UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ȘI MEDIU

DEPARTAMENTUL DE MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

ITEMI SEMIOBIECTIVI

Coordonator ştiinţific: Student:

Lect.dr. Marian BARONI Paula ARITON
Anul III MI

GALAȚI
iunie 2018

1
 CUPRINS

1. Introducere

2. Itemi semiobiectivi
2.1. Itemi cu răspuns scurt / de completare
2.1.1. Itemi cu răspuns scurt
2.1.2. Itemi de completare
2.2. Întrebările structurate

3. Categorii de itemi semiobiectivi

4. Proiectarea itemilor semiobiectivi

5. Concluzii

6. Bibliografie

2
1. Introducere

Pentru ca metodele de evaluare, fie că sunt tradiționale sau complementare, să ofere

informații pertinente cu privire la performanțele școlare, este necesară folosirea unor
instrumente adecvate de evaluare, elaborarea unor probe care să servească cel mai bine
obiectivelor precizate.
Pentru a realiza o evaluare relevantă şi eficace, instrumentele de evaluare (extemporale,
teze, teste) trebuie să îndeplinească anumite cerinţe, să întrunească anumite „calităţi tehnice”
indispensabile atingerii scopului pentru care au fost proiectate.

În teoria şi practica evaluării se întâlneşte o bogată gamă de itemi a cărei cunoaştere poate
ajuta efectiv cadrul didactic în elaborarea instrumentelor de evaluare. Cea mai frecventă
clasificare a itemilor este cea care are drept criteriu obiectivitatea în corectare şi notare şi
include următoarele tipuri:[1]
- itemi obiectivi - testează un număr mare de elemente de conținut într-un interval de timp
relativ scurt, asigurând un grad de obiectivitate ridicat în măsurarea rezultatelor școlare;
- itemi semiobiectivi - pot acoperi o gamă variată de capacități intelectuale care se doresc a fi
testate, oferind în același timp posibilitatea de a utiliza și materiale auxiliare utile elevilor în
rezolvarea sarcinilor de lucru propuse;
- itemi subiectivi (cu răspuns deschis) - sunt relativ ușor de construit, principala problemă
constituind-o modul de elaborare a schemei de notare a acestora, cu atât mai mult cu cât
această categorie de itemi vizează demonstrarea de către elevi, în răspuns, a originalității și
creativității lor.[2]

În continuare vom trata itemii semiobiectivi, descriindu-i mai întâi, ca mai apoi să dăm și
câteva exemple sugestive.

2. Itemi semiobiectivi

3
 Itemii semiobiectivi sunt acea categorie de itemi care solicită elevului construirea parțială
sau totală a unui răspuns la sarcina definită în enunțul itemului. În general, itemii
semiobiectivi se caracterizează prin faptul că:
- pot testa a gamă largă de capacități intelectuale și de rezultate ale învățării;
- plasează elevul într-o situație cognitivă cu un grad de complexitate mai ridicat decât reușesc
să o facă itemii obiectivi;
- permit utilizarea unor materiale auxiliare.

Utilizarea acestui tip de itemi poate încuraja elevul în aprofundarea noțiunilor învățate,
creșterea vitezei de operare cu acestea, a clarității, conciziei și acurateței exprimării.[2]

Itemii semiobiectivi prezintă o serie de avantaje, după cum urmeză:

• elevul construiește un răspuns, nu-l alege, având posibilitatea să-și manifeste într-o
anumită măsură creativitatea;
• testează capacitățile intelectuale și rezultatele învățării;
• au un grad de complexitate mai ridicat decât cei obiectivi;
• este un singur răspuns corect;
• pot fi introduse materiale auxiliare: imagini, grafice, diagrame;
• încurajează elevul să aprofundeze cunoștințele într-un domeniu;
• este redusă mult probabilitatea ghicirii;
• acoperă un număr însemnat de obiective într-un timp foarte scurt;
• sarcinile sunt bine structurate.

