei forme de ale acesteia: formală, nonformală, informală.

Sistemul de educaţie are în vedere şi realizarea educaţiei permanente.

sistem de educație

sistem de învătămant

sistem scolar

proces de învațământ - Explicarea acestui termen nu se poate face fără explicarea celor de
sistem de educaţie, sistem de învăţământ, sistem şcolar.

Procesul instructiv -educativ este un termen considerat de cei mai mulţi autori ca fiind
sinonim cu cel de proces de învăţământ. Totuşi, unii autori sesizează mici diferenţe între
procesul de învăţământ şi procesul instructiv educativ.

„activitatea desfăşurată la nivelul unei instituţii de învăţământ, diversele sectoare dintr-o

şcoală (administraţie, secretariat, bibliotecă, contabilitate, cabinet medical etc.) îşi
canalizează eforturile pentru sprijinirea procesului instructiv-educativ” (Ionel, 2002, p. 34).
2. Pornind de la caracteristicile procesului de învăţământ, stabiliţi o listă de norme,
reguli pe care trebuie să le respecte cadrul didactic în realizarea activităţilor instructiv-
educative.

- Formativ – să încurajeze motivația învățării continue

- Informativ – să integreze stilul formativ cu cel informativ pentru a stimula munca
intelectuală
- Logic – să incurajeze folosirea rationamentelor pentru mai buna intelegere a
conceptelor
- Normativ – să păstreze aceleași reguli pe toata perioada predarii
- Axiologic – să promoveze valorile fundamentale prin educatie
- Proces managerial – să aibă o planificare pusă la punct si să o comunice
eficient
- Proces interactiv – comunicare vs monolog, dialog vs prelegere
- Proces educativ – să susțină studenții prin motivație pentru invatarea continua
- Autoinstruire – să încurajeze si să ghideze elevii pentru invatarea
independenta
- Evaluare – să specifice foarte clar criteriile de evaluare
- Reglare – să ofere un feedback personalizat, bine explicat pe înțelesul
elevului

3. Ce înseamnă predarea în viziunea dvs?

Predarea este, din punctul meu de vedere, modalitatea de transmitere de cunoștințe din
partea profesorului către elevei, predare în care elevul are un rol activ, în care descoperă
informații și concepte noi și care îi oferă șansa să își dezvolte personalitatea.

4. Realizați o schemă în care să se regăsească următoarele concepte pedagogice:

metode de instruire, strategie de instruire, conversația, explicația, problematizarea,
prelegerea, studiul de caz, dezbaterea, observația.
Explicați apoi schema realizată, relația dintre concepte.

, strategie de instruire- =un ansamblu de acţiuni de predare şi învăţare, stabilite în

mod deliberat, conştient în vederea atingerii obiectivelor stabilite.

metode de instruire - Metoda (gr. metha = către, spre; gr. odos = cale, drum) -
drumul, calea parcurse de către profesor şi elevi, cu scopul
atingerii obiectivelor.
 conversația, explicația, problematizarea, prelegerea, studiul de caz, dezbaterea,
observația.

5. Alegeţi o metodă de instruire pe care aţi putea-o folosi în predarea disciplinei de

specialitate şi analizaţi-o conform cerinţelor:
a) Realizaţi o scurtă caracterizare a metodei;
b) Prezentaţi minim 2 avantaje şi 2 dezavantaje ale utilizării ei;
c) Prezentaţi o situaţie de instruire în care aţi putea folosi metoda respectivă.

Studiul de caz este o ,,metodă de confruntare directă a participanților cu o situație reală, autentică,
luată drept exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de situații și evenimente problematice.”