Pe de altă parte, acest tip de item are și câteva dezavantaje:

• este redusă abordarea nivelului superior al sferei cognitive(analiza, sinteza,
argumentarea), în cazul itemilor cu răspuns scurt;
• nu verifică realizarea unor capacități și competențe complexe.[3]

Din categoria itemilor semiobiectivi fac parte:

• itemii cu răspuns scurt și itemii de completare;
• întrebările structurate.[1]

2.1. Itemi cu răspuns scurt / de completare

4
 Acești itemi solicită elevul să formuleze un răspuns scurt sau să completeze o afirmație în
așa fel încât aceasta să dobândească sens și valoare de adevăr. În cadrul acestor itemi:
• sarcina este puternic structurată;
• răspunsul cerut elevului este strict limitat, ca spațiu, formă și conținut, chiar de către
structura întrebării/sarcinii;
• libertatea elevului de a reorganiza informația primită și de a oferi răspunsul în forma
dorită este limitată;
• răspunsul corect demonstrează nu doar cunoaștere, ci și capacitatea elevului de organizare
a cunoștintelor, esențializare, elaborare și formulare adecvată.[2]

2.1.1. Itemi cu răspuns scurt

Pentru itemii cu răspuns scurt, elevii trebuie să formuleze răspunsul scurt sub forma unei
propoziţii, fraze, a unui cuvânt, număr, simbol. Cerinţa este de tipul „întrebare”.

Cele mai importante variante de itemi cu răspuns scurt sunt: întrebarea clasică, exerciţiul,
chestionarul cu răspunsuri deschise scurte, textul indus.

Întrebarea clasică vizează un răspuns aşteptat. La fel şi exerciţiul. De exemplu: „Cine a

inventat dinamul…?” sau „Care este rezultatul acestei operaţii?”. Sunt şi alte forme de
prezentare. Poate lua forma unui enunţ de genul următor: „Recopiaţi/ transcrieţi următoarea
figură, sau următorul text”.

Itemii de acest tip pot lua forme diferite:

• itemul cu răspuns unic: întrebarea este de aşa manieră formulată, încât elevul nu are decât o
singură informaţie de dat.
De exemplu: Care este formula sinusului într-un triunghi dreptunghic?
• itemul cu răspuns multiplu: pentru o singură întrebare, elevul trebuie să furnizeze două sau
mai multe informaţii diferite.
Exemplu: Ce tipuri de triunghiuri cunoașteți și care este formula ariei fiecărui triunghi
enumerat?
• itemul cu răspuns multiplu, de genul interpretare: în această formă de item cu răspuns
construit scurt se prezintă elevului un grafic, o figură, o serie de date numerice etc, şi ale căror
diverse părţi sunt identificate prin desene, numere sau litere. Conform cerinţelor primate,
elevul trebuie să numere părţile sau să le dea funcţii, sau să le specifice caracteristicile.[6]

5
 Exemplu:

Spre deosebire de întrebarea clasică, chestionarul cu răspunsuri deschise scurte cere un

răspuns a cărui formă şi uneori conţinut sunt libere în interiorul unor limite. Se cere
elevilor, spre exemplu, să formuleze o definiţie, să enumere cinci personaje dintr-un roman
citit etc. În asemenea situaţii elevul compune definiţia sa, numeşte personajele etc.

După ce s-au învăţat unele noţiuni, este posibilă verificarea înţelegerii lor propunând
elevilor să compună un text indus pornind de la lista respectivelor noţiuni impuse. Gradul de
deschidere este stabilit cu precizie. Se cere elevilor, spre exemplu, să folosească termenii într-
o anumită ordine sau nu, să dea definiţiile sau nu, textul să fie limitat ca dimensiune sau nu
etc.

Exemplu:

1. Care este rezultatul efectuării următoarelor operaţii aritmetice? Scrie în spaţiul punctat
fiecare rezultat corect.
a) 56 + b) 78 * c) 24 -
43 12 12
………… ………… …………

2. Precizați răspunsul corect:

 Termenii șirului 1,3,5,7,......,97 formează o progresie aritmetică. Rezultatul calculului
1+3+5+…+97 este.............. [1]

2.1.2. Itemi de completare

6
 Itemul de completare (răspuns care să completeze un enunț căruia îi lipsesc unul sau mai
multe cuvinte) prezintă o serie de caracteristici:
• sunt omise unul sau mai multe cuvinte pe care elevul trebuie să le completeze în
conformitate cu sensul enunțului;
• verifică înțelegerea textului, precizia vocabularului, mai puțin stăpânirea cunoștințelor din
mai multe discipline.

Itemii de completare prezintă câteva regulile de proiectare:

• spațiul liber adecvat lungimii așteptate al răspunsului, fără a da indicii asupra lui;
• din text să lipsească doar termenii importanți ai frazei pentru a-l îndruma pe elev în
direcția potrivită;
• omisiunile să fie situate la sfârșitul frazei sau la mijlocul ei;
• pentru răspunsurile cantitative trebuiesc precizate unitatea și nivelul dorit (ex: cm, m);
• se evită textele din manualele școlare pentru a anula memorarea.

Itemii de completare au forme diferite:

- text lacunar:
• cuvintele care lipsesc trebuie identificate în funcție de context;
• este folosit în învățarea definițiilor, regulilor;
• verifică vocabularul, regulile aplicate;
- text perforat:
• sunt omise cuvinte din 5 în 5, din 7 în 7, etc;
• măsoară capacitatea de înțelgere, de citire, de scriere;
• înțelegerea greșită a primelor cuvinte lipsă, afectează ceea ce va urma.

Itemi cu răspuns scurt / de completare prezintă o serie de avantaje:

- sunt uşor de proiectat, administrat şi de corectat;
- permit evaluarea unei game largi de conţinuturi;
- evită ghicitul răspunsului corect, datorită faptului că nu sunt mai multe variante de răspuns;
- solicită coerenţă în elaborarea răspunsului;
- încurajează discriminarea fină între fapte specifice;
- au un grad ridicat de obiectivitate.[6]

Din cauza particularităților lor, itemii cu răspuns scurt / de completare nu sunt

7
recomandați pentru evaluarea capacităților intelectuale superioare, rezolvarea de probleme,
analiză, sinteză, formularea de argumente, formularea de soluții posibile și exprimarea
opțiunii personale. De asemenea, capacitatea de a formula un răspuns scurt și concis -
necesară în multe situații - trebuie asociată cu capacitatea de a dezvolta un discurs, de a
construi situații de comunicare complexe, de exprimare liberă și creativă.

Pentru proiectarea corectă a itemilor cu răspuns scurt / de completare este necesară

respectarea următoarelor cerințe:
- formularea enunțului itemului și a sarcinii trebuie realizată în așa fel încât răspunsul necesar
să poată fi scurt și precis;
- fiecare item trebuie să aibă un singur răspuns corect;
- spațiul liber furnizat pentru redactarea răspunsului trebuie să fie suficient de mare (astfel
încât elevul care are un scris mai mare să nu se simtă dezavantajat față de elevul cu un scris
mai mărunt) și să sugereze dacă răspunsul așteptat conține un singur cuvânt sau mai multe;
- dacă răspunsul poate fi formulat în limbaje diferite, atunci trebuie precizată explicit
exprimarea așteptată (numeric, literal, grafic, simbolic etc.);
- este de dorit să se evite utilizarea unor texte din manuale pentru a nu încuraja memorarea
mecanică și învățarea de tip reproductiv;
- unităţile de măsură vor fi precizate atât în întrebare cât şi în spaţiul punctat;
- rezumarea la noţiuni-cheie.[2]

Exemplu:

1. Suma coeficienților binomiali de rang impar este ...

2. Numărul de permutări de grad n, cu n număr natural nenul este ...

2.2. Întrebările structurate

Întrebările structurate sunt itemi care conțin mai multe sarcini de lucru, punând elevul în
situația de a construi răspunsurile și de a alege modalitățile de formulare a acestora. Ele
realizează trecerea de la itemii obiectivi și semiobiectivi - cu toate constrângerile lor - către
itemii liberi. O întrebare structurată este formată dintr-un număr variabil de secvențe
subîntrebări care pot avea forma unor itemi obiectivi, semiobiectivi sau a unui eseu scurt - a
căror coerență și succesiune derivă dintr-un element comun (idee, fapt, principiu, lege, rațiune

8
internă a problematicii vizate).

Itemii de tipul întrebărilor structurate (formate din mai multe subîntrebări obiective,
semiobiective sau eseu scurt legate printr-un element comun, printr-o idee, lege, principiu)
prezintă o serie de reguli de proiectare:
- fiecare subîntrebare trebuie să aibă:
• un răspuns deschis, relativ scurt;
• să testeze unul sau mai multe obiective;
• să fie independentă de răspunsul întrebării precedente;
- gradul de dificultate al subîntrebărilor:
• crește progresiv spre finalul lor;
- subintrebările trebuie să fie în corelație cu materialul-stimulul.[3]

Proiectarea corectă a unui item de tip întrebare structurată presupune respectarea

următoarelor cerințe:
- succesiunea subîntrebărilor trebuie să asigure creșterea treptată a gradului de dificultate
(răspunsurile așteptate sunt mai simple la început, iar complexitatea și dimensiunile lor cresc
spre final);
- fiecare subîntrebare trebuie să solicite un răspuns care să nu depindă de răspunsul la
subîntrebarea precedentă (fiecare subîntrebare trebuie să fie autoconținută);
- subîntrebările trebuie să fie în concordanță cu materialul/stimulul utilizat, astfel încât acesta
să constituie un suport în rezolvarea sarcinilor;
- fiecare subîntrebare trebuie să testeze unul sau mai multe obiective;
- fiecare subîntrebare trebuie să fie urmată de un spațiu liber suficient pentru consemnarea de
către elev a răspunsului;
- conţinutul textelor să nu fie complicat;
- itemii să fie clar prezentaţi;
- schema de notare să fie elaborată cu mare atenţie.