Etape:

1. Prezentarea clară, precisă și completă a cazului, în concordanță cu obiectivele propuse

2. Clarificarea eventualelor neînțelegeri în legătură cu acel caz
3. Studiul individual al cazului – elevii/cursanții se documentează, identifică soluții de
rezolvare a cazului, pe care le și notează.
4. Dezbaterea în grup a modurilor de soluționare a cazului – analiza diefritelor variante de
soluționare a cazului; analiza critică a fiecăreia dintre acestea; ierarhizarea soluțiilor.
5. Luarea deciziei în legătură cu soluția cea mai potrivită și formularea concluziilor
6. Evaluarea modului de soluționare a cazului și evaluarea participanților

Avantaje:

–         familiarizarea participanților cu situații concrete de viață;

–         valorificarea cunoștințelor și capacităților elevilor în contexte reale, realizând astfel legătura
teoriei cu practica;

–         dezvoltarea capacității de luare a deciziilor.

Limite:
–         dificultăți legate de alegerea unor cazuri relevante;

–         dificultăți legate de accesul la sursele de informare necesare soluționării cazului;

–         consum mare de timp.

Una dintre metodele prin care studiul de caz se poate utiliza ca metoda de instruire în cadrul
Facultății de Drept este utilizarea acestuia în pregătire pentru participare studenților la concursul
”Hexagonul facultăților de Drept”.
În studiul de caz sunt elaborate datele reale din situația în speță, alături de alte detalii relevante
pentru caz, cronologia cazului și alte aspecte care conferă o viziune 360 grade asupra problemei.
Apoi în final studenților li se vor adresa o serie de întrebări pe baza cazului, despre decizia
instanței, dacă sunt sau nu de acord cu decizia, etc.

6. Alegeţi o metodă de evaluare pe care o puteţi folosi la disciplina pe care o predaţi.

a) Prezentaţi, pe scurt, metoda respectivă;
b) Precizaţi minim 2 avantaje şi 2 dezavantaje ale folosirii ei;
c) Precizaţi posibilele erori/distorsiuni care pot apărea dacă aţi folosi această metodă.

Metode de evaluare orală:

prin expunerea cunoştinţelor de către elev;

prin întrebări şi dialog profesor - elev;

interviul;

chestionarul oral;

eseul oral;

susţinerea orală a proiectului, portofoliului

avantaje:

ofera posibilitatea modularii intrebarilor in functie de raspunsurile copilului,

ofera posibilitatea de a clasifica si corecta imediat eventualele greseli sau neintelegeri ale
prescolarului,

ofera mai multa libertate de manifestare a originalitatii educabilului, a capacitatii sale de

argumentare.

permite verificare;

ofera posibilitatea unei evaluari flexibile, adaptata particularitatilor individuale, prin stabilirea
tipului de intrebari si a gradului de dificultate a acestora in functie de calitatea raspunsurilor
oferite de elevi;

Trebuie avute in calcul si dezavantajele pe care probele orale le au. Acestea ar putea fi:

 nu se acorda sanse egale tuturor elevilor, gradul de dificultate al intrebarilor fiind diferit;
 utilizează mult timp;
 dezavantajeaza copiii timizi si pe cei care elaboreaza mai greu raspunsurile.
obiectivitatea poate fi diminuata datorita: gradului diferit de dificultate a intrebarilor, starea de
moment a evaluatorului starea psihica a elevilor (tensiunea afectiva);

intrebarile ajutatoare pot avea un caracter perturbator, obligandu-i pe elevi sa se abata de la

forma de raspuns proiectat;

7. Alegeţi un tip de strategie la care ați apela în predarea unei teme la disciplina de
specialitate şi precizaţi:
a) metodele de instruire pe care le-aţi putea utiliza;
problematizarea, studiu de caz, exercițiul, jocul de rol

b) mijloacele de învăţământ;
Mijloace de verificare şi evaluare a rezultatelor – teste, evaluari
Mijloace de ilustrare şi demonstrare – tabele, scheme

c) formele de organizare a activității elevilor.

Combinată (mixtă): pentru studiu de caz – 4-5 elevi, jocul de rol 5-7 elevi, exercițiul și
problematizarea – grup binom