Întrebările structurate permit operaționalizarea unei sarcini mai complexe prin

organizarea parcurgerii acesteia de către elev, ceea ce mărește considerabil obiectivitatea
evaluării.
Prin structurarea întrebării, acest tip de itemi permite:
- testarea unei varietăți de cunoștinte, competențe, abilități;
- gradarea complexității și dificultății;

9
- parcurgerea progresivă a unei unități de conținut și crearea condițiilor pentru ca evaluarea să
dea șanse tuturor elevilor, dar să și discrimineze la vârf;[2]
- permit abordarea subiectului de către un număr mai mare de elevi;
- permit utilizarea unor materiale stimul, precum: grafice, diagrame, hărţi, ceea ce le face mai
atractive;
- creşte gradul de fidelitate al actului de evaluare.[6]

Dificultățile întrebărilor structurate sunt legate de faptul că:

- materialele auxiliare (stimulul) sunt relativ greu de proiectat;
- proiectarea lor necesită mai mult timp;[2]
- proiectarea este dificilă;
- probleme tehnice ce pot afecta calitatea, acurateţea şi claritatea imaginilor sau vizibilitatea
textului;
- răspunsurile la întrebări pot să fie corelate între ele, ducând la pierderea de punctaj;
- corectarea/notarea este uneori dificilă;
- costuri de prezentare şi administrare ridicate.[6]

Exemplu:

1. Mulțimi: clasa a V- a
Obiectivul : Elevul va fi capabil să utilizeze elemente de teoria mulțimilor pentru a justifica
etape în rezolvarea unor probleme.
Enunț : Fie A={2,4,6,8,10}, B={x  A / 3x+3 este pătrat perfect}.
a) Determinați elementele mulțimii B;
b) Dacă B={2}, calculați A  B;A  B;A\B;B\A;
c) Determinați submulțimile lui A pentru care: -suma elementelor este un pătrat perfect;
-suma elementelor este un cub perfect.

2. Asemănarea triunghiurilor, geometrie : clasa a VII-a

Obiectivul : Elevul va fi capabil să calculeze corect lungimile laturilor unui triunghi, aplicând teorema
fundamentală a asemănării.
Enunț: Fie ABC un triunghi, D AB, E  AC, astfel încât B  (AD), C  (AE) și DE||BC. Se știe că
AB=4cm, BD=6cm, DE=15cm și AE=20cm. Calculați:
a) BC
b) AC
c) EC
d) Perimetrul triunghiului ABC.[5]

3. Categorii de itemi semiobiectivi

10
 Categorii de itemi Itemi cu răspuns Itemi de Itemi tip întrebări
semiobiectivi scurt completare structurate
Indicatori de analiză
Fidelitatea ridicată ridicată scăzută
Obiectivitatea ridicată ridicată scăzută
Aplicabilitatea ridicată ridicată scăzută
Gradul de dificultate al scăzut scăzut ridicat
proiectării
Aria de conţinuturi restrânsă restrânsă extinsă
evaluată
Vulnerabilitatea faţă de scăzută scăzută foarte scăzută
răspunsurile date la
întâmplare
Cunoaşterea X X X
Înţelegerea X X X
Cognitive

Aplicarea X X X
Capacităţi evaluate

Analiza - X X
Sinteza - - X
Evaluarea - - -
Capacitatea creativă - - X
Capacitatea de X X X
exprimare scrisă
Exigenţe de proiectare întrebările sau enunţul textului cerinţele să aibă grad
cerinţele să fie lacunar să nu de dificultate
foarte clar conţină progresiv, pentru a
exprimate ambiguităţi încuraja elevii
în enunţ trebuie se recomandă ca cerinţele să nu fie
precizat tipul de spaţiile marcate legate între ele
răspuns aşteptat punctat să fie fiecare subîntrebare
egale să fie legată de un
plasarea spaţiilor material stimul
lacunare în materialul stimul să
interiorul sau la fie foarte clar şi
sfârşitul enunţului vizibil[4]

11
4. Proiectarea itemilor semiobiectivi

Barem de
Obiective de Itemi semiobiectivi Grila de corectare

corectare
evaluare

- să cunoască Itemi cu răspuns scurt -alterne interne 5x0,5 p

tipurile de -alterne externe =2,5p
unghiuri Definiți tipurile de unghiuri -corespondente
determinate de determinate de două drepte cu -interne de aceeași
două drepte cu o o secantă. parte a secantei
secantă; -externe de aceeași
parte a secantei
- să cunoască Itemi de completare secantă, 4 x 0,5p
termeni specifici paralele, = 2p
unității de Scrieţi, pe foaie, noţiunile cu corespondente,
învățare care trebuie să completaţi paralele.
Paralelism; spaţiile libere din afirmaţiile
următoare, astfel încât acestea
să fie corecte:

▪ O dreaptă se numeşte
............ a două drepte dacă
intersectează cele două drepte
ȋn puncte diferite.
▪ Două drepte se numesc
drepte ................. dacă sunt
coplanare şi nu au niciun
punct comun.
▪ Dacă două drepte
determină cu o secantă o
pereche de unghiuri
corespondente ......................,
atunci dreptele sunt paralele.
▪ Dacă două drepte

12
 Barem de
Obiective de Itemi semiobiectivi Grila de corectare

corectare
evaluare

intersectate cu o secantă
determină o pereche de
unghiuri alterne interne
congruente, atunci dreptele
sunt ...............

- să determine Itemi tip întrebări structurate x=60

 0,5p
valoare
necunoscută x Pentru figura de mai jos, găsiți
m( 1̂ )=m( 3̂ )=m( 5̂
astfel încât d1||d2 valoarea lui x astfel încât d1||d2 4x0,5p.
măsurile )=m( 7̂ )=60

- să afle măsurile și specificați și =2p
celorlalte unghiurilor.
unghiuri m( 2̂ )=m( 4̂ )=m( 6̂ 4x0,5p.
=2p
d1 1̂ 2̂ )=m( 8̂ )=120


4̂ 3̂ =x 
5̂ 6̂  (2  x)

d2
8̂ 7̂

Total 9p + 1p
din
oficiu

5. Concluzii

O importanţă deosebită o reprezintă formularea itemilor incluși în instrumentele

de evaluare, prin item înţelegând întrebarea, formatul acesteia şi răspunsul aşteptat,
elemente strict necesare şi aflate în strânsă interdependenţă. Precizarea clară a
formatului în care formulăm itemul condiţionează formularea răspunsului; proiectarea

13
răspunsului aşteptat este o condiţie importantă pentru corectarea şi notarea acestuia.
[1]
Itemii sunt un element al unei probe de evaluare sau al unui test pedagogic, deci
al instrumentului de evaluare. Se exprimă prin formularea unei întrebări care se
integrează în structura unei probe de evaluare.
Itemii semiobiectivi se mai numesc şi itemi cu răspuns construit scurt şi corectare
semiobiectivă. Itemul cu răspuns construit scurt (deschis) lasă elevului posibilitatea de
a arăta ceea ce a învăţat, fiindcă acesta nu modifică câmpul cognitiv.
În itemul cu răspuns construit scurt cadrul didactic formulează o problemă sub
forma unei întrebări foarte exacte sau a unui consemn/ordin/ dispoziţie care poate fi
însoţit(a) sau nu de un suport (carte, grafic, ilustraţie etc) sau de un text mai detaliat.
Răspunsul la întrebare trebuie să fie foarte scurt (un cuvânt sau o expresie) şi specific.
[2]

6. Bibliografie

1. Barna A., Antohe G, Curs de pedagogie - partea a II-a - Teoria și metodologia

instruirii. Teoria şi metodologia evaluări, Editura Fundaţiei universitare „Dunărea
de Jos” 2009

14
2. http://paginadefolos.blogspot.ro/2012/08/itemii-pedagogici-obiectivi-inchisi.html
3. http://www.socio-umane.ro/e107_files/downloads/Documente
%20scolare/Evaluare%20-%20tipuri%20de%20itemi.pdf
4. https://www.didactic.ro/materiale/itemi-semiobiectivi
5. https://www.scribd.com/doc/114776000/Exemple-Itemi-Matematica
6. Tipologia_itemilor.pdf

